Decizia nr. 2795/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2795/R/2012
Ședința 31 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC E. SA împotriva sentinței civile nr. 1583 din 16 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată T. ANA, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta intimată
T. Ana, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamanta intimată depune la dosar un set de acte (filele 6-9) și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursului și susține concis notele scrise pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin cererea înregistrată de reclamanta T. ANA a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta S. IIL E., devenită ulterior S. E. S., să se constate că în perioada 1 iulie 1970 - 15 iunie 1985 a desfășurat activitate la Secția B., atelier Confecționare în grupa a II-a de muncă, cu program integral, respectiv să fie obligată pârâta S. E. S. să elibereze reclamantei o adeverință din care să rezulte că în perioada susmenționată a desfășurat activitate în grupa a II- a de muncă, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
La data de (...), prin sentința civilă nr. 1., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta T. ANA, în contradictoriu cu pârâta S. E. S. C.-N. și s-a constatat că activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 1 iulie 1970 - 15 iunie 1985 în cadrul Secției B., Atelier Confecționare se încadrează în grupa a II-a de muncă.
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantei o adeverință din care să reiasă că a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă.
Fără cheltuieli de judecată.
Hotărârea se fundamentează pe următoarele considerente:
După cum reiese din mențiunile înscrise în carnetul de muncă depus în copie la dosar, reclamanta a fost salariata Întreprinderii E. C. -N., prestândactivitate la Secția B., atelier Confecționare în perioada 1 iulie 1970 - 15 iunie
1985.
Potrivit Decretului Lege nr. 68/1990 și H.G. nr. 1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și a II-a de muncă urmau a fi precizate de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în O. M.M.P.S. nr.5..
Punctul 6 din acest ordin prevedea că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizaților sindicale ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de unitate.
Pe de altă parte, pârâta S. E. S. (continuatoarea în drepturi a fostei Întreprinderi E.) a arătat că a făcut demersuri împreună cu sindicatul angajaților la M. M. privind încadrarea personalului din atelierul confecționare în grupa a II- a de muncă, conform O. 5., însă nu a primit un răspuns favorabil.
Instanța a reținut din concluziile raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Mihai Costescu în dosarul nr. (...) că, ținând cont condițiile concrete de muncă în care și-au desfășurat activitatea reclamanții din acel dosar, această activitate este încadrabilă în grupa a II-a de muncă. Mai mult chiar, reclamanta a avut locul de muncă în aceeași secție și în condiții similare cu a reclamanților din dosarul mai sus amintit.
Această opinie de specialitate are la bază analiza operațiunilor concrete desfășurate de salariați în cadrul secției și descrise de expert, respectiv rezultatele determinărilor de noxe efectuate de C. S. A. din C.-N. prin care s-a evidențiat o valoare a noxelor crescută cu 20% peste limita admisă și prevederile contractului colectiv de muncă care acorda lucrătorilor din atelierul de confecționare bijuterii sporuri salariale.
În acest sens a hotărât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin D. nr.
258/(...), care a reținut că O. nr. 5. nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. O astfel de interpretare se impune cu atât mai mult cu cât forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente. Din acest motiv, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egala și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
Prin D. nr. 87 din 1 iunie 1999 - referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, instanța a admis excepția de neconstituționalitate și constată ca dispozițiile 2 alin. 1 din Decretul-lege nr.
68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului sunt neconstituționale în măsura în care se aplică numai persoanelor de la locurile de muncă și activitățile care, potrivit reglementărilor existente pana în anul 1969 și după aceea, erau prevăzute sa fie încadrate în grupele I și II de munca, nu și celor care au fost încadrate în asemenea locuri de munca sau activități anterior datei intrării în vigoare a actului normativ respectiv.
Având în vedere aceste aspecte, s-a apreciat că activitatea desfășurată de reclamantă în cadrul Secției B., atelierul Confecționare se încadrează în grupa a
II-a de muncă, în conformitate cu pozițiile nr. 37, 43, 69, 146 din Anexa 2 la O. M. M. și O. S. nr. 5., respectiv pozițiile nr. 8, 24, 92 din Anexa 2 la O. M. M. și O. S. nr. 1..
