Decizia nr. 4599/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)*
DECIZIA CIVILĂ Nr.4599/R/2012
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T.
JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. ȘI I. S. S. împotriva sentinței civile nr. 3053 din 14 mai 2012 pronunțate de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...)* privind și pe intimata reclamantă P. S. precum și pe intimata pârâtă C. J. DE P. S., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta intimată
P. S., lipsind reprezentanții pârâtelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatelor și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 25 octombrie
2012 reclamanta intimată a înregistrat la dosar întâmpinare, pe care aceasta prezentă la dezbateri arată că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursului ca nefondat și nelegal solicitând instanței să fixeze un termen până la care recurenta să pună în executare sentința tribunalului întrucât alte colege ale reclamantei care au fost părți în dosare cu obiect similar și au avut câștig de cauză sunt refuzate sau amânate de pârâtă cu privire la obligația acesteia de a respecta hotărârea instanței.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3053 din 14 mai 2012 pronunțate de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...)* s-au respins excepțiile de necompetență a completului de litigii de muncă în soluționarea cauzei,a tardivității introducerii acțiunii și a lipsei calității procesual pasive a A. J. PENTRU P. S. S..
S-a admis cererea reclamantei P. S. și a fost obligată pârâta A. J. PENTRU
P. S. S. să îi elibereze reclamantei toate documentele care atestă veniturile, sporurile și majorările salariale de care a beneficiat reclamanta.
S-a admis excepția prematurității invocată de C. J. DE P. S. și în consecință s-a respins ca prematur introdusă acțiunea față de această pârâtă.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele considerente: Reclamanta a solicitat antecesoarei pârâtei eliberarea de copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare în sistemul public depensii, pentru perioada în care a lucrat la F. de B. Z. R. pârâtei, raportat la care comunicarea căruia a invocat excepția tardivității a fost acela că solicitarea nu face obiectul activității și atribuțiilor sale, depozitarul documentelor, din perspectiva art. 18 din L. nr. 1. trebuind să fie A. N..
Poziția astfel exprimată, menținută în întregime și în cursul procesului, arată fără putință de tăgadă că pârâta nu dorește să onoreze solicitarea reclamantei.
Prin urmare, față de acest refuz explicit, și în egală măsură, actual, acțiunea reclamantei nu poate fi paralizată prin faptul că aceasta nu ar fi urmat procedura prealabilă prev. de art. 7 din L. nr. 554/2004 ori pentru că acțiunea a fost introdusă după trecerea termenului de 6 luni sau 1 an, statornicit în L. nr.
554/2004.
De altfel, prezentul litigiu nu se circumscrie dispozițiilor L. nr. 554/2004, reclamanta neavând calitatea de persoană vătămată în sensul art. 2 alin. 1 lit. a din L. nr. 554/2004, în condițiile în care refuzul de a emite o adeverință cu mențiunile solicitate nu poate fi asimilat cu un act administrativ vătămător, așa cu este acesta definit de art. 2 alin. 1 lit. c.
Pârâta A. J. pentru P. și I. S. S. este depozitara documentelor solicitate de către reclamanți, prin urmare nu poate susține că nu ar avea calitate procesuală pasivă, deoarece reclamanta nu ar putea solicita documente de la o instituție a statului care nu le deține.
În ce privește excepția prematurității acțiunii invocată de pârâta C. J. de P. S. aceasta a fost admisă având în vedere că reclamanta nu s-a adresat instituției cu vreo solicitare privind eliberarea unui înscris. De altfel instanța nici nu a stabilit vreo sarcină ce revine acestei pârâte.
Asupra fondului cauzei, instanța a reținut că la data de 8 ianuarie 2004
D.D.F.S.S. S. (a cărei succesoare este D.M.P.S. S.) a procedat la recepția actelor care generează relații de pensii din cadrul S. F. S. Z., sens în care s-a încheiat un proces-verbal de recepție, aflat la fila 419 în dos. nr. (...), vol.I acvirat pe cale scurtă).
