Decizia nr. 3621/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3621/R/2012
Ședința septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta R. N. A P. R. - D. S. S. împotriva sentinței civile nr. 1918 din 16 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul intimat A. Z., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 14 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă R. A. a P. R. - D. S. S. a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantei reclamantei recurente și reprezentantului pârâtului intimat să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente R. A. a P. R. - D. S. S., consilier juridic N. C. și reprezentantul pârâtului intimat A. Z., avocat Dan I., lipsă fiind pârâtul intimat.
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar nota de constatare încheiată la data de (...) de către R. A. a P. R. - D. S. S., anexa 1 privind calculul consumurilor a partidei 137, anexa 2 privind calculul consumurilor a partidei
138, anexa 3 privind calculul consumurilor a partidei 234, anexa 4 privind calculul consumurilor a partidei 235, anexa 5 privind calculul consumurilor a partidei 236, anexa 6 privind calculul consumurilor a partidei 331anexa 7 privind calculul consumurilor a partidei 332, adresa nr. 10535 din (...) emisă de R. A. a P. R. - D. S. S. - O. S. A., și un set de acte (filele 47-52), acte care se comunică reprezentantului pârâtului intimat.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită instanței a se vedea că aceste acte nu sunt certificate „conform cu originalul";, conform codului de procedură civilă.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că nu are asupra sa originalele actelor depuse la acest termen de judecată.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită instanței ca reprezentanta reclamantei recurente să prezinte spre vedere originalele actelor, având în vedere că în conformitate cu codul de procedură civilă reprezentanta reclamantei recurente trebuia să le aibă asupra sa, altfel instanța ar putea să nu le i-a în considerare.
Reprezentantul pârâtului intimat arată că nu înțelege relevanța acestei probe, ce se întinde a se proba cu aceste documente din (...), nu înțelege ce vrea să se dovedească cu acestea și contestă veridicitatea acestor acte, având în vedere că nu sunt certificate „ conform cu originalul"; înainte de depunerea lor și nu înțelege care este teza probatorie a acestor acte.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că prin motivele de recurs a susținut că ulterior constituirii celor 7 partizi s-au constituit și alte partizi
Reprezentanta reclamantei recurente arată că pentru a face diferența dintre parchet și partizi, partidă înseamnă material lemnos marcat iar parchet suprafața de teren unde sunt constituite partizi.
Curtea în urma verificării actelor depuse la dosar de către reprezentanta reclamantei recurente constată că acestea au fost încheiate ulterior încetării raportului de muncă al pârâtului.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că nota de constatare este încheiată la data de (...) iar în data de (...) există încheiat un proces verbal întocmit de către o comisie care a fost constituită prin decizia directorului Direcției S.e, care a verificat cele 7 partizi, însă instanța de fond a reținut aceste aspecte în sensul că se mai regăsește material lemnos și se spune că acel material lemnos a fost inclus în cei 732 mc și s-au calculat ca și pierderi tehnologice.
Reprezentantul pârâtului intimat arată că nu înțelege relevanța notei de constatare, întrucât pârâtul intimat nu a participat la acea constatare și nu poate fi primită la dosar, deoarece nu demonstrează actul unilateral efectuat de către doi angajați și fără ca pârâtul intimat să participe la acest control, având în vedere că este un control intens nu vede de ce s-a făcut o notă de constatare, nu are nici o garanție această notă de constatare care s-a făcut în urma unui control pe teren.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că această notă de constatare s- a efectuat în urma unei verificări solicitate de către pârâtul intimat.
Reprezentanta reclamantei recurente certifică conform cu originalul fiecare înscris depus la dosar.
Curtea, în urma deliberării, încuviințează cererea formulată în probațiune de către reprezentanta reclamantei recurente cu înscrisurile depuse la dosar, pe care o apreciază ca fiind utilă soluționării cauzei în raport de motivele de recurs, constatând că pe fiecare filă s-a pus menținea conformității cu originalul.
Atât reprezentanta reclamantei recurente cât și reprezentantul pârâtului intimat arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtului intimat la plata sumei de 21413, 41 lei, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar, cu cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea raportului de expertiză de la fondul cauzei.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului și menținerea în întregime a hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, susținând pe larg motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar. S. obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțelor justificative pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1918 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă ca nefondata acțiunea formulata de reclamanta R. N. a P. R. - D. S. S. în contradictoriu cu paratul A. Z., având ca obiect obligarea paratului la plata sumei de 21.413,41 lei, reprezentând prejudiciu patrimonial.
