Decizia nr. 2001/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2001/R/2012
Ședința publică din data de 4 mai 2012
Instanța constituită din:
Președinte : D.-L. B.- vicepreședinte al Curții de A. C.
Judecători : A. C.
V. M.- președintele Curții de A. C.
Grefier : S. - D. G.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul R. P. și de pârâta S. R. V. I. SRL împotriva sentinței civile nr. 993/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) privind și pe pârâta SC. R. S. B., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtei recurente, consilier juridic F. O., lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin întâmpinările formulate și înregistrate prin serviciul de registratură al instanței la data de 24 aprilie 2012, pârâții S. R. V. I. S. Z. și S. S., au solicitat respingerea recursului formulat de către reclamantul recurent și menținerea în totalitate a sentinței atacate pronunțată de Tribunalul Sălaj ca fiind temeinică și legală.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente S. R. V. I. S. Z., solicită admiterea recursului propriu, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Sc.R. V. I. SRL Z.
Cu privire la recursul formulat de reclamantul recurent solicită respingerea lui , susținând concluziile depuse în scris prin întâmpinările de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 993/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S. R. S. și S. R. V. I. S., cu privire la cererile reclamantului pentru încadrarea activității sale desfășurată în perioada (...)-(...) în grupa I de muncă și reconstituirea vechimii în muncă ca urmare a pierderii carnetului de muncă, constatând lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor.
S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul R. P. împotriva pârâtelor S. R. S. și S. R. V. I. S. având ca obiect încadrarea activității sale desfășurată în perioada menționată în grupa I de muncă și reconstituirea vechimii în muncă ca urmare a pierderii carnetului de muncă, constatând lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. R. S. B., excepție invocată de această pârâtă, cu privire la cererea reclamantului pentru eliberarea unei adeverințe in care să fie cuprins sporul pentru munca prestată in timpul nopții in perioada lucrata la SC I. SA Z.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. R. V. I. S.
Z., excepție invocată de aceasta pârâtă, cu privire la cererea reclamantului pentru eliberarea unei adeverințe in care să fie cuprins sporul pentru munca prestată in timpul nopții in perioada lucrată la SC I. SA Z.
S-a admis cererea reclamantului pentru eliberarea unei adeverințe in care să fie cuprins sporul pentru munca prestată in timpul nopții in perioada lucrată la SC I. SA Z., sens in care a fost obligată pârâta S. R. V. I. S. Z. să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Conform mențiunilor de carnetul de muncă al reclamantului, activitatea pentru care se solicită prin prezenta încadrarea în grupa a I-a de muncă, a fost prestată în favoarea angajatoarei S. I. S. Z.
Societatea menționată a intrat în procedura lichidării voluntare, astfel că la data de 2 noiembrie 2004, pârâta de rândul 2 a cumpărat, prin licitație publică de la S. S. Z. activul patrimonial denumit „. industrială I. situat în loc. Z., B-dul M.V. nr. 58, jud. S., întabulat în C.F. nr. 8452 a localității Z.
Prin același contract de vânzare cumpărare, cumpărătorul și-a asumat obligația prevăzută de art. 4 lit. c de a prelua arhiva societății, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 16/1996.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 475/(...) a T.ui S. s-a închis procedura falimentului și s-a dispus radierea S. S. din evidențele Registrului Comerțului.
Art. 40 al D.ui nr. 3., în vigoare la data pronunțării sentinței civile de închidere a procedurii de faliment, prevede trei moduri de încetare a ființei persoanei juridice, și anume, prin comasare (absorbție și fuziune), prin divizare totală și prin dizolvare.
Efectul esențial al dizolvării este lichidarea persoanei juridice, iar data produceri efectelor lichidării înseamnă practic data producerii efectelor însăși ale dizolvării, respectiv efectul încetării a însăși persoanei juridice. T., persoana juridică dizolvată încetează la data ultimului act de lichidare, iar practic acest lucru se concretizează prin radierea din evidențe a acesteia.
Prin urmare, la data promovării prezentei acțiuni, societatea angajatoare nu mai exista ca subiect de drept.
Pârâta de rândul 2, ca achizitoare a unuia din bunurile care a compus activul societății nu a devenit continuatoarea societății radiate, prin urmare, obligațiile care îi incumbau angajatoarei nu au fost transferate în temeiul regulilor succesiuni către aceasta.