Așa fiind, în temeiul art. 208 și următoarele din Legea nr.62/2011, instanța a admis cererea potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S. E. S., solicitândadmiterea recursului și modificarea sentinței atacate cu respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată. În motivare se arată că reclamanta a fost angajată a pârâtei în perioada (...) - (...), lucrând la atelierul de bijuterii. În condițiile specifice de lucru pentru personalul din acest loc de muncă s- a acordat antidot, lapte și concediu de odihnă suplimentar. Încadrarea în grupe de muncă, așa cum prevede O. nr. 5., nu s-a putut realiza deoarece norma nu prevede la nicio poziție această activitate. Având în vedere că listele celor două anexe 1 și 2 din O. nr. 5. sunt exhaustive, orice interpretare sau adăugare este nelegală. Recurenta arată că a făcut demersuri la ministerul de resort împreună cu reprezentanții sindicali în vederea includerii pe listele O. nr. 5. a acestei activități, dar nu s-a dat o soluție favorabilă. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Reclamanta s-a opus admiterii recursului. În probațiune s-au depus înscrisuri. Recursul este nefondat. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe din care să reiasă încadrarea în grupa a II a de muncă pentru perioada 1970 - 1985 în care a desfășurat activitate ca bijutier la atelierul bijuteria, potrivit anexei 2 din O. nr. 5.. Din cuprinsul prevederilor art. 1 din O. nr. 5. al M.ui M. și P. S. pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, reiese că: "În grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1", iar potrivit art. 2: "În grupa II de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2." În conformitate cu dispozițiile art. 6 din O. nr. 5., nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.), iar potrivit dispozițiilor art. 15 din același act normativ, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă, în vederea pensionării, se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă. Or, prin adresa nr. 42/(...), pârâta a comunicat că din scriptele aflate în arhiva societății, locul de muncă unde reclamanta și-a desfășurat activitatea, respectiv Secția bijuteria, Atelierul confecționare lipire articole gablonz, nu se încadrează conform legislației, în grupa I sau II de muncă. Prin cererea de recurs, pârâta a arătat că încadrarea în grupe de muncă nu s-a putut realiza deoarece O. nr. 5. nu prevede această activitate la nici o poziție înscrisă în anexele nr. 1 și 2. S-a mai susținut de către societate că, deși s-au făcut numeroase demersuri la ministerul de resort, împreună cu sindicatele, învederea includerii locurilor de muncă din unitate pe listele anexe la acest ordin, acestea nu s-au soluționat în mod favorabil. În speță, reclamanta a formulat simple susțineri privind condițiile în care și-a desfășurat activitatea, precizând prin acțiune că locul său de muncă este nominalizat printre cele care se încadrează în grupa I în anexa 1 pct. 2, 21, 22, 41, 45, 67 și grupa II în anexa 2 la pct. 90, 94 de muncă conform O. nr. 5.. Plecând de la temeiul de drept invocat de reclamantă în susținerea pretențiilor sale, Curtea reține că în conformitate cu prevederile O. nr. 5. se încadrează în grupa a II a de muncă următoarele activități ce sunt enumerate în anexa 1: pct. 6 - plăci azbociment, pct. 23 - polizare, șlefuire, lustruirea pieselor de metal feroase și neferoase, pct. 32 - decapare cu acizi în băi de acid sulfuric, pct. 58 - degresare chimică cu solvenți. Or, după cum rezultă din modul de redactare a textelor mai sus redate, reiese că intenția legiuitorului a fost aceea de a încadra în grupe de muncă doar acele activități care sunt specifice anumitor ramuri industriale, în dispozițiile enumerate nefiind cuprinsă activitatea desfășurată în atelierele de bijuterie. Deși, recurenta-reclamantă solicită, instanței să rețină că a desfășurat activitate în grupa a II a de muncă, întemeindu-și, de fapt, pretențiile doar pe argumentele că topea metalul, că a utilizat plăci de azbest și acid sulfuric, Curtea constată că activitatea prestată de reclamantă nu poate fi, conform prevederilor O. nr. 5., încadrată în grupa a II a de muncă, deoarece activitatea de bijutier - chiar dacă au fost utilizate anumite substanțe periculoase pentru organism, nu se regăsește între activitățile limitativ enumerate în anexa 1 la O. 5.. Din aceste dispoziții cuprinse în anexa nr. 1 rezultă că meseria de bijutier deținută de reclamantă și desfășurată într-un atelier de bijuterie nu poate impune derularea activităților menționate anterior, caracterizate, în esență, prin încadrarea lor în industriile grele, fiind de fapt, specifice tehnicilor și procedeelor industriale de producție în masă. Având în vedere faptul că legiuitorul a dat în competența angajatorului, împreună cu sindicatele, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă, plecând tocmai de la premisa că aceștia sunt cei mai în măsură a cunoaște condițiile concrete în care se desfășoară activitatea salariaților, că O. nr. 5. nu prevede în anexa nr. 1 locul de muncă al reclamantei, respectiv bijutier și că niciunul dintre angajații societății nu a beneficiat de încadrare în aceste grupe de muncă, se constată că în mod greșit prima instanță a admis primul petit in acțiune încadrând activitatea desfășurată de către reclamantă ca și bijutier în grupa I de muncă și obligând angajatorul să emită o adeverință în acest sens, criticile formulate de acesta din urmă prin cererea de recurs constatându-se a fi fondate. Nu prezintă relevanță în cauză faptul că societatea recurentă a eliberat reclamantei intimate la data de (...) adeverința nr. 99(f. 9 recurs), prin care certifică faptul că activitatea desfășurată de reclamantă în perioada (...)-(...) se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 1., câtă vreme această adeverință a fost emisă ca urmare a admiterii acțiunii la fondul cauzei, aspect ce rezultă din însăși cuprinsul acesteia, reprezentând în concret executarea sentinței primei instanțe. Pentru toate aceste considerente, apreciind că hotărârea instanței de fond este nelegală, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 304 pct. 9 și 312 alin. 1 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de pârâta SC E. SA C.-N. împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în sensul că ca respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta S. E. S. împotriva sentinței civile nr. 1583 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în întregime, în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta T. Ana, ca nefondată. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER S. D. L. D. D. G. C. M. Red.DG/dact./ 2 ex./(...) Jud.fond: E.B.
| ← Decizia nr. 1987/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 5015/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