A fost obligată reclamanta la plata sumei de 2.406,21 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În perioada (...) - (...), revizorul contabil Năstase G. din cadrul Regiei naționale a P. R. a efectuat un control financiar - gestionar de fond la D. S. S. Cu ocazia controlului la O. S. A. s-au constatat nereguli în gestionarea a 7 partizi aflate în gestiunea pădurarului A. Z.: 137, 138, 234, 235, 236, 331, 332. în procesul verbal întocmit cu ocazia controlului se dispune Direcției S.e S. verificarea celor 7 partizi, acțiune la care va participa și Țînțăreanu N. - revizor contabil la D. S. M., care , de asemenea, se afla în control la O. S. A..
Pentru a respecta dispozițiile revizorului contabil de la RNP R., D. DS S. emite Decizia nr. 47/(...) prin care numește o comisie de verificare a celor 7 partizi formată din ing. Marc I. - compartimentul fond forestier al DS S. și ing. Todea Florin — inginer în cadrul OS A.. Verificările partizilor s-au făcut de către comisie împreună cu revizorul contabil Țînțăreanu N.. Verificarea s-a făcut pentru fiecare partidă în parte și a cuprins prevederile actului de punere în valoare (APV), situația vânzărilor, modul de descărcare a acestora pe sortimente și prețuri în registrul de partizi de la contabilitate , precum și evidența stocurilor scriptice și faptice.
Reținându-se incidența art. 270 Codul muncii s-a arătat cu privire la fapta ilicită arătăm că nici măcar reclamanta nu a precizat ce faptă prejudiciabilă a comis pârâtul, care dintre atribuțiile de serviciu sau din fișa postului au fost încălcate de pârât. A. pârâtului a fost verificată în fiecare an, dar nu s-au găsit nereguli, motiv pentru care el nu a fost sancționat niciodată așa cum rezultă și din declarația martorului audiat în cauză.
Pârâtul A. Z. a fost angajat la reclamanta în perioada (...)-(...), dată la care în baza cererii pârâtului a încetat relația de muncă între cele două părți. D. demisia pârâtului s-a efectuat o verificare la fața locului, ocazie cu care s-a întocmit A. de control nr. 2294/(...) prin care s-a constatat că nu s-au găsit probleme la cantonul silvic predat de pârât.
În luna aprilie 2010 când un revizor contabil a efectuat un control financiar-gestionar de fond la D. S. S. s-a stabilit o cantitate de 243,364 mc masă lemnoasă nejustificată de pădurar, deși pârâtul a predat gestiunea în toamna anului 2009 când nu s-a constatat lipsuri. De menționat este faptul că această cantitate s-a stabilit în baza documentelor contabile, fără o verificare pe teren.
Nefiind de acord cu acest „prejudiciu" la solicitarea pârâtului s-a efectuat în data de (...) o verificare pe teren pentru a constata dacă mai există masă lemnoasă valorificabilă în partizi care i-au fost verificate de organele de control financiar, ocazie cu care s-a întocmit un proces verbal și o notă de constatare.
Din aceste acte rezultă că în urma verificării pe teren, comisia a constatat că în aceste parchete există o cantitate apreciabilă de masă lemnoasă care nu a putut fi valorificat și nici exploatat. În procesul verbal încheiat în data de (...) se menționează că „evaluarea masei lemnoase din aceste partizi presupune un volum mare de muncă și timp, propunem numirea unei comisii care să stabilească volumul real rămas in fiecare partidă";.
Nu s-a numit nici o comisie pentru a stabilii cantitatea de lemne rămasă în fiecare partidă dar reclamanta invocând niște acte contabile (fără a dispune de datele reale de pe teren) solicită obligarea pârâtului la plata unei cantități de
243,364 mc material lemnos care există în realitate pe teren.
S-a efectuat un control și în perioada (...)-(...) în cantonul 14 Guiaga, aflat în gestiunea pădurarului A. Z. ocazie cu care s-au întocmit note de constatare pentru fiecare din cele 7 partizi în care s-a consemnat stocul faptic de masă lemnoasă existent în fiecare partidă, stoc care a fost preluat de pădurarul B. D..
