Decizia civilă nr. 1106/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1106/R/2013
Ședința publică din 11 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. N. DE C. F.
"C. "; SA împotriva sentinței civile nr. 2401/F din 05 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat C. G., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 (2) C.pr.civ.
De asemenea, se constată că la data de 26 februarie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, Uniunea Teritorială "Drum de Fier";, în numele și pentru membrii săi a depus la dosar concluzii scrise.
Totodată, se constată că pârâta recurentă nu și-a exprimat punctul de vedere față de excepția tardivității recursului invocată din oficiu de către instanță la termenul anterior de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției tardivității recursului invocată din oficiu de instanță la termenul anterior de judecată.
După dezbaterea cauzei și epuizarea tuturor cauzelor de pe lista de ședință, se constată că în cursul acestei zile de 11 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta recurentă C. N. de C. ferate "C. "; SA a transmis prin fax la dosar note de ședință prin care solicită respingerea excepției tardivității recursului, la care a anexat raportul faxului din data de_ și copie comunicare Tribunalul Bistrița Năsăud.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin sentința civilă nr. 2401/F/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._
, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune privind capătul de cerere din acțiune referitor la obligarea pârâtei la plata salariului suplimentar pentru anul 2008 și s-a respins ca prescris acest capăt de cerere.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul/a C. G., prin Uniunea Teritorială a Sindicatelor din Ramura Linii ""Drum De Fier"" I., împotriva pârâtei C. N. de C. F. "C. "; S.A. B. și în consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului salariul suplimentar pentru anii 2009, 2010 și 2011, ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun pentru anii 2009, 2010 și 2011, prima de Ziua feroviarului pentru anii 2009, 2010 și 2011, sume actualizate cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective.
Fără cheltuieli de judecată.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, dosar disjuns din dosarul nr._, reclamantul/a C. G., prin Uniunea Teritorială a Sindicatelor din Ramura Linii ""Drum De Fier"" I. a chemat în judecată pe pârâta C. N. de C. F. "C. "; S.A. B., solicitând obligarea acesteia la plata actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective, a ajutorului material de Crăciun pentru anii_, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități în transportul feroviar, a ajutorului material de Paști pentru anii_, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități în transportul feroviar, a drepturilor bănești de Ziua Feroviarului pentru anii 2009, 2010 și 2011, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități în transportul feroviar și la plata salariului suplimentar pentru anii_ și 2011, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități în transportul feroviar.
În motivarea acțiunii s-a arăta că drepturile bănești solicitate au fost stabilite prin contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități în transportul feroviar și că nu au fost plătite de către pârâtă așa cum s-a convenit. A precizat faptul că prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități în transportul feroviar nr.2836/2006 modificat și completat prin acte adiționale și că pârâta nu a respectat prevederile art.1, art.30, art.71, art.72, art.127, art.128 și art.130 din acest contract colectiv de muncă. Potrivit art. 229 din Codul muncii Contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.1, art.30, art.71, art.72, art.127, art.128 și art.130 din acest contract colectiv de muncă la nivel de grup de unități, art.40 alin.2 lit.c, art.229 alin.4, art.34, art.236, art.243, art.268 alin.1 lit.c art.287 Codul muncii, art.7, art.8, art.14, art.30 din legea nr.130/1996, art.28 din legea 54/2003, art.112, aart.1350 și art.1489 Cod civil.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, conform art. 270 din Codul muncii republicat.
Trebuie reliefat faptul că inițial acțiunea a fost depusă la Tribunalul Iași, care prin sentința civilă nr.1915/2012 a dispus declinarea în favoarea acestui tribunal a competenței de soluționare a acțiunii civile formulate
. De asemenea trebuie reliefat că inițial în cauză au fost mai mulți reclamanți, însă prin încheierea din 08 octombrie 2012 dată în dosarul nr._ a acestui tribunal s-a dispus disjungerea cauzei și formarea de dosare separate pentru fiecare reclamant.
Pârâta, deși a fost legal citată, nu a depus întâmpinare la dosar nici în acest dosar și nici în dosarul trimis de Tribunalul Iași
și nici nu a comunicat înscrisuri justificative privind plata drepturilor bănești solicitate de reclamanți, deși tribunalul a formulat adrese pentru două termene de judecată în acest sens.