Prin urmare, rămâne de analizat dacă, raportat la obiectul acțiunii, se poate stabili vreo obligație în sarcina pârâtelor.
Cu privire la petitul 1 de încadrare a activității desfășurate în perioadamenționată în grupa a I de muncă, instanța a reținut următoarele:
In baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistenta socială și în conformitate cu prevederile art. 2 din D.-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, M. Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Naționala pentru Protecția Muncii au emis O. nr. 5., prin care se precizează locurile de munca, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionării.
Conform acestui ordin, in grupa I de munca se încadrează locurile de munca, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1, iar in grupa
II de munca se încadrează locurile de munca, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.
Art. 13 prevede că perioada lucrata după data de (...) până la data intrării în vigoare a cestui ordin și în continuare se încadrează în grupele I și II de munca în conformitate cu prevederile prezentului ordin ce înlocuiește ordinele nr. 59/(...) și 210/1977 ale ministrului muncii și ministrului sănătății, care își încetează aplicabilitatea.
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de munca se face, conform art. 6, de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Art. 15 alin.2 prevede că, ținând seama de prevederile 2 și 3 din D.-lege nr.
68/1990, unitățile au obligația sa analizeze și sa precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și II de munca începând cu
(...) și până în prezent.
Ulterior, Legea nr. 19/2000 a suprimat clasificarea privind încadrarea locurilor de muncă pe grupe și constituie o nouă clasificare a acestora în condiții normale, deosebite sau speciale.
Prin urmare, obligația de încadrare în grupe de muncă a activității reclamantului, incumba angajatorului care, împreună cu reprezentanții sindicatului trebuiau să nominalizeze persoanele care se încadrează în grupele I
și II.
Încadrarea în grupele I și II de munca se făcea, conform art. 7 din același ordin, proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
Perioada de timp în care o persoana avea sarcina sa lucreze integral sau o parte din programul de munca în astfel de locuri se stabilea prin dispozițiaconducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită.
Reclamantul a solicitat încadrarea activității sale în grupe de muncă în contradictoriu cu pârâtele, arătând că acestea sunt deținătoarele de fapt ale arhivei fostei societăți.
Prin încetarea ființei societății angajatoare, obligațiile care îi incumbau au încetat să mai existe, prin stingerea pasivului.
Simplul fapt că la efectuarea unei expertize, expertul ar fi fost nevoit să se deplaseze în incita S. R. V. I. Z., nu este în măsură a conferi acestei pârâte calitate procesuală pasivă, tot așa cum de exemplu, în cadrul unei acțiuni în revendicare, analiza documentelor cadastrale de către expertul topograf nu conferă Oficiului de C. și P. I. calitate procesuală pasivă.
Calitatea de deținător al arhivei nu duce la concluzia existenței unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic de încadrare în grupe de muncă a activității reclamantului.
Reclamantul justifică împrocesuarea pârâtei de rândul 2 și cu acest argument„dacă am accepta ideea că pârâta nu are calitate procesuală pasivă(…) se pune întrebarea atunci cine are această calitate?";
Calitate procesuală pasivă ar fi avut fără dubiu S. I.. S. până la momentul încetării capacității sale procesuale de folosință, iar forțarea unei calități procesuale pasive a pârâtelor ar însemna nu doar ignorarea legii, dar șiacceptarea ideii că pasivitatea culpabilă a reclamantului este ignorată, în paguba securității raporturilor juridice în general.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtelor la eliberarea unei adeverințe cu mențiunile constate la petitul 1, instanța a apreciat că acest petit, are caracter accesoriu, urmând a avea soarta cererii principale care se referă la încadrarea în grupe de muncă.
Cererea de eliberare a unei adeverințe nu are legătură cu deținerea arhivei, atâta timp cât mențiunile care se cer a fi inserate nu se află în înscrisurile din arhivă, ci în soluția de încadrare a activității în grupa a II de muncă, pronunțată la petitul nr. 1.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, instanța, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S. R. și S. R. V. I. S.
A respins acțiunea reclamantului împotriva pârâtelor S. R. S. și S. R. V. I.
S. având ca obiect încadrarea activității sale desfășurată în perioada menționată în grupa I de muncă și eliberarea unei adeverințe în acest sens, constatând lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor.
Cu privire la cererea reclamantului privind obligarea pârâtelor la eliberarea unei adeverințe care să cuprindă sporul pentru muncă prestată în timpul nopții instanța a reținut faptul că potrivit art.125 din H.G. nr.257/2011 coroborat cu prevederile art.161 din Legea nr.263/2010, angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt obligați să elibereze adeverințe care să cuprindă sporurile de care au beneficiat asigurații, fiind direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.
După cum reiese din carnetul de muncă a reclamantului, acesta a fost angajat a I.A.I.F.O Z., societate ce a fost cumpărată de SC R. SA.
Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare (cap.III, art.4 lit.c) reiese faptul că, cumpărătorul s-a obligat să preia arhiva societății vândute, în conformitate cu art.18 din Legea nr.16/1996, devenind astfel deținător de arhivă.
Ca urmare a operației de divizare ce a avut loc în cadrul societății R. SRL B., arhiva fostei I. SA Z. este în prezent deținută de către R. V. I. Z.
Urmare a acestui fapt instanța a constatat că pârâta SC R. SRL B. nu are calitatea de a elibera adeverința solicitată de reclamant și în consecință a admis excepția lipsei calității procesuale pasive excepție invocată de această pârâtă, respingând cererea reclamantului față de această pârâtă.
Obligația de a elibera adeverința solicitată de reclamant revine pârâtei SC
R. V. I. SRL Z. și prin urmare instanța a respins excepția lipsei calității procesuale civile invocată de această pârâtă.
Având în vedere aceste considerente instanța a admis cererea reclamantului și în consecință a obligat pârâta SC R. V. I. SRL Z. să-i elibereze o adeverință ce privește sporul pentru munca prestată în timpul nopții la I. Z. în conformitate cu prevederile art.127 alin.(4) din H.G. nr.257/2011.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâta
SC R. V. I. S.
Prin recursul declarat de către reclamant s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. V. SRL Z. în ceea ce privește constatarea grupei de muncă a reclamantului și, în consecință admiterea cererii formulate și precizate.
În motivare s-a arătat că pârâta are calitate procesuală pasivă în cauză, faptic arhiva fostei SC I. SA Z. fiind deținută de aceasta.
Conform contractului încheiat la data de (...) art. 4 pct. c, cumpărătorul s-a obligat să preia arhiva SC I. SA Z. Prin acest fapt pârâta recunoaște că arhivaunității desființate se află în proprietatea ei invocând însă faptul că nu s-a efectuat vreo activitate de predare-primire a acesteia, neavând deci dreptul de a manipula actele existente în arhivă.
Noțiunea de deținător de arhivă a fost clarificată prin ordinul nr. 5. al M. S., F. și E. de Ș., stabilindu-se că prin deținător de arhive se înțelege persoana juridică în a cărei păstrare se află documente în baza cărora se poate întocmi și elibera adeverința prevăzută în anexă.