Comisia care a efectuat acest control a consemnat la punctul 5 din aceste acte de constatare faptul că există material lemnos pe teren de diferite dimensiuni ( <5, 15, 25 cm ) fără a preciza cantitatea. Deci nu se poate afirma că lipsește o anumită cantitate de masă lemnoasă, din moment ce masa lemnoasă existentă în parchete nu a fost exploatată și măsurată. Pe de altă parte în perioada (...)-20.(...) pârâtul a fost în concediu medical fiind internat în spital, iar în această perioadă din cele 7 partizi aflate în gestiunea pădurarului A. Z. s-a valorificat un volum de 605,795 mc material lemnos din care doar cantitatea de
101 mc a fost vândut cu acordul și semnătura pârâtului.
Conform art. 5 din Regulamentul de pază a fondului forestier „În situații deosebite, când din motive întemeiate pădurarul care preda nu poate participa la controlul de fond pentru predarea-primirea cantonului si la întocmirea procesului-verbal, la control participa, pe lângă personalul prevăzut la art. 4, 2 pădurari de la cantoanele învecinate, precum si un membru major al familiei pădurarului titular de canton, înștiințat in scris, in timp util, despre acțiunea de predare-primire a cantonului silvic";.
În acest caz nu s-a efectuat predarea-primire a cantonului supravegheat de pârât, dar alții au vândut un volum mare de material lemnos fără a avea dreptul să facă acest lucru. Pârâtul ca gestionari al celor 7 partizi, nu poate fi tras la răspundere din moment ce și alte persoane care nu aveau nici un drept au intrat în gestiunea pârâtului și au vândut lemne fără a respecta normele legale în vigoare.
Instanța din oficiu (deși sarcina probei revine angajatorului) a dispus efectuarea unei expertize contabile care nu a lămurit problemele din această cauză.
Expertul a constatat faptul că pe perioada lipsei din unitate a pârâtului, reclamanta nu a dispus și organizat predarea gestiunii unei alte persoane deși conform Regulamentului "In toate situațiile predarea-primirea cantonului / va începe în maximum 24 ore de la data la care se impune acest lucru ".
Din raportul de expertiză contabilă efectuată în cauză de expertul A. P. reiese că reclamanta nu a organizat o gestiune a depozitului de material lemnos amplasat în curtea fostului CAP A. și care a fost constituit din lemnul aflat în gestiunea pârâtului, cât timp aceasta s-a aflat în concediu medical.
De asemenea, expertul a stabilit că nu întotdeauna s-a putut identifica persoane care a semnat bonurile de material lemnos din depozitul intermediar, astfel încât nu poate fi atrasă răspunderea patrimonială a pârâtului câtă vreme nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea acesteia.
În baza art.274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta la
2.406,1 lei cheltuieli de judecată către pârât, ca pe una care a căzut în pretenții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta R. N. A P. R. - D. S. S., solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii formulatede D. S. S. și obligarea pârâtului la plata sumei de 21413,41 lei.
În motivare recurenta a arătat că în mod eronat instanța de fond a reținut că nu există o faptă ilicită a pârâtului, respectiv că reclamanta nu a menționat care dintre atribuțiile de serviciu au fost încălcate de către pârât, întrucât din cererea de chemare în judecată și din înscrisurile depuse în cursul dezbaterilor, reiese faptul că pârâtul A. Z. avea atribuții privind gestionarea partizilor pe care le avea în gestiune, și anume:
- participă la lucrările de punere în valoare și răspunde de masa lemnoasă marcată și preluată în gestiune;
- răspunde de gestionarea corectă a materialului lemnos din partizile exploatate în regie proprie;
- informează conducerea ocolului de plusurile sau minusurile de masă lemnoasă.
Ca urmare a neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu, s-a cauzat un prejudiciu
243,364 mc, cu o valoare de 21413,410 lei, datorită gestionării defectuoase a celor 7 partizi, așa cum rezultă din situațiile gestionare întocmite în urma controlului efectuat la O. S. A..