La termenul de judecată din 03 decembrie 2012, tribunalul din oficiu a invocat și pus în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune a capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata salariului suplimentar pe anul 2008, ținând cont de obiectul cauzei și data înregistrări acțiunii.
Reclamantul, prin reprezentant, a solicitat respingerea excepției invocate,
susținând că a depus acțiunea la Tribunalul Iași în data de 04 aprilie 2012, iar finalizarea exercițiului bugetar la pârâtă s-a realizat la finele lunii martie 2012.
Analizând prioritar excepția prescripției dreptului la acțiune având ca obiect capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata salariului suplimentar pe anul 2008, tribunalul a constatat că este întemeiată, fiind admisă ca atare, motiv pentru care această cerere din acțiune a fost respinsă ca prescrisă.
În acest sens, tribunalul a constatat că dosarul privind reclamanții din județul Bistrița Năsăud a fost înregistrat la Tribunalul Iași la data de 26 iunie 2012, fiind disjuns din dosarul nr._, dosar ce a fost depus în data de 04 aprilie 2012, iar la Tribunalul Bistrița Năsăud dosarul declinat a fost înregistrat în 08 august 2012.
Potrivit art.268 alin.1 lit.c Codul muncii republicat, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Având în vedere aceste prevederi legale imperative, tribunalul, ținând cont de data formulării acțiunii civile anterior reliefată, a constatat că termenul de 3 ani de prescripție în cadrul căruia putea fi legal introdusă cererea privind obligarea pârâtei la plata salariului suplimentar pe anul 2008 a expirat, acesta trebuind a fi formulată cel târziu la finalul lunii ianuarie 2012, ținând cont de prevederile art.30 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități ce arată expres că salariul suplimentar trebuie acordat după expirarea anului calendaristic, situație în care a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată și-n consecință a respins ca prescris acest capăt de cere din acțiune. Tribunalul a arătat că sunt lipsite de relevanță susținerile reprezentantului privind data finalizării exercițiului bugetar la pârâtă la finalul lunii martie 2012, pentru că art.30 din CCM invocat nu prevede că nașterea dreptului la acțiune este legată de momentul finalizării exercițiului financiar. Oricum, chiar dacă ar fi așa, față de data depunerii acțiunii inițiale în 4 aprilie 2012, termenul de prescripție de 3 ani s-ar fi împlinit în data de 31 martie 2012, iar acest capăt de acțiune tot ar fi fost prescris.
Analizând fondul pretențiilor deduse judecății, tribunalul a reținut următoarele
.
Reclamantul/a a avut calitatea de salariat la pârâtă în anii 2009, 2010 și 2011 pentru care a formulat pretenții potrivit mențiunilor din carnetul de muncă depus în copie la dosar.
Potrivit art. 30 alin. 1 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, act prelungit prin acte adiționale potrivit înscrisurilor depuse în copie la dosar, pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, angajații vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv. Potrivit art.71 din același contract colectiv de muncă, salariații din cadrul pârâtei au dreptul și la un ajutor material cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun, stabilit cel puțin la nivel clase 1 de salarizare, iar de Ziua feroviarului același contract prevede că se va acorda o premiere al cărei cuantum va fi stabilit la nivelul clasei 1 de salarizare.
Tribunalul a constatat că aceste drepturi bănești nu au fost plătite de pârâta angajator, deși au fost legal convenite printr-un contract colectiv de muncă ce este obligatoriu pentru părțile litigante.
În acest sens, potrivit art. 229 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților și că potrivit art.40 alin.2 lit.c Codul muncii angajatorului îi revine obligația să acorde
salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil
și din contractele individuale de muncă.
La dosarul cauzei pârâta, căreia îi incumbă sarcina probei în conflictele de muncă potrivit art.272 Codul muncii republicat, nu a depus la dosar vreo dovadă din care să rezultă că reclamantul nu s-ar încadra în criteriile care condiționează acordarea salariului suplimentar ori privind plata ajutorului material de Crăciun și de Paști.
Având în vedere considerentele anterior arătate, ținând cont de prevederile legal anterior menționate, față de dispozițiile legale ce reglementează drepturile salariaților la salarizare, respectiv obligațiile corelative ale angajatorului, precum și caracterele și efectele contractelor colective de muncă legal încheiate, tribunalul a constatat că reclamantul în calitate de salariat al pârâtei este îndreptățit să primească drepturile solicitate pentru anii 2009, 2010 și 2011, motiv pentru care tribunalul a obligat pârâta să plătească reclamantului salariul suplimentar pentru anii 2009, 2010 și 2011, ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun pentru anii 2009, 2010 și 2011, prima de Ziua feroviarului pentru anii 2009, 2010 și 2011, motiv pentru care a admis în parte acțiunea formulată.
Sumele datorate suportă riscul devalorizării, astfel că debitorul obligației de plată este ținut la repararea în totalitate a prejudiciului, motiv pentru care se impune obligarea debitorului la plata actualizată cu indicele inflației a sumelor cuvenite, începând cu data scadenței fiecărei obligații și până la data plății efective, în temeiul art.2 din OG nr.9/2000 și art.2 din OG nr.13/2011, acest act aplicându-se pentru perioada ulterioară datei de 1 septembrie 2011.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. N. DE C. F.
"C. "; S.A.,
solicitând admiterea recursului, în temeiul art. 312 (3) C.pr.civ., modificarea în parte a sentinței menționate, în sensul respingerii contestației așa cum a fost formulată in ceea ce privește acordarea salariului suplimentar pentru anii 2009, 2010 si 2011 si a ajutoarelor materiale aferente Zilei Feroviarilor, Paști si Crăciun pentru anii 2009, 2010 si 2011.
Intimata Uniunea Teritoriala "Drum de Fier", in numele si pentru membrii săi, a formulat concluzii scrise, depuse la dosar (f.15), solicitând respingerea recursului intimatei nefondat.
La data de_, pârâta C. N. de C. F. C. S.A. a depus la dosarul cauzei note de ședință (f. 21),
prin care a arătat că excepția tardivității nu este fondată, întrucât recursul a fost declarat și a fost transmis la Tribunalul Cluj prin fax, în termenul legal, sens în care depune o copie a reportului faxului.
Analizând cu prioritate excepț ia tard iv ităț ii invocată din oficiu, Curtea o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor 215 din Legea nr. 62/2011, termenul de recurs este de 10 zile și curge de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Termenul legal menționat este instituit de către legiuitor ca un termen legal imperativ, nerespectarea acestuia având drept consecință decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac. Calea de atac exercitată după împlinirea termenului este considerată ca fiind formulată tardiv.
Raportat la dispozițiile legale menționate și având în vedere documentația existentă la dosar, Curtea constată că sentința atacată a fost comunicată societății pârâte la data de 21 decembrie 2012, conform dovezii de primire și procesul verbal de predare aflat la fila 59 din dosarul tribunalului, iar recursul a fost înregistrat la data de 08 ianuarie 2013, conform mențiunii de pe plic, de la fila 10 recurs, prin urmare, cu depășirea termenului legal imperativ menționat, ultima zi de depunere a recursului fiind data de _ .
De asemenea, reține că la primul termen la care părțile au fost legal citate în cauză, respectiv_, în vederea lămuririi aspectelor legate de termenul de exercitare a recursului de către societatea pârâtă, Curtea a dispus amânarea pentru_, solicitând punctul de vedere al societății printr-o adresă emisă în acest sens (f.13).
Este adevărat că prin notele de ședință depuse la data de_ (f. 19), societatea intimată a susținut netemeinicia excepției tardivității, arătând că recursul a fost formulat "în termenul legal";, subliniind că acesta a fost transmis Tribunalului Bistrița Năsăud la data de_, prin fax. Curtea găsește însă nefondate aceste susțineri, în contextul în care, din copia reportului faxului, depusă la dosar de societate(f. 20), nu rezultă că la dosarul cauzei, respectiv nr._, ar fi fost transmis vreun document la data de_ .
Pentru considerentele evocate, în temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art.
301 alin. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta C. N. DE C. F.
"C. "; SA împotriva sentinței civile nr. 2401 din_ a Tribunalului Bistrița Năsăud, pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
S. | D. D. | G. | L. | D. C. M. |
Red.DG/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: M.L.B.