După această preluare, D.M.P.S. S. a inițiat o corespondență oficială cu diverse instituții ale statului, cu scopul declarat ca acestea să preia arhiva S. F. de B. S.
A., D.M.P.S. S. s-a adresat cu memorii M. M., F. și Egalității de Ș., D. J. S. a A. N., C. N. de P. și A. D. de A. S. precum și C. J. de P. S. (f. 393 - 427, dos.
(...), vol. I acvirat pe cale scurtă).
Aceste demersuri au rămas însă fără rezultat astfel că și în prezent documentele care au atestat stagiile de cotizare ale angajaților fostei S. F. de B. S. Z. (pentru care s-a dispus lichidarea judiciară) se află în păstrarea pârâtei A. J. pentru P. și I. S. S..
Prin urmare, refuzul pârâtei de a elibera copii ale actelor necesare reclamantei pentru reglementarea raporturilor lor cu C. J. de P. S. a fost nejustificat.
Abilitarea legală a pârâtei A. J. pentru P. și I. S. S. ori a unei alte instituții a statului de a depozita documentele relative la stagiile de cotizare ale reclamanților se constituie într-o dispută care nu are legătură cu solicitarea reclamanților și care nu poate să lezeze interesele legitime ale acestora.
Pentru cele ce preced, în baza art.159 alin.(1) din L. nr. 263/2010 și art.125,126 din H.G. NR.257/2011 instanța a admis acțiunea reclamantei împotriva pârâtei A. J. pentru P. și I. S. S., pe care a fost obligată să îi elibereze toate documentele pe care le deține și care atesta veniturile, sporuri și majorări salariale primite în perioada lucrată la F. de B. Z.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. J. PENTRU P. ȘI I. S. S. solicitând modificarea sentinței menționate ca nelegală și netemeinică.
Prin sentința civilă nr. 3053 Tribunalul Sălaj a obligat A. S. să elibereze reclamantei copii și extrase de pe documentele care atestă vechimea în muncă și sporurile de care a beneficiat reclamanta la F. de B. Z.
La pronunțarea acestei sentințe, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că A. S. are în păstrare DOAR STATE DE PLATĂ ale fostei societăți comerciale desființate, state de plată care nu sunt documente individuale, ci reprezintă documente colective ce conțin date despre drepturile salariale ale mai multor salariați. Practic prin sentința civilă atacată, instanța de judecată a acordat mai mult decât s-a cerut precum și ceea ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6
C.pr.civ.). Statele de plată constituie documente justificative, contabile și care conțin date cu caracter personal ce nu pot fi eliberate și nici chiar puse la dispoziția unor terțe persoane. În această situație se ridică întrebarea cum va putea fi îndeplinită această obligație pentru alte sute de foști salariați, dacă se vor preda reclamatei statele de plată.
Această obligație instituită în sarcina A. S. este imposibil de îndeplinit datorită faptului că nu suntem creatorii statelor de plată, nu suntem succesorii în drepturi ai fostei unități desființate și nu deținem documente și date din care să rezulte contribuțiile achitate statului de fosta societate comercială desființată. Mai mult de atât, nu putem confirma sau infirma că au fost achitate contribuțiile sociale către bugetul de stat. N. de stagiu de cotizare, introdusă prin L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și reprezintă perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din R., precum și În alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care R. este parte. L. nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice definește stagiul de cotizare - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii. A. în vedere sensul noțiunii de stagiu de cotizare, rugăm instanță să constate că această obligație este imposibil de executat de o instituție publică care nu deține datele necesare.
În al doilea rând invocă necompetența completului de litigii de muncă în soluționarea cauzei. Soluționarea prezentei cauze intră sunt incidența L. nr.
554/2000 L. contenciosului administrativ. Competența instanțelor de litigii de muncă izvorăște din contractul individual de muncă sau dintru litigiu legat de contractul colectiv de muncă (conflict de drepturi sau de interese). în această situație nu s-a pus problema unui astfel de litigiu, întrucât reclamanta nu a fost salariată instituției noastre și nici D./ A. S. nu este succesoarea în drepturi a fostei SC F. de B. Z., societate desființată în anul 2001. De asemenea, cererea reclamantei nu a intrat nici sub incidența L. nr. 1. și nici a L. nr. 263/2010 privind sistemul de pensii. în consecință, solicitarea reclamantei se încadrează în prevederile art. 2 alin.1 din L. nr. 554/2004, respectiv se contestă refuzul nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane din partea A. S.. Drept consecință, solicită transpunerea cauzei completului de contencios administrativ.
Invocarea în sentința atacată a prevederilor art. 125 și 126 din HG nr.257/2011 nu are nici o legătură cu situația în care se află AJPIS S.. A. art. 126 alin.3 din HG nr. 257/2011 definește deținătorul legal al arhivei prin prisma legii nr. 1., alin.3 prin deținătorii legali de arhivă se înțelege creatorii și deținătorii de documente, în sensul art. 4 din legea A. naționale nr.1., cu modificările și completările ulterioare.Art.4 din legea nr. 1."; persoanele fizice șipersoanele juridice , creatoare și deținătoare de documente care fac parte din F. A. Național al României, denumite în continuare creatori și deținători de documente, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi."; După cum se poate observa acest articol face referire la F. A. național al României care constituie izvoare istorice și conține documente create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizațiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare, religioase precum și de către persoanele fizice. Acestor documente statul le asigură protecție specială, în cazul statelor de plată nu suntem în prezența unor izvoare istorice ci a unor documente cu valoare practică.
Tardivitatea cererii:În primul rând ține să menționeze faptul că prezenta cerere intră sub incidența prev. L. nr.554/2004L. contenciosului administrativ, solicitându-se eliberarea unui act administrativ, respectiv a unei adeverințe din care să reiasă stadiul de cotizare în sistemul public de pensii și sporurile de care a beneficiat în perioada în care a lucrat la fosta F. de B.
Cererea de chemare în judecată a reclamantei a fost tardiv formulată, așa cum reiese chiar din conținutul acesteia, respectiv că s-a adresat D. S. în anul
2008, iar răspunsul i-a fost comunicat prin adresa nr. 521/FS/(...), iar acțiunea a fost introdusă la data de (...).
LIPSA CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE A AJPIS S.: Începând cu data de (...), prin prevederile O. nr. 1. privind organizarea și funcționarea Agenției N. pentru P. și I. S., A. S. a fost reorganizată, iar instituția nou înființată nu are atribuții în sensul celor stabilite de instanța de judecată.
A. are ca scop administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de stat, prin bugetul M. M., F. și P. S., realizarea de activități de evaluare și monitorizare a serviciilor sociale, precum și controlul măsurilor de asistență socială privind prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților, realizate de autoritățile administrației publice centrale și locale și de alte persoane fizice și juridice.
(2) A. asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activității agențiilor teritoriale și a unităților din subordine, în scopul aplicării unitare a legislației în domeniul specific de activitate și al realizării atribuțiilor ce le revin acestora, potrivit legii.
Recurenta AJPIS S. a citat și prevederile art. 16 din OUG nr. 1. , text legal ce îi stabilește atribuțiile.
PE FOND: Preluarea acestei arhive s-a făcut în urma adresei nr. 53853 din
(...) a M. M. aflată în dosarul nr. 1354/2000 pentru declararea falimentului se F. de B. SA Z. A., în L. nr. 1.-L. A. N. în forma inițială a fost instituită obligația ca
„În cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor vor fi depuse la M. M. și P. S. sau la direcțiile județene ale acestuia";. Numai ulterior, prin L. nr. 3., L. A. N. a fost modificată în sensul că „în cazul desființării unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de către casele județene de pensii";.
În perioada de la intrarea în vigoare a L. nr. 1. și până la apariția L. nr. 3., structura organizatorică a M. M. a suferit modificări esențiale, în sensuldesprinderii din cadrul direcțiilor generale de muncă și protecție socială a caselor județene de pensii.