Au fost invocate în acest sens și dispozițiile art. 181 din Legea nr. 16/1996 și art. 125 din HG nr. 527/2011. Practic, pârâta este continuatoare a activității SC I. SA Z. astfel cum rezultă din analiza site-ului . Referitor la locul de muncă al reclamantului și încadrarea în grupa de muncă I sau II din notările efectuate în carnetul de muncă nu rezultă efectiv locul unde acesta și-a desfășurat activitatea, acesta fiind motivul pentru care s-a solicitat obligarea pârâtei să permită unei persoane specializate în probleme de personal accesul în arhiva fostei SC I. SA pentru a putea consulta dosarul personal. Numai după consultarea dosarului se va putea constata în ce grupă de muncă se încadrează reclamantul. În ceea ce privește eliberarea adeverinței privind sporul pentru schimbul III, acest capăt de cerere a fost admis însă executarea nu se va putea face decât după ce pârâta va consulta arhiva foste SC I. SA, nefiind posibil ca în ceea ce privește cele două capete de cerere să fie odată admită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, și odată respinsă aceeași excepție. Ambele cereri comportă asupra arhivei foste SC I. SA Z., ambele trebuind soluționate în același sens. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 3041 C.pr.civ. Pârâta SC R. SRL și pârâta SC R. V. I. SRL au formulat întâmpinare larecursul declarat de reclamant solicitând respingerea acestuia. S-a făcut referire la excepția nulității hotărârii cauzată de lipsa opiniei asistenților judiciari din hotărârea atacată, excepție apreciată ca fiind neîntemeiată. Pe fond s-a arătat că în mod corect a apreciat instanța de fond că pârâtele nu au calitatea de continuator juridic al SC I. SA Z., prin încetarea ființei societății angajatoare obligațiile care îi incumbau încetând să mai existe, prin stingerea pasivului. SC R. V. I. SRL a mai precizat că singura instituție abilitată să confirme documentele existente în cadrul fondului arhivistic I. SA Z. este Ministerul Administrației și Internelor - Arhivele Naționale - Serviciul Județean S., instituție care deține nomenclatorul privind aceste documente. Prin recursul declarat de către pârâta SC R. V. I. SRL s-a solicitatmodificarea hotărârii în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte și în ceea ce privește petitul având ca obiect eliberarea unei adeverințe care să cuprindă sporul pentru munca prestată în timpul nopții. În motivare recurenta a invocat faptul că raportat la dispozițiile art. 125 din HG nr. 257/2011 și ale art. 161 d alin. 1 din Legea nr. 263/2010, calitatea de deținător al unui fond arhivistic nu presupune și prerogativa de manipulare a acestuia. Potrivit documentelor depuse la dosar, în perioada (...) - noiembrie 2009 fondul arhivistic al SC I. Z. a fost deținut de lichidatorul desemnat. Recurenta nu are calitatea de angajator al reclamanților, nici cea de continuatoare a I. Z., și nu cunoaște condițiile de predare-primire a fondului arhivistic al I. Z., întrucât nu a semnat nici un înscris în acest sens. Obligarea recurentei de a confirma activitatea reclamanților desfășurată la I. Z. este ilegală. Analizând recursurile declarate, Curtea reține următoarele: 1.Recursul reclamantului este nefondat. În ceea ce privește modul de soluționare al excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, se constată că în cursul lichidării SC I. SA Z. la data de (...) activul patrimonial denumit "P. I. I." a fost achiziționat de către SC R. SRL B., care a preluat și arhiva fostei I., potrivit art. 4 pct. c din contract, în conformitate cu art.18 din Legea 16/1996. Într-adevăr, prevederea legală care reglementează situația arhivelor persoanelor juridice a căror activitate nu este continuată de altul este art. 18 din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naționale, dar aceasta se referă doar la preluarea arhivei iar nu și la preluarea altor obligații. Reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de protecția drepturilor lor decurgând din raportul de muncă, dar transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile din activul patrimonial denumit "P. I. I.", nu echivalează cu o situație de continuitate a persoanei juridice cât timp acest transfer se poate face doar în una dintre formele prevăzute de D. nr. 3., dar nici una dintre aceste forme nu a fost utilizată în cauză ci doar s-a vândut un activ conținând bunuri mobile și imobile, și s-a predat arhiva, însă în condițiile art.18 din Legea nr.16/1996. Pârâtele împrocesuate în cauză nu justifică calitate procesuală pasivă atâta timp cât nu au preluat obligațiile fostei societăți ci doar un bun al acesteia, transmiterea fiind cu titlu particular și putând fi însoțită doar de pretenții în