Referitor la procesul verbal întocmit în data de (...) s-a precizat că cele 7 partizi au fost constituite pe o suprafață de teren. C. 7 partizi au fost constituite în perioada 2006 - 2008. Anterior și ulterior constituirii celor 7 partizi, pe această suprafață de teren au mai fost constituite și alte partizi. În data de (...), când s-a efectuat o deplasare în teren de către reprezentanți ai Direcției S.e S., într-adevăr s-a constatat că există material lemnos împrăștiat în parchet, însă este de mici dimensiuni, și nu putea fi constatat „în partidă"; (partidă înseamnă material lemnos marcat), ci a fost constatat „în parchet";, adică pe suprafața de teren unde au fost constituite cele 7 partizi.
Acest material lemnos menționat în procesul verbal putea să provină din celelalte partizi constituite pe aceeași suprafață de teren. S. înscrierilor din procesul verbal încheiat în data de (...) este acela că materialul lemnos se afla pe suprafața de teren unde au fost constituite atât cele 7 partizi cât și celelalte partizi constituite.
Singurele înscrisuri care reflectă situația existență în teren cu privire la material lemnos rămas în parchet sunt notele de constatare din data de (...), care s-au întocmit cu ocazia predării cantonului de la pârât la pădurarul B. D.. Întotdeauna, în aceste note de constatare se consemnează tot ce se găsește pe acea suprafață de teren. O. material lemnos constatat pe suprafața de pădure în care au fost constituite cele 7 partizi, după data de (...) se află în gestiunea pădurarului care a preluat gestiunea de la pârât. Nu înțelege cum după 1 an de zile de când s-a predat cantonul de la pârât la pădurarul B. D., se poate susține că mai există în teren material lemnos din cele 7 partizi, în condițiile în care pârâtul ca pădurar nu face nici o mențiune despre acest lemn în notele de constatare, pe care el însuși le-a semnat.
C. 7 partizi au fost predate de către pârât pădurarului B. D. cu un stoc total de 103 mc așa cum rezultă din notele de constatare întocmite cu ocazia controlului din data de (...). Aceste note de constatare sunt semnate și de către pârât. Ori dacă la acea dată ar fi existat în teren cantități mai mari de material lemnos în aceste partizi, era în interesul pârâtului ca acest volum de masă lemnoasă să fie menționat în actele de constatare, pentru a fi predate pădurarului care a preluat cantonul. Se face mențiunea în notele de constatare că a mai rămas în parchet material lemnos de mici dimensiuni (crăci), însă acest material lemnos a fost inclus de către comisia de control în calculul pierderilor tehnologice, așa cum rezultă din fișa de calcul a consumurilor tehnologice.
În ceea ce privește expertiza contabilă efectuată în cauză s-a arătat că din studiul notelor de constatare întocmite cu ocazia predării cantonului de la pârât la un alt pădurar și a situațiilor gestionare care au fost întocmite în urma verificărilor celor 7 partizi, masa lemnoasă nejustificată de pădurar a fost calculată, pe fiecare partidă în parte, parcurgându-se următoarele etape:
- s-a pornit în calculul diferențelor de la prevederile din actul de punere în valoare (APV) pe specii și sortimente,
- s-au stabilit valorificările (vânzările de masă lemnoasă efectuate de pădurar) pe specii și sortimente, modul de descărcare a acestora pe sortimente și prețuri în registrul de partizi
- s-a stabilit un stoc scriptic și unul faptic. Stocul scriptic s-a stabilit pe baza documentelor din contabilitate: APV, valorificări - diferența dintre APV și valorificări = stoc scriptic. Stocul faptic - diferența dintre APV, valorificări și stoc în teren stabilit conform actelor de constatare întocmite pentru fiecare partidă în parte cu ocazia predării cantonului și, implicit, a celor 7 partizi de la pădurarul A. Z. la pădurarul B. D..
- s-a procedat la calculul consumurilor tehnologice aplicabile, conform dispozițiilor legale, care s-au scăzut din masa lemnoasă imputabilă pădurarului.
Așadar, pentru calcularea materialului lemnos lipsă, din volumul total al celor 7 partizi (6097 mc) s-au scăzut vânzările de material lemnos (5022,6 mc), pierderile tehnologice (728,3 mc), materialul lemnos aflat în partizi la data predării cantonului de către pârât, pădurarului B. D. (103 mc), rămânând astfel un volum de 243,364 mc pe care pârâtul nu l-a putut justifica.