Dacă se observă derularea acestor schimbări, la data preluării unei părți din arhiva fostei se F. de B. SA Z. ((...)), L. nr. 1. a făcut referire la direcțiile generale de muncă și protecție socială, direcții ce nu aveau în competența lor atribuții legate de pensii, ci acestea au revenit caselor de pensii. A., în perioada amintită 2001-2002 L. A. N. a făcut referire la D. generale de muncă și protecție socială, neținând seama de modificările intervenite la nivelul M., astfel sarcina de a elibera copii, certificate privind drepturile de asigurări sociale revenind caselor de pensii.
Prin adoptarea HG nr. 51/2003 privind procedura de predare-primire a documentelor creatorilor și/sau deținători de documente persoane juridice, care s-au desființat, casele de pensii aveau obligația de a prelua „documentele cu valoare practică, referitoare la stagiile de cotizare realizate de asigurați în sistemul public de pensii ale creatorilor de documente, care în condițiile legii, se desființează, se preiau de casele teritoriale de pensii în raza cărora și-au avut sediul aceștia"; « Documentele ce urmează a fi preluate de casele teritoriale de pensii sunt statele de plată a salariilor și centralizatoarele acestora, corespunzătoare întregii perioade de activitate a angajatorului, precum și documentele care atestă încadrarea locurilor de muncă în grupa I sau II de muncă, respectiv condiții speciale sau deosebite de muncă ». La solicitarea D. S., C. de P. S. cât și C. N. de P. au refuzat preluarea acestei arhive motivând lipsa de spațiu și de personal, iar mai apoi că se așteaptă modificarea L. nr. 1., modificare ce s-a produs în anul 2006.
Prin Ordonanța de urgență a G. nr. 3., aprobată cu modificări prin L. nr.
4., art. 18 din L. nr. 1. a fost modificat în sensul « în cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele ... , cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de A. N. sau de direcțiile județene ale A. N., » în consecință, obligația de a prelua și implicit de a elibera copii, extrase și certificate privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare revin D. J. a A. N., instituție care refuză preluarea acestei arhive invocând lipsa de personal și spațiu precum și alte aspecte care nu au nici o relevanță. OUG nr. 3. a fost adoptată tocmai pentru a înlătura crearea unei incompatibilități între activitatea de bază specifică instituțiilor ce dețin astfel de arhive și activitatea de eliberare a adeverințelor ce stau la baza stabilirii drepturilor de asigurări sociale. Activitatea de bază specifică a A. S. este în domeniul asistenței sociale și politicilor familiale și nicidecum aceea de a elibera dovezi referitoare la stagiile de cotizare ale foștilor salariați ai societăților comerciale desființate, așa cum reiese din Statutul de organizare și funcționare al ANPS și A. teritoriale.
După preluarea acestei arhive D. S. în anul 2001, a efectuat numeroase demersuri pentru intrarea în legalitate către CJPAS S., CNPAS, MMPS și Direcția J. a A. N. în vederea predării acesteia instituțiilor abilitate de lege să elibereze stagii de cotizare cetățenilor. Dar toate aceste demersuri nu au avut nici o finalitate, întrucât instituțiile în drept să preia această arhivă au motivat refuzul prin lipsa de spațiu și personal, apariția unei noi reglementări și alte asemenea motivații fără suport legal. Problema acestei arhive este cunoscută atât la nivel local cât și la nivel central, dar nu s-a găsit încă nici o soluție care să rezolve această situație.
Extinderea aplicării L. nr. 1., respectiv obligarea A. S. la eliberarea unor astfel de adeverințe ar duce la blocaje în activitatea instituției, întrucât nudispunem de spațiu (sediul în care ne desfășurăm activitatea este o clădire concesionată de la C. J. S.) și nici de personal specializat (numărul total de salariați ai A. S. este de 20 de persoane). Activitatea prevăzută de L. A. N. presupune existența unui personal calificat în profesia de arhivar, Î. documentele trebuie manipulate, arhivate și gestionate.
În statul de funcții al instituției nu este cuprins un compartiment de arhivă
și nici un salariat nu se încadrează în prevederile art. 24 din L. nr. 1. întrucât nu este necesar pentru arhiva proprie a instituției. P. art. 24 din L. A. N. « Formarea, atestarea și perfecționarea personalului de specialitate din A. N., cât și din celelalte unități creatoare și deținătoare de documente de arhivă se realizează prin F. de A. și prin Ș. N. de P. A.. Eliberarea unor asemenea adeverințe prin care să se certifice stagii de cotizare trebuie făcute numai de către persoane specializate și numai cu avizul A. N. (art. 23 « Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, structura și componența acestor compartimente de arhivă vor fi stabilite de către conducerea unității creatoare și deținătoare de documente, cu avizul A. N. sau, după caz, al direcțiilor județene ale A. N. ».
A. în vedere lipsa unui act normativ în vigoare, prin care A. S. să fie obligată la eliberarea de acte referitoare la stagiile de cotizare a foștilor salariați ai
SC F. de B. SA Z., precum și lipsa de personal specializat în a elibera asemenea documente, solicităm respingerea acțiunii pe motivul lipsei calității procesuale pasive a subscrisei. Lipsa competenței materiale a A. S. ar face ca eliberarea unei asemenea adeverințe să fie lovită de nulitate. P. prevederilor art. 34 din Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice „. juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de Î. sau statut. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul";.
În baza celor prezentate mai sus, solicită admiterea recursului formulat și în consecință respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă, ca fiind îndreptată împotriva unui instituții fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond ca netemeinică și nelegală.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 25 octombrie 2012 (f11-12)reclamanta P. S. a solicitat respingerea recursului formulat, cu menținerea dispozițiilor sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
1) Prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu A.
J. de P. S. S., obligarea acesteia la eliberarea unor documente care atestă vechimea sa în muncă, inclusiv sporurile aferente.
Competența instanței de contencios administrativ este atrasă în condițiile L. nr. 554/2004, relevante în soluționarea speței fiind dispozițiile art. 8 alin. 1 din acest act normativ, potrivit cărora instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar ca urmare a refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri de către o autoritate publică.
Dispozițiile legale menționate anterior trebuie coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. b din L. nr. 554/2004, care definesc autoritatea publică ca fiind orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim
de putere publică , pentru satisfacerea unui interes legitim public.
Rezultă din dispozițiile legale citate anterior că, pentru a fi în prezența unui litigiu de contencios administrativ de natură să atragă competența instanței de contencios administrativ, refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri trebuie să vină din partea unei autorități publice, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 2 lit. b din L. nr. 554/2004, care acționează în regim de putere publică.
Raportând cele reținute anterior la prezenta speță, Curtea constată că recurenta-pârâtă nu s-a comportat ca o autoritate publică, în sensul celor reținute anterior, respectiv nu a acționat în regim de putere publică. Reclamantul s-a adresat recurentei-pârâte cu solicitarea de a elibera copii de pe statele de plată în calitatea a cesteia de depozitar ă temporară a arhivei SC F. B. SA Z., societate desființată, temeiul cererii reclamantului fiind tocmai dispozițiile art. 40 alin. 2 Codul muncii, care obligă angajatorii să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Prin urmare, recurenta neacționând în regim de putere publică, ci având doar calitatea de depozitară temporară a arhivei fostului angajator al reclamantului, refuzul acesteia de a elibera documentele solicitate nu poate fi considerat un refuz nejustificat de a soluționa o cerere, refuz care să vină din partea unei autorități publice, în sensul dispozițiilor art. 2 din L. nr. 554/2004, astfel încât nu poate atrage, în speță, competența instanței de contencios administrativ.
2) Dispoziția primei instanțe de obligarea a pârâtei la eliberarea către reclamant a tuturor documentelor deținute referitoare la veniturile salariale realizate de reclamant în perioada în care a fost angajat la S. F. de B. S.A, nu poate fi interpretată, contrar aserțiunii recurentei, ca o predare către reclamant a întregii arhive a S. F. de B. S.
O atare interpretare susținută de pârâtă în sprijinul motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.6 C.pr.civ. nesocotește că obiectul acțiunii îl reprezintă eliberarea unei adeverințe privind activitatea reclamantului, precum și că documentele pe care pârâta trebuie să le elibereze reclamantului sunt cele care se referă doar la persoana acestuia.
Prin urmare în mod evident își va putea îndeplini această obligație prin eliberarea unei adeverințe cuprinzând datele și informațiile referitoare la activitatea desfășurată de reclamant pe baza documentelor deținute și verificabile.
3) Tot astfel este evident că perioada în care reclamantul și-a desfășurat activitatea la S. F. de B. S.A este anterioară intrării în vigoare a L. nr.1., act normativ care este bazat pe principiul contributivității și reglementează rolul C.
J. de P. de a atesta plata contribuțiilor sociale.
Or în raport de perioada la care se referă acțiunea reclamantului anterioara datei de (...), sunt incidente în cauză dispozițiile Decretului nr.389/1972, care prin art.1 și art.3 stabilește că angajatorul depune contribuția de 15% asupra câștigului brut, ceea ce semnifică sub acest aspect probatoriu că deține documentele justificative ale acestei operațiuni care fac parte din arhiva preluată de pârâtă.
Prin urmare, pârâta își va putea executa obligația privind stagiul de cotizare prin menționarea plății contribuțiilor datorate asupra veniturilor realizate de reclamant, conform Decretului nr.389/1972, în măsura în care rezultă acest aspect din documentele deținute.
4) Nefiind incidente prevederile L. nr.554/2004, conform considerentelor expuse în cadrul analizei primului motiv de recurs, demersul judiciar al reclamantului nu este supus procedurii prealabile reglementate de actul normativ invocat.
5) Reclamantul este îndreptățită conform art.40 alin.2 lit. h Codul muncii, să obțină de la fostul angajator „toate documentele care atestă calitatea ei/lui de salariat";.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.12 din L. nr.1. a A. N., persoanei juridice angajatoare îi revine obligația de a păstra documentele createsau deținute, în categoria cărora intră statele de plată la care se referă acțiunea reclamantului.
Această obligație îi revenea fostului angajator al reclamantului, respectiv S.
F. de B. S.A, însă ca urmare a încetării existenței sale ca persoană juridică în anul 2001, obligația păstrării documentelor create cu valoare practică s-a transmis în temeiul art.18 din L. nr.1. M. M. și P. S. sau direcțiilor județene ale acestuia.
Deși norma juridică menționată anterior a fost modificată prin instituirea obligației de păstrare a documentelor cu valoare practică în sarcina C. J. de P. S., iar ulterior D. J. S. a A. N., Curtea constată că nici în prezent nu a operat în concret transmisiunea acestei obligații; or, consecințele disputei între instituțiile locale din județul S. cu privire la păstrarea documentelor nu pot să se repercuteze asupra foștilor salariați, îndreptățiți să obțină actele necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Prin urmare, în prezent A. J. de P. S. S. are obligația eliberării actelor solicitate în calitate de succesor legal al fostului angajator în obligația de păstrare a documentelor cu valoare practică, precum și de deținător faptic ala acestei arhive.
În raport de aceste considerente, este irelevantă pretinsa lipsă a atribuțiilor legale ale pârâtei în raport de prevederile HG nr. 1., deoarece obligația sa de eliberare a datelor solicitate de reclamant nu rezidă din dispozițiile pe care le invocă, ci din prevederile L. nr. 1., coroborate cu împrejurarea deținerii faptice a arhivei fostului angajator,
De asemenea, recunoașterea dreptului reclamantului nu este condiționată de existența mijloacelor materiale ale pârâtei pentru eliberarea actului, astfel încât excepția lipsei calității procesuale nu este întemeiată.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea de A. va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
În faza procesuală a recursului nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. ȘI I. S.
S. împotriva sentinței civile nr. 3053 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr.
(...)* pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G.-L. T. I. T.
GREFIER N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./(...)
Jud.fond C. N. C.
← Decizia nr. 1821/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2301/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
---|