legătură cu bunul iar nu de alte pretenții. Textul art. 160 alin. 7 din Legea nr. 19/2000 se referă doar la eliberarea unor acte dar nu implică o obligație cu privire la încadrarea în grupa de muncă, pentru că eliberarea unor acte este o chestiune diferită de încadrarea într-o grupă de muncă, care este o procedură distinctă ce implică parcurgerea unor etape anume prevăzute de lege. Obligația prevăzută de art. 21 din Legea nr. 16/1996 se referă la simpla eliberare, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, a unor copii și extrase de pe documentele pe care le creează și le dețin creatorii și deținătorii de documente, iar nu la calificarea juridică a unei încadrări sau efectuarea unei proceduri de încadrare într-o grupă de muncă, pentru că după transmiterea arhivei către Arhivele Naționale obligația de eliberare a copiilor și extraselor de pe documente se transmite către Arhivele Naționale, or nimeni nu pretinde că obligațiile angajatorului de încadrare într-o grupă de muncă se transmit către Arhivele Naționale. O. nr. 5. și H.G. nr.527/2011 se referă tot la eliberarea unei adeverințe referitoare la încadrarea în grupa de muncă pe baza unor documente deja existente, condiția prealabilă care trebuie îndeplinită fiind ca aceste documente să exise, deci să fi fost întocmite la o epocă anterioară de către organele competente. Eliberarea acestor adeverințe este o procedură diferită de procedura încadrării în grupa de muncă, și ulterioară acesteia. Chiar dacă pârâta deține arhiva fostei I. și a permis la solicitarea lichidatorului accesul unei persoane pentru eliberarea unor adeverințe, aceasta nu atribuie calitatea de continuatoare în drepturi și obligații cu privire la calitatea de angajator. Stabilirea perioadei de activitate desfășurate în locurile de muncă și a activităților ce se încadrează în grupa I și a II-a de muncă, se face în procedura prevăzută de O. nr. 5., procedură detaliată de către instanța de fond, iar nerespectarea acestei proceduri dă un drept la acțiune, dar numai față de angajator sau față de cel căruia i s-au transmis obligațiile angajatorului, pârâtele neavând în mod cert această calitate. Din această perspectivă sunt lipsite de relevanță aserțiunile reclamantului din recurs prin care înțelege să justifice calitatea pârâtei de „. de arhivă";. A. calitate nu este în măsură să justifice calitatea procesuală pasivă în ceea ce privește primul petit din acțiunea precizată, având ca obiect constarea că reclamantul a desfășurat activitate în condiții grele care se încadrează în grupa I de muncă. De altfel această calitate a fost reținută în considerentele deciziei atacate în ceea ce o privește pe pârâta S. R. V. I. S. Z., acesta fiind motivul pentru care a fost admis petitul având ca obiect eliberarea unei adeverințe în care să fie cuprins sporul pentru munca prestată în timpul nopții. Este însă vorba despre două chestiuni total diferite, faptul că pârâta are calitatea de deținătoare de arhivă în sensul legii neputând justifica calitatea procesuală pasivă în acțiunea prin care se tinde la recunoașterea unei grupe de muncă care nu a fost stabilită anterior, nefiind deci atestată prin înscrisuri depozitate în arhivă. A. este motivul pentru care hotărârea atacată nu este contradictorie, chestiunea calității procesuale pasive a pârâtelor fiind în mod corect tratată diferit raportat la obiectul capetelor de cerere formulate de reclamant. Liberul acces la justiție consacrat de art.21 din Constituția României și de art.6 din CEDO și obligația instanței de a soluționa orice contestație privitoare la drepturile și obligațiile civile nu înlătură obligația reclamantului de a se judeca cu persoana căreia să-i justifice calitatea procesuală pasivă conform regulilor de procedură civilă de drept comun. În ceea ce privește solicitarea reclamantului de fi obligată pârâta să permită accesul unei persoane specializate în probleme de personal în arhiva S. I. S. pentru a se documenta în privința condițiilor de grupă de muncă se constată că nu a fost formulat un asemenea petit prin cererea de chemare în judecată precizată ulterior, solicitarea fiind formulată sub forma unei cereri în probațiune, cerere în probațiune formulată și în fața instanței de fond, dar care nu a fost încuviințată având în vedere excepțiile invocate și asupra cărora instanța de fond a rămas în pronunțare. 