Decizia civilă nr. 1062/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1062/R/2013
Ședința publică din data de 6 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: C. M.
-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C. ,
ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 2037 din 11 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pe pârâtul intimat C. S. Ș. B. S., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 26 februarie 2013, prin serviciul de registratură, s-a depus din partea reclamantului intimat întâmpinare, prin care solicită și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă și prin cererea de recurs.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2037 din 11 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._
s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., C., T. și S. .
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu pârâții C. S. Ș. B. S. și M. E., C. ,
T. ȘI S. .
Pârâtul C. S. Ș. B. S. a fost obligat să calculeze și să plătească membrilor de sindicat IRING PETRU, MERSEI FELIX, M. S C., TOMA A. C, SELEJAN S., ANANIE M., LAZA -JELER I., ONCIU RAZVAN, LENDECZKI KLARA, IRING CARLETTA A, ANANIE D., F. I., CUPCEA A. ,
M. S., MOTICA FLORIN, R. M., TINTAR G., SCHULTZ CSABA, reprezentați de reclamant, diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea Legii nr. 329/2009 doar începând cu data de_ și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Pârâtul M. E., C., T. și S. a fost obligat să aloce sumele necesare plății drepturilor bănești acordate.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., C., T. și S.
, că potrivit art. 111 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și
elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S. .
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că membrii de sindicat sunt angajați ai pârâtului C. S. Ș. B. S. . În luna noiembrie 2009 au fost reduse cheltuielile de personal cu 15,5% pentru întreg personalul angajat al unității de învățământ.
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 329/2009, în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre măsurile enumerate.
Legea nr. 329/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de_ și, în lipsa unei mențiuni privind intrarea în vigoare la o altă dată, a intrat în vigoare la 12 noiembrie 2009, dată de la care își produce efectele.
Prin urmare, pentru luna noiembrie 2009 procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică, iar nu raportat la întreaga lună. Potrivit art. 15 din Constituția României, legea civilă produce efecte numai pentru viitor, respectiv de la data intrării sale în vigoare, neputând afecta
drepturile dobândite anterior.
Drepturile salariale aferente muncii prestate de membrii de sindicat reprezentanți de reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut sub imperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de Legea nr. 329/2009.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E. NAȚIONALE
solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în conformitate cu prevederile H.G. nr. 536/2011, M. E. Naționale nu poate avea calitate procesuală pasivă întrucât nu este angajatorul reclamanților.
Între M. E. Naționale și reclamanții nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata primei de concediu.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin. 5 din Legea nr.128/1997, coroborat cu art. 7 alin. 8 din Legea nr. 84/1995 și art. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
M. Educație Naționale nu este parte semnatară a Contractului Colectiv de muncă la nivelul județului M. .
După cum se poate observa din cererea reclamanților, aceștia solicită plata unor drepturi bănești ce rezulta din raportul juridic de munca stabilit intre aceștia și angajatorilor.
M.E.N. este un terț față de acest raport juridic, neputând legal a fi obligat să plătească în contul vreunuia dintre cocontractanții raportului juridic față de care este terț.
Ori, dispoziția instanței de fond de obligare a M.E.N. de a "aloca sumele necesare plătii drepturilor bănești" în locul celui obligat la plata conform legislației muncii și a contractului colectiv de munca și unor persoane cu care nu are niciun raport juridic, nu face decât să se pronunțe pentru o subrogare a
M.E.N. în obligațiile angajatorului. Astfel, instanța de judecata în fond s-a pronunțat înafara limitelor sale de investire prin acțiunea introductiva de
instanța, adică plus petita, situându-se în ipoteza art.304 pct.6 Cod Procedura Civila.
De asemenea, soluția instanței de fond încalcă și prevederile Legii nr. 130/1996 republicată, care stabilește câmpul de aplicare a contractelor colective de muncă cât și principiul relativității convențiilor consacrat de art. ari. 973 din Codul civil roman.
M. E. Naționale a semnat cu Federațiile sindicale reprezentative din învățământ Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Î. 2007-2008, înregistrat la M.M.F.E.S. sub nr. 596/_ .
Având în vedere dispozițiile legiuitorului de reducere a cheltuielilor cu personalul în procentele arătate, menționează că dreptul comunitar, face parte din dreptul intern, indiferent de convingerile celor chemați să judece cauzele cu a căror soluționare au fost investiți de părți. În acest sens învederează că prin soluționarea cererilor nr.44232/11 și nr.44605/11, CEDO a constatat ca atât măsurile de diminuare a costurilor, aplicate cat și normele emise în acest sens, de către Statul R., sunt în conformitate cu Protocolul Adițional nr.1 la Convenția Drepturilor Omului.
Ca atare, CEDO a subliniat ca dreptul de a primi un salariu în contra muncii prestate, nu vizează un anume cuantum, valoarea stabilirii acestui cuantum, revenind statului, în funcție de diferitele considerente financiar - economice.
Susținerile reclamanților referitoare la data de calculare a diminuării salariului în funcție de data de intrare în vigoare a Legii nr. 329/2009, nu pot fi reținute în măsura în care de la data de_ și pana la data de_, reclamanții au efectuat zile libere neplătite corespunzător procentului de 15,5% cu care s-a diminuat salariul lunii noiembrie.
Prevederile legale nu s-au aplicat retroactiv, zilele libere fiind efectuate după data de_, adică după data publicări menționatei legi în Monitorul Oficial. De reținut este ca în cuprinsul legii, singurele condiții prevăzute sunt a nu se efectua mai mult de 4 zile libere/luna și diminuarea salariala să nu depășească 15,5%, asigurând continuitatea serviciilor publice. Astfel nu este consemnat în lege modul de repartizare a zilelor libere dintr-o luna.
S. L. din Î. M.
a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Prin motivele de recurs invocate de pârâtul M. E. Naționale, acesta a înțeles în primul rând să critice hotărârea instanței de fond invocând lipsa calității procesuale pasive în ceea ce privește obligația de a aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale în favoarea reclamanților.
Criticile aduse de pârât hotărârii atacate sunt nefondate, având în vedere ansamblul dispozițiilor legale incidente în materie din care rezultă faptul că pârâtul recurent are pe segmentul lui de activitate atribuții specifice în ceea ce privește asigurarea sumelor reprezentând drepturi salariale.
Este adevărat că în sensul prevederilor art. 14 din C. muncii coroborat cu dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (act normativ în vigoare pentru perioada în litigiu), calitatea de angajator aparține unității de învățământ, și prin urmare acesteia îi revine în primul rând obligația de a efectua calculul și plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligații este dependentă de asigurarea finanțării corespunzătoare, ori pentru aceasta sunt prevăzute prin dispoziții legale speciale atribuții specifice în sarcina instituției recurente.
Astfel, potrivit prevederilor art. 167 alin. 18 din Legea nr. 84/1995,
"finanțarea cheltuielilor privind (…) cluburile copiilor și elevilor (…) se asigura din bugetul de stat prin bugetul M. ui E., C. si Inovării";, acest act normativ fiind vigoare la data derