Decizia nr. 463/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 463/R/2012

Ședința n 06 februarie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC C. SA împotriva sentinței civile nr. 3461 din 23 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat A. G. A., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat A. G. A., avocat B. A., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente și reclamantul intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 31 ianuarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, O. R. C. B. a depus la dosar răspunsul la adresa solicitată de către instanță la termenul anterior de judecată.

Reprezentanta reclamantului intimat reiterează excepția tardivității formulării recursului raportat la faptul că potrivit plicului existent la fila 8 din dosar recursul nu a fost trimis cu scrisoare recomandată, în comparație cu plicul existent la fila 22 și plicul existent la fila 29 din dosarul de recurs care au mențiunea R.

Curtea, în urma deliberării, nu va mai pune în discuție excepția tardivității, având în vedere că instanța s-a pronunțat asupra acestei excepții la termenul anterior de judecată.

Reprezentanta reclamantului intimat invocă excepția lipsei calității procesuale active prin avocat împuternicit de către de către administratorul special de a formula recursul, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 85/2006 doar administratorul judiciar poate dispune.

Reprezentanta reclamantului intimat arată că decizia de concediere a fost emisă de administrator judiciar B. B. R. S. și instanța de fond s-a pronunțat în contradictoriu cu SC C. SA prin administrator judiciar B. B. R. S., astfel că administratorul special Horia Simu nu are calitatea de a declara recurs împotriva deciziei emisă de administratorul judiciar, atribuție expres prevăzută de lege.

Curtea, în urma deliberării, respinge excepția lipsei calității procesuale active invocată de reprezentanta reclamantului intimat, având în vedere că recursul a fost declarat de pârâta SC C. SA, care a avut această calitate procesuală și la fondul cauzei.

Reprezentanta reclamantului intimat arată că a invocat și excepția lipsei calității de reprezentant legal a societății SC C. SA.

La întrebarea instanței, reprezentanta reclamantului intimat arată că a invocat excepția lipsei calității procesuale active, având în vedere că decizia de concediere a fost emisă de administratorul judiciar B. B. R. S.

Curtea, în urma deliberării, respinge excepția lipsei calității de reprezentant, având în vedere că din art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006 nu rezultă restricția reprezentării societății de către administratorul special, iar administratorul special a făcut dovada calității de reprezentant.

Reprezentanta reclamantului intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, susținând pe larg motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar.

Reprezentanta reclamantului intimat arată că sentința atacată a fost pusă în executare și reclamantul intimat a fost reintegrat și i-au fost achitate drepturile salariale. Solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată și depune la dosar chitanțelor care atestă plata acestora.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3461 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...), a fost admisă acțiunea reclamantului A. G., și s-a dispus anularea Deciziei nr.8/(...) emisă de pârâta S. C. SA B. reprezentată de administratorul judiciar B. B. R. S. și reintegrarea reclamantului în funcția avută anterior concedierii a reclamantului și obligarea angajatorului la plata salariilor indexate, majorate de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data concedierii și până la reîncadrare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin D. nr.8/(...) încheiată de pârâta SC C. SA având ca administrator judiciar B. B. R. S. B. având în vedere faptul că prin sentința civilă nr.5276/2008, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva SC C. SA, s-a dispus în temeiul art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006 rap.la art.65 alin.1 din C. Muncii, încetarea contractului individual de muncă al reclamantului începând cu (...), acordându-se un preaviz de 20 zile lucrătoare.

Reclamantul îndeplinește începând cu 21 iulie 2010 funcția de vicepreședinte al S. E. Z. prin C. SA B. (f.4-6).

Conform art.60, alin.1 C. Muncii „Concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat"; și art.60 alin.2 „Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii.

În acest moment împotriva SC C. SA B. se află deschisă procedura generală de insolvență.

Conform art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006 actualizată în procedura simplificată, precum și în cazul intrării în faliment în procedura generală, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgență de către lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.

Așadar chiar și în faza deschiderii procedurii falimentului, administratorul judiciar poate desface contractul individual de muncă al personalului, însă respectând prevederile art.10 din Legea nr.54/2003 a sindicatelor, în vigoare la data emiterii deciziei, care prevede că în timpul mandatului și în termen de cel mult 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanților aleși în organele de conducere al organizațiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor, decât cu acordul scris al organizațiilor sindicale.

Aceeași prevede rezultă și din art.8 alin.3 din Contractul Colectiv de

M. (f.7-8).

Așadar măsura dispusă prin decizia atacată, contravine prevederilor legale mai susamintite, astfel ca în baza art.80 alin.1 și 2 din C. Muncii a a fost admisă acțiunea reclamantului, prin anularea deciziei de concediere, reintegrarea în funcția avută anterior concedierii și a fost obligat angajatorul la plata salariilor indexate, majorate de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data concedierii și până la reîncadrare.

Împotriva acestei hotărâri , pârâta S. C. S. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

În motivarea recursului, întemeiat pe art.304 pct.9 C.pr.civ., s-a invocat incidența prioritară a dispozițiilor art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006, ca efecte a deschiderii procedurii generale a insolvenței împotriva pârâtei precum și dispozițiile art.60 alin.2 , cu referire la art.60 lit.h C. muncii în sensul neaplicării normei de protecție ce interzice concedierea salariatului cu funcție de conducere în organizația reorganizării judiciare sau falimentului angajatorului.

Reclamantul A. A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, prevalându-se de dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 și art.8 alin.3 fdin Contractul Colectiv de M., art.60 alin.1 lit.g C. muncii, în sensul interdicției concedierii salariatului ce deține o funcție de conducere în organizația sindicală în timpul mandatării în termen de 2 ani de la încetarea mandatului.

Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. va admite recursul pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art.8.3 alin.3 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate enunță interdicția concedierii liderilor sindicali pentru motive ce nu țin de persoana salariatului pe toată durata executării mandatului, precum și o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia.

Art.10 alin. 1 din Legea nr. 54/2003 că „În timpul mandatului și în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanților aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează , decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizației sindicale.";

Această din urmă normă nu este incidentă în cauză, deoarece măsura concedierii a fost dispusă nu de către reprezentantul statutar al pârâtei, cide către administratorul judiciar, ca efect al normei derogatorii edictate de art. 86 alin. 6 din Legea nr.85/2006 în situația specială a procedurii insolvenței, ceea ce exclude aplicarea normei invocate de reclamant.

În privința primei norme citate, Curtea observă că art.236 alin.4 C. muncii recunoaște forța obligatorie a contractelor colective de muncă legal încheiate.

Or, conform art.60 alin.2 din C. muncii interdicția concedierii liderului sindical pe durata exercitării mandatului nu este operantă „în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare a angajatorului, în condițiile legale.";, fiind așadar o normă derogatorie și de la prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 54/2003.

Din datele comunicate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București (fila 36-38), rezultă că și în prezent pârâta este supusă procedurii insolvenței, ultima mențiune din (...), atestând ridicarea parțială a dreptului de administrare al debitorului.

Prin urmare, Curtea reține că partenerii de dialog social nu puteau prin negocierea colectivă să instituie interdicția generală a concedierii a liderului de sindicat pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, deoarece ar contraveni normei imperative prevăzută de art.60 alin.2 C. muncii.

Ipoteza concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare a angajatorului este reglementată în mod distinct de art.85 alin.6 din Legea nr.85/2006 conform cărora „Prin derogare de la prevederile nr. 5.

- C. muncii, cu modificările și completările ulterioare, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgență de către administratorul judiciar/., fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Administratorul judiciar/. va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.";

Caracterul special al acestei norme derogatorii de la regimul juridic al concedierii colective, stabilite de C. muncii, precum și de la regimul de protecție recunoscut în favoare conducătorilor organizației sindicale, îi conferă și valoarea unei norme imperative care nu poate constitui obiect al negocierii colective și care limitează interpretarea și aplicarea normelor din Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate în cadrul stabilit prin regimul juridic obligatoriu.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va admite recursul pârâtei, va modifica hotărârea în sensul respingerii acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC C. SA împotriva sentinței civile nr. 3461 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în întregime în sensul că respinge acțiunea reclamantului A. G. A. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. D. L. D. D. G.

GREFIER C. M.

Red.S.D./S.M.D.

2 ex./(...) Jud.fond.K. M.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 463/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă