Decizia nr. 4377/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4377/R/2012
Ședința octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții S. V.-D., L. S.-L., V. L., B. I. împotriva sentinței civile nr. 7597 din 02 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantele intimate A. M., L. I., și pe pârâtele intimate S. N. DE T. F. DE M. "C. M." SA, S. N. DE T. F. DE M. "C. M." SA - S. T., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți S. V. D., L. S. L., V. L., B. I., avocat maxim A. M. și reprezentantul pârâtei intimate S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T., consilier juridic J. C., lipsă fiind reclamanții recurenți și reclamantele intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtelor intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 19 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T. a depus la dosar întâmpinare la care a anexat un set de acte (filele 13-29), un exemplar înmânându-se reprezentantei reclamanților recurenți.
De asemenea, se constată că la data de 18 octombrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată S. N. de T. F. de M. „. M. SA a transmis prin fax la dosar întâmpinare într-un singur exemplar.
Reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării.
Reprezentantul pârâtei intimate S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T. depune la dosar delegație.
Atât reprezentanta reclamanților recurenți cât și reprezentantul pârâtei intimate S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T. arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Reprezentanta reclamanților recurenți arată că întâmpinarea vine în contradicție cu actele depuse la dosar, având în vedere că sunt alte date încetării contractelor de muncă și că practica judiciară depusă la dosar de pârâta intimată
S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T. se referă la perioada 2006-2007 prevăzută în
CCM.
Raportat la salariul suplimentar, reprezentanta reclamanților recurenți solicită ca instanța să se pronunțe pentru fiecare reclamant în parte în funcție de perioada efectiv lucrată, cu cheltuieli de judecată la fondul cauzei.
Reprezentantul pârâtei intimate S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală pentru motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7597 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) a fost admisă excepția autorității de lucru judecat pentru drepturile bănești aferente reclamantalor L. I. și A. M. invocată de pârâtă și, în consecință, a fost respinsă acțiunea acestora.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții S. V. D., L. S. L., V. L. și
B. I. în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE M. ". M. S. și S. N. DE T. F.
DE M. ". M. S. - S. T.
Pentru a hotărî astfel, prima isntanță a reținut că excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă întrucât reclamantele L. I. și A. M. au obținut sentința civila nr.609/2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...) în care a fost identitate dintre părți, obiect și cauză cu cele care fac obiectul prezentului dosar.
Pe fond cererea celorlalți reclamanți a fost respinsa întrucât contractul colectiv de muncă încheiat pe anul 2009 - 2010 a fost suspendat prin acordul părților pentru anul 2010 datorită lipsei fondurilor bănești necesare plătii drepturilor solicitate.
Împotriva acestei hotărâri reclamanții S. V.-D., L. S.-L., V. L. și B. I. au declarat recurs, prin care au solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, reclamanții au invocat că drepturile solicitate prin acțiune sunt recunoscute de contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 care a produs efecte până la data de (...).
Pârâta S. „. M. SA a depus întâmpinare, prin care solicitat respingerearecursului, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune, în temeiul art. 268 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, iar în privința fondului, a susținut suspendarea acordării drepturilor solicitate prin acțiune prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, lipsa fondurilor necesare plății acestor drepturi, caracterul facultativ al acordării salariului suplimentar și condiționarea plății salariului suplimentar de prestarea activității pe durata întregului an calendaristic.
În fine, s-a arătat că contractul individual de muncă al recurentului S. V.
D. a încetat la data de (...) și nu la data de (...), ceea ce face ca acesta să nu fie îndreptățit a beneficia de ajutorul de P. pe anul 2010, sărbătoarea Pascală fiind sărbătorită în anul 2010 la data de 04.04, deci ulterior încetării contractului individual de muncă, de prima de Z. F. pe 2010, care se sărbătorește la data de
23.04 și nici de salariul suplimentar pe anul 2.
Contractul individual de muncă al recurentului L. S. L. a încetat la data de (...), acesta nefiind îndreptățit să primească ajutorul material de C. pe 2009, P. pe 2010, salar suplimentar pe 2009 și 2.
Contractul individual de muncă al recurentului V. L. a încetat la data de
(...), acesta nefiind îndreptățit să primească ajutorul material de P. pe anul 2010,
Z. F. pe 2010 și salar suplimentar pe 2010.
Contractul individual de muncă al recurentului B. I. a încetat la data de (...), acesta nefiind îndreptățit la ajutorul material de P. pe 2010, Z. F. pe 2010 și salar suplimentar pe 2010.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea de A. reține următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 268 alin.(1) din Codul muncii „Cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator; e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia";.
