Decizia nr. 3609/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3609/R/2012
Ședința publică din data de 12 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B. JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul T. M. T. împotriva sentinței civile nr. 5200 din 17 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată L. R. și pe pârâtul intimat C. LOCAL AL M. T., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtului recurent, av. Giurgea Mihai și reprezentantul pârâtului intimat consilier juridic P. C., lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reprezentantul pârâtului recurent depune la dosar împuternicire avocațială și copie ordin de plată pe numele G. S. I.
Reprezentantul pârâtului intimat depune delegație de reprezentare și concluzii scrise.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul obligării reclamantei intimate la suportarea în întregime a cheltuielilor de judecată ocazionate la fond, având în vedere că în cauză au existat 13 termene de judecată și a fost administrată o vastă probațiune cu înscrisuri, interogatorii și expertiză, munca depusă fiind considerabilă, astfel că nu se impune reducerea onorariului avocațial. Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită admiterea recursului conform motivelor arătate în concluziile scrise. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C., reclamanta R. L. a chemat în judecată pe pârâtul T. M. T. solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care pârâtul să fie obligat la plata drepturilor salariale neacordate, constând în diferența dintre salariul efectiv încasat si salariul cuvenit, începândcu luna iunie 2007 si până la executarea sentinței, cu dobânda legală, obligarea pârâtului la respectarea prevederilor fișei postului, a contractului individual de muncă, a contractelor colective de muncă aplicabile.
Pârâtul T. M. T. a chemat în garanție C. LOCAL AL M. T..
În dovedirea cererii, s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză contabilă.
Prin cererea din data de (...), reclamanta a declarat că renunță la judecata acțiunii formulate, solicitând ca la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată către pârât să se reducă cuantumul acestora, având în vedere că nu intenționează să își exercite alte drepturi procesuale în contradictoriu cu pârâtul, precum și valoarea scăzută a pricinii, nivelul scăzut al veniturilor reclamantei, împrejurarea că nu mai este angajata pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 5200/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a luat actde renunțarea reclamantei L. R. la judecata acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâtul: T. M. T. și C. Local al M. T., reclamanta fiind obligată să plătească T.ui M. T. sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
In baza art. 246 Cod Procedură Civilă, potrivit principiului disponibilității acțiunii civile, instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecata cererii.
Potrivit art. 274 alin.3 Cod Procedură Civilă, instanța poate diminua cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial, cheltuieli puse în sarcina persoanei care pierde procesul, având în vedere onorariile prevăzute în tabloul onorariilor minimale, valoarea pricinii și munca îndeplinită de apărător.
In speță, față de valoarea redusă a pricinii, instanța de fond a considerat că este echitabil a se pune în sarcina reclamantei, din totalul de 1000 lei reprezentând onorariul avocațial suportat de către pârâtă, doar suma de 300 lei.
Astfel, prima instanță a constatat că obiectul judecății l-a reprezentat modul de calcul al salariilor cuvenite reclamantei, în raport cu actele normative modificate succesiv. A. în vedere valoarea redusă a pricinii și suportarea integrală a onorariului de expert de către reclamantă, tribunalul, în baza art. 274 alin.3
Cod Procedură Civilă, a admis numai în parte cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, în limita sumei de 300 lei reprezentând onorariul avocațial parțial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul T. M. T., considerând-oca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a micșorat cheltuielile de judecată ale recurentei de la 1000 la 300 lei, întrucât din textul art.274 alin.3 Cod.proc.civilă reiese în mod evident o condiționare a reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată în raport cu munca avocatului sau cu valoarea obiectului pricinii, nicidecum cu alte cheltuieli ale părții care a căzut în pretenții, astfel încât în mod greșit prima instanță a redus onorariul de avocat pe motiv că reclamanta a suportat integral onorariul expertului.
Se mai invocă faptul că în mod eronat prima instanță a reținut valoarea redusă a obiectului cererii, deși prin acțiunea formulată, reclamanta a urmărit stabilirea salariului de bază pentru perioada iunie 2007 până la zi și achitarea diferențelor de drepturi salariale ce vor rezulta.
Mai mult decât atât, renunțarea reclamantei a survenit ulterior întocmirii raportului de expertiză încuviințat în cauză, prin care s-a stabilit faptul că, atât salariul de încadrare, cât și salariul brut rezultat in urma aplicării sporurilor cuvenite s-a realizat și acordat în mod corect.
Recurentul mai arată că instanța de fond nu a făcut o minimă apreciere a muncii efective depuse de avocatul său în cauză, în care au fost acordate 13termene de judecată. fiind administrată o vastă probațiune cu înscrisuri, interogatorii, expertiză în specialitatea contabilitate.
S-a mai susținut că munca prestată de către avocat, pe parcursul a doi ani de zile, a fost considerabilă, astfel că nu se impunea reducerea onorariului avocațial.
Analizând recursul formulat de pârâtul T. M. T., prin prisma motivelor derecurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta estefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul este îndreptățit la plata integrală a cheltuielilor de judecată suportate în cauză, având în vedere faptul că onorariul plătit apărătorului ales, în cuantum de 1000 lei, a fost justificat și necesar soluționării cauzei, întrucât acțiunea formulată de către reclamanta-intimată a presupus o vastă activitate de documentare, formulare de cereri în apărare, administrarea unui probatoriu complex și reprezentarea părții la numeroase termene de judecată.
Se mai constată în cauză că reclamanta-intimată a suportat într-adevăr toate cheltuielile de judecată privind efectuarea expertizei, însă acestea, având în vedere soluția la care s-a ajuns în cauză, nu pot fi puse practic în sarcina părții care nu a avut în speță vreo culpă procesuală, diminuându-se astfel în mod nejustificat un onorariu de avocat echitabil stabilit și suportat de către angajator.
Practic, aceasta ar echivala cu o compensare a cheltuielilor de judecată între părți, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale, întrucât în cauză nu a fost încuviințată niciuna dintre pretențiile reclamantei, pentru a fi aplicabile în cauză dispozițiile art.276 Cod.proc.civilă.
Curtea mai reține că, deși în litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului, nu se poate reține că acesta era obligat să contribuie în cauză și la plata onorariului de expert stabilit de către instanță, întrucât recurentul a dovedit plata legală a salariului cu înscrisurile depuse la dosar, expertiza fiind solicitată de către intimata-salariată, practic, în contradovadă.
Mai mult, concluziile raportului de expertiză au fost în sensul stabilirii legale a drepturilor salariale de către angajator, renunțarea reclamantei la judecată fiind tocmai o consecință a acestor constatări, astfel încât lucrarea de specialitate și-a dovedit necesitatea mai mult pentru lămurirea reclamantei în sensul că nu a fost prejudiciată în drepturile sale salariale.
Pentru aceste motive, suportarea onorariului de expert de către intimată nu poate constitui un motiv de diminuare a cheltuielilor de judecată efectuate de către recurent în cauză.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod.proc.civilă, se va admite recursul formulat de pârâtul T. M. T., se va modifica în parte sentința primei instanțe și, în temeiul disp.art.274 Cod.proc.civilă, reclamanta L. R. să plătească acestui pârât suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, menținându-se restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul T. M. T. împotriva sentinței civile nr.
5200 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte însensul că obligă reclamanta L. R. la plata în favoarea pârâtului T. M. T. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S.-C. B. I.-R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red.CM/dact.S.M;
3 ex./(...);
Jud.fond: T. C.: I.P.
| ← Decizia nr. 1652/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3495/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