2.Recursul pârâtei S. R. V. I. Z. este de asemenea nefondat. Așa cum s-a arătat mai sus, la data de (...) recurenta a cumpărat prin licitație publică de la SC I. SA Z. activul patrimonial „. industrială";. La data perfectării contractului, din lipsă de spațiu de depozitare a fondului arhivistic, recurenta a acceptat să pună la dispoziția vânzătoarei spațiul existent la acea dată în condițiile stipulate în art. 18 din Legea nr. 16/1996. Din punctul de vedere al recurentei, singura instituție abilitată să confirme documentele existente în cadrul F. arhivistic SC I. SA Z., este Ministerul Administrației și Internelor - Arhivele Naționale - Serviciul județean S., instituție care deține Nomenclatorul privind documentele existente în cadrul F. arhivistic SC I. SA Z. Dar, recurenta a cumpărat de la fosta societate un activ patrimonial - platformă industrială - și, potrivit propriei recunoașteri, urmare a faptului că societatea nu mai avea spațiu de depozitare a arhivei, a consimțit să-i pună la dispoziție spațiul existent în condițiile stipulate în art. 18 din Legea nr. 16/1996. Între cele două societăți nu s-a încheiat nici un act de predare-primire a F. arhivistic al fostei SC I. SA Z., însă, recurenta recunoaște că a acceptat să-i pună la dispoziție SC I. SA Z. un spațiu de depozitare a arhivei. În aceste condiții, în calitate de deponentă a actelor din componența fondului arhivistic al SC I. SA Z., este evident că recurenta este singura care poate fi obligată să elibereze un act, o adeverință, care să ateste o situație referitoare la un fost angajat al SC I. SA Z., situație care este consemnată în actele ce compun fondul arhivistic. Prestarea activității pe timp de noapte, precum și sporul pentru munca prestată în timpul nopții de către angajații SC I. SA Z., în perioada în care aceasta își desfășura activitatea, constituie o împrejurare care este evidențiată în actele fostei angajatoare. Orice angajator ține evidența angajaților care desfășoară activitate în timpul nopții, durata acestei activități, perioada, întrucât munca în timpul nopții atrage după sine acordarea unui spor, acordarea unor perioade de odihnă suplimentare, potrivit contractului colectiv de muncă negociat la nivel de societate și prevederilor legale în materie. Întrucât recurenta este cea care deține fondul arhivistic, iar în înscrisurile ce compun acest fond sunt consemnate împrejurările ce vizează desfășurarea activității în timpul nopții de către reclamanți, afirmația potrivit căreia instituția abilitată să confirme documentele existente în cadrul F. arhivistic SC I. SA Z., este Ministerul Administrației și Internelor - Arhivele Naționale - Serviciul județean S., este nefondată. Numai instituția care deține efectiv fondul arhivistic poate să confirme existența documentelor, or, în speță, aceasta este recurenta, fondul arhivistic al SC I. SA Z. nefiind predat Direcției Județene S. a Arhivelor Naționale sau Casei județene de pensii, ci fiind preluat de către recurentă. În contractul încheiat la data de (...) s-a prevăzut doar că arhiva S. I. S.A Z. a fost preluată de către S. R. S. în condițiile art.18 din Legea nr.16/1996, fără alte precizări. Raportat la forma în vigoare la acea dată a acestei dispoziții legale, acceptarea preluării arhivei în aceste condiții nu exclude obligația persoanei juridice care a preluat arhiva de a elibera adeverințe care să ateste anumite situații conform documentelor din arhivă, analiza legalității acestei prevederi contractuale nefăcând obiectul acestei cauze. A. cu atât mai mult cu cât pârâta a stat în pasivitate până la acest moment, nefăcând nici un demers în vederea predării arhivei S. I.A.I.F.O. Z. către Arhivele Naționale - Direcția județeană S., instituție care este obligată să preia arhiva conform art.18 din Legea nr.16/1996 actualizată. Recurenta ar putea să invoce cu succes excepția lipsei calității procesuale pasive, în ipoteza în care i s-ar solicita eliberarea unor documente care să ateste situații noi, care nu sunt consemnate în înscrisurile ce compun fondul arhivistic, adică i s-ar cere să fie ea însăși creator de documente noi, care să ateste situații contemporane perioadei în care SC I. SA Z. funcționa ca angajator. A. a fost situația în ceea ce privește primul petit din cererea reclamantului. În consecință, în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC R. V. I. S. Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. 1, art.3041 C.pr.civ Curtea urmează să respingă ca nefondate recursurile, menținând sentința pronunțată de tribunal ca temeinică și legală. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul R. P. și de pârâta SC R. V. I. SRL împotriva sentinței civile nr. 993/(...) a T.ui S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 04 mai 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR D.-L. B. A. C. V. M. GREFIER S.-D. G. Red.DB/dact.MS 2 ex./(...) Jud.fond: R.M.P.
| ← Decizia nr. 541/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 78/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