Prin urmare, contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții referitoare la salarizare, la contractul individual de muncă, la drepturile și obligațiile părților, inclusiv la modalitatea de contestare a deciziilor unilaterale ale angajatorului. În consecință, sunt sau pot fi clauze în contractul colectiv de muncă dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art. 268 alin. (1) lit. a)- d) din Codul muncii a reglementat termene speciale distincte de prescripție. D. s-ar accepta susținerile recurentei, aceste termene nu ar avea aplicabilitate, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.
Pentru aceste considerente, și reținând și că rațiunea instituirii termenului de 6 luni o constituie încheierea pe o perioadă determinată a contractului colectiv de muncă, iar prin prezenta acțiune reclamantul nu a invocat neexecutarea unor clauze ale contractului colectiv de muncă, ci a solicitat plata unor adaosuri neacordate ce fac parte, potrivit dispozițiilor art. 160 din Codul muncii, din categoria drepturilor salariale Curtea apreciază că termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, acesta fiind un termen special față de cel prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. e) din Codul muncii.
În privința fondului, Curtea reține că prin art. 30 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii
2006-2008 aplicabil și la nivelul unității pârâte s-a stabilit dreptul salariaților de a beneficia de un salariu suplimentar.
Acordul colectiv menționat se aplică conform art.4 de la data înregistrării respectiv (...), producând efecte timp de 24 de luni.
Prin actul adițional nr.370/(...), aplicabilitatea acestui contract colectiv a fost extinsă la 48 de luni de la data înregistrării, ceea ce are semnificație că produce efecte de la (...) până la (...), așadar și pentru anul 2009.
Prin urmare, temeiul acordării drepturilor pretinse prin acțiune rezidă în contractul colectiv de muncă menționat, căruia nu i se poate opune contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul inferior, conform art. 132 alin. 3 din Legea nr. 62/2011.
Acordarea acestor drepturi salariale constituie un drept, și nu o facultate a angajatorului după cum rezultă din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, aplicabil în cauză.
Astfel, art. 30 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă menționat precizează că „pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui ancalendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv";.
De asemenea, art. 30 alin. 3 precizează că :„ Din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului pentru salarii, în procent de până la 10% din fondul de salarii realizat lunar";.
Din modul de formulare neechivoc și nesupus altei condiții decât desfășurarea ireproșabilă a activității rezultă caracterul pur și simplu al acestui drept pretins prin acțiune, precum și obligația părților de a constitui un fond suplimentar de salarii independent de profit, noțiune diferită de cea utilizată în contract, și anume venituri.
Pentru aceste motive, având în vedere că fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie tocmai prin reținerea unui procent de 10% din cadrul fondului de salarii realizat lunar, se reține că dispozițiile invocate de către recurentă pentru a justifica lipsa fondurilor necesare plății drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni nu pot prezenta relevanță în speță.
Tot astfel, acordarea ajutoarelor materiale de P. și C. este reglementată de art. 71 din CCM la nivel de grupă de unități ca un drept al salariaților neafectat de alte condiții decât cele prevăzute expres în norma citată, nefiind o vocație a salariatului.
Aspectele invocate de către pârâtă prin întâmpinare privind lipsa fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale și neîndeplinirea criteriilor și indicilor de performanță nu pot fi reținute ca o justificare pentru neexecutarea acestor obligații contractuale și pentru faptul că acestea au fost asumate în urma negocierilor purtate cu sindicatele reprezentative ulterior adoptării actelor normative menționate prin recursurile formulate.
De asemenea, acordului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități nu i se poate opune contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității pârâte pentru anul 2009-2010 și înregistrat la D. B. sub nr.2584 din (...) și nici procesele verbale din (...) și din (...), deoarece în caz contrar, ar avea consecința încălcării principiului edictat de art.38 și art.164 Codul muncii, care enunță interdicția renunțării salariatului la drepturile ce-i sunt recunoscute.
Este irelevant că procesele verbale au fost semnate de sindicatele la care este afiliat reclamantul deoarece mandatul acordat nu îngăduie renunțarea la un drept, fiind de esența activității sindicale apărarea drepturilor membrilor de sindicat inconciliabilă cu acte de renunțare care nu sunt permise nici la nivel personal (art.38 Codul muncii).
De asemenea, din textul art. 30 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 nu rezultă că salariul suplimentar se acordă pentru activitatea desfășurată în cursul întregului an calendaristic, după cum susține pârâta, unicul criteriu de care depinde acordarea salariului suplimentar fiind calitatea ireproșabilă a activității.
Cu toate acestea, Curtea de A. observă că a intervenit încetarea contractelor individuale de muncă ale reclamanților, după cum urmează:
- contractul reclamantului S. V. la data de (...) în baza art. 65 din Codul muncii (fila 27);
- contractul reclamantului L. S. L. la data de (...), prin pensionarea sa, conform art.55 lit. a Codul muncii (fila 25);
- contractul reclamantului B. I. la data de (...) prin pensionare, conform art.55 lit. a Codul muncii (fila 28);
- contractul reclamantului V. L. la data de (...), prin pensionare, conform art.55 lit. a Codul muncii (fila 23).
În raport de data la care au încetat raporturile juridice de muncă dintre părți atestată de deciziile emise de angajator, Curtea constată, având în vedere și că sărbătoarea de P. în anul 2010 a avut loc la 4 aprilie, iar Z. F. în 23 aprilie, că reclamanții care și-au încetat activitatea anterior acestor momente nu sunt îndreptățite să beneficieze de premiile și ajutoarele corespunzătoare.
În această situație sunt reclamanții V. L., S. V. și L. S., ultimul nefiind îndreptățit să beneficieze nici de salariul suplimentar pentru anul 2010, deoarece i-a încetat contractul de muncă în anul 2009.
Salariul suplimentar pentru anul 2010 se cuvine reclamanților V. L. și S. V. proporțional cu perioada lucrată, iar reclamantului B. I. integral, acesta din urmă fiind îndreptățit să beneficieze și de premiul aferent Sărbătorilor de P. pentru anul 2010 și Zilei F. 2010.
Pentru considerentele expuse anterior Curtea de A., în temeiul art.312 alin.3 C.pr.civ. raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ. va admite în parte recursul declarat de reclamanții S. V. D., V. L. și B. I. împotriva sentinței civile nr. 7597 din 0(...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va modifica în parte în sensul că va obliga pârâtele S. "C. M. SA " și S. "C. M. SA" - S. T. să plătească reclamanților următoarele drepturi:
- reclamantului S. V. - salariul suplimentar aferent perioadei efectiv lucrate în anul 2.
- reclamantului B. I. salariul suplimentar aferent anului 2010, premiul de
Z. F. pentru anul 2010 și premiul de P. pentru anul 2010
- reclamantului V. L. salariul suplimentar aferent perioadei efectiv lucrate în anul 2010.
Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L. S. V. împotriva aceleiași hotărâri, deoarece și-a încetat activitatea anterior anului
2010.
În temeiul art.274 C.pr.civ., în raport de limitele admiterii acțiunii, Curtea va obliga pârâtele să plătească fiecăruia din reclamanții S. V. ȘI V. L. suma de 30 de lei, cheltuieli de judecată parțiale la fond, iar reclamantului B. I. suma de 100 de lei, cheltuieli de judecată parțiale la fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamanții S. V.-D., V. L. și B. I. împotriva sentinței civile nr. 7597 din 0(...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâtele S. N. DE T. F. DE M. "C. M. SA " și S. N. DE T. F. DE M. "C. M. SA" - S. T. să plătească reclamanților următoarele drepturi:
- reclamantului S. V. - salariul suplimentar aferent perioadei efectiv lucrate în anul 2.
- reclamantului B. I. salariul suplimentar aferent anului 2010, premiul de
Z. F. pentru anul 2010 și premiul de P. pentru anul 2010
- reclamantului V. L. salariul suplimentar aferent perioadei efectiv lucrate în anul 2010.
Obligă pârâtele să plătească fiecăruia din reclamanții S. V. și V. L. suma de 30 de lei, cheltuieli de judecată parțiale la fond, iar reclamantului B. I. suma de 100 de lei, cheltuieli de judecată parțiale la fond.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L. S. V. împotriva aceleiași hotărâri.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. L. D. S. D.
GREFIER C. M.
Red. S.D. /S.M.D.
2 ex/(...) Jud.fond P. U.
← Decizia nr. 4933/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1091/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
---|