Deoarece pârâtul a contestat actul de control și situațiile gestionare a celor
7 partizi, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile care să stabilească, în esență, existența prejudiciului și valoarea acestuia.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul A. P., precum și din completarea la expertiză se desprind următoarele concluzii:
- prejudiciul (volum și valoare) a fost corect stabilit de comisia de control - concluziile expertului la obiectivul 2 - pag.4 din raport
- cantitatea de aproximativ 500 mc, care a fost stabilită de către expert ca fiind 667,71 mc, nu a fost inclusă în prejudiciu - obiectiv nr.3 pag.6din raport
- pârâtul a vândut material lemnos din aceste partizi și în perioada în care se afla în concediu medical - obiectiv nr. 5 pag. 8 din completarea raportului
Având în vedere probatoriul existent la dosarul cauzei, expertiza efectuată, care confirmă existenta prejudiciului ca volum și valoare, s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Conform art. 254 alin. (1) din Codul muncii „salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor";. Condițiile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaților sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită și personală a salariatului, aflată în legătură cu munca acestuia, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția salariatului.
Prejudiciul, ca element a răspunderii patrimoniale a angajaților, trebuie să fie real și cert, adică să poată fi stabilit pe baza unor date economice concrete, respectiv să poată fi determinată întinderea acestuia prin evaluare bănească.
Dovada caracterului real și cert al prejudiciului trebuie realizată de angajator conform art. 272 din Codul muncii, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte întinderea cuantumului pagubei.
Analizând criticile concrete din recurs referitoare la acest aspect, Curtea reține că Procesul verbal nr. 1814 din (...) (filele 22-23 dosar fond) a fost încheiat de către angajați ai Direcției S.e S., respectiv ai O. S. A. în prezența intimatului A. Z. în urma unei deplasări în cantonul 15 Guiaga „pentru a se constata dacă mai există masă lemnoasă valorificabilă în partizile care au fost verificate de organul financiar al RNP-R. și în care acesta a constatat lipsa de masă lemnoasă";. Esteadevărat că din Adresa nr. 10535/(...) emisă de O. S. A. (fila 46 dosar recurs) rezultă că în parcelele în care au fost amplasate cele șapte partizi în care s-a constatat de către recurentă lipsa în gestiunea intimatului s-au mai constituit alte partizi în 2010 după predarea de către acesta din urmă a cantonului și, respectiv în 2011.
Însă, în condițiile în care din actele de punere în valoare (filele 47-49 dosar recurs) nu rezultă că aceste partizi s-ar fi constituit ulterior datei de (...), iar în procesul verbal din (...) nu se menționează constituirea altor partizi pe aceleași parcele, aspect care ar fi determinat lipsa de eficiență practică a deplasării în teren și care este greu de admis că nu ar fi fost cunoscut de reprezentanții recurentei, în condițiile în care aceasta a constituit și partizile ulterioare, se apreciază că recurenta nu a dovedit faptul că materialul lemnos menționat în procesul verbal nr. 1814/(...) a provenit de la celelalte partizi constituite pe aceeași suprafață de teren pe care au fost constituite cele șapte partizi în care s-a constatat de către recurentă lipsa în gestiune. Mai mult, chiar susținerile din memoriul de recurs în sensul că „materialul lemnos menționat în procesul verbal putea să provină din celelalte partizi"; denotă faptul că în cauză nu s-a dovedit caracterul real și cert al prejudiciului imputat intimatului, existând un dubiu serios cu privire la acesta, deși recurenta este cea care are sarcina probei.
Astfel, chiar dacă s-ar accepta (conform celor invocate în recurs) că singurele înscrisuri care reflectă situația din teren sunt notele de constatare din (...) (filele 39-52 dosar fond) întocmite cu ocazia predării cantonului de către intimat, tot nu s-ar putea determina existența și întinderea prejudiciului, în condițiile în care în A. de control nr. 2294/(...) (filele 53-54 dosar fond) întocmit pe baza notelor de constatare menționate se precizează că în afară de o lipsă de
0,078 m.c. (în valoare de 10,7457 lei) nu s-au constatat alte pagube și se identifică o cantitate semnificativă de masă lemnoasă în teren ce nu a putut fi valorificată. În același sens este și depoziția martorului C. P. (filele 92-93 dosar fond) care a participat ca asistent la controlul efectuat în (...). Astfel, martorul a declarat că „În speță cred că este o deficiență de management care a dus la situația actuală pentru că exploatarea se face de ocolul silvic. În acest caz ocolul silvic a exploatat materialul lemnos doar parțial pentru că a transportat la depozit doar materialul lemnos de mari dimensiuni, rămânând în parchet coroanele și crengile care s-au degradat în timp, putrezind, în prezent nefiind valorificabile. Consider că în realitate nu există nicio pagubă imputabilă pârâtului pentru că este vorba de o exploatare incompletă. În atribuțiile de serviciu (ale pârâtului) nu a intrat exploatarea ci doar eliberarea de material lemnos. Știu că pârâtul a făcut rapoarte la conducerea unității pentru exploatarea integrală a materialului lemnos și prevenirea pagubei."; Tot din depoziția acestui martor reiese că „în momentul predării gestiunii pădurarului în parchet era material lemnos doborât și netransportat în depozit. Astăzi nu se poate stabili cantitatea de material lemnos rămas în pădure.";
De asemenea, la dosarul de fond a fost depusă încă o N. de constatare (filele 19-21) întocmită și semnată numai de către persoana care a efectuat controlul de fond din (...), ing. Todea Florin, conform căreia în urma inventarierii stocurilor și aplicării pierderilor a rezultat o lipsă în gestiunea pârâtului de
251.646 mc. Această notă de constatare nu este însă datată și contrazice atât A. de control nr. 2294/(...) (filele 53-54 dosar fond), cât și N. de constatare nr. 6825 din (...) (filele 4-9) în temeiul căreia s-a promovat prezenta acțiune, diferențele între cele două note de constatare fiind semnificative sub aspectul partizilor aflate în gestiunea intimatului, chiar dacă lipsa totală în gestiune menționată în a doua notă de constatate este de 243.364 mc. Astfel, spre exemplu în partida 235 prinprima notă de constatare s-a reținut un minus în gestiune de 0.036 mc, iar prin a doua notă de constatare un plus în gestiune de 14,46 mc.
În plus, pentru gestiunea pârâtului N. de constatare nr. 6825 din (...) (filele
4-9) s-a întocmit în baza actului de inspecție de fond, respectiv A. de control nr.
2294/(...), însă contrar acestui act care a constatat un prejudiciu de 0,078 m.c., prin nota de constatare s-a reținut o lipsă în gestiunea pârâtului de 243.364 mc.
Referitor la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, Curtea reține că acesta s-a realizat pe baza înscrisurilor de la dosarul cauzei întocmite de către reclamantă, înscrisuri între care există diferențe semnificative în ceea ce privește prejudiciul care se impută pârâtului, diferențe care nu au fost elucidate nici în expertiză. De asemenea, inventarul gestiunii pârâtului la care se referă expertul s-a realizat în data de (...) (filele 51-52), și nu în (...) cum se reține în raportul de expertiză, iar din notele din (...) (filele 39-52 dosar fond) nu rezultă diferența în minus de masă lemnoasă de 1.074,4 mc, așa cum a apreciat expertul, în actul de control întocmit pe baza acestor note de constatare reținându-se un prejudiciu de
0,036 mc. Mai mult, așa cum a reținut instanța de fond, în raportul de expertiză s-au evidențiat disfuncționalități și în activitatea recurentei.
Drept urmare, Curtea apreciază că prin probele administrate în cauză nu s- a probat caracterul real și cert al prejudiciului, existând un dubiu serios cu privire la existența și întinderea acestuia.
În consecință, nefiind dovedită una dintre condițiile prevăzute cumulativ pentru angajarea răspunderii patrimoniale a intimaților, respectiv prejudiciul - lipsă care face inutilă și analiza celorlalte condiții, respectiv a celorlalte motive de recurs invocate - Curtea apreciază că nu se poate angaja răspunderea patrimonială a intimaților, dispozițiile art. 270 din Codul muncii fiind corect interpretate de instanța de fond.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041 și 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză. În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă se va obliga recurenta aflată în culpă procesuală să plătească intimatului A. Z. suma de 1488 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat (filele 53 și 54). PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta R. N. a P. R. - D. S. S. împotriva sentinței civile nr. 1918 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului A. Z. suma de 1488 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. D. S. D. D. G. GREFIER, C. M. Red.L.D./Dact.S.M. 2 ex./ (...) Jud.fond: C. N. C.
| ← Decizia nr. 4104/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3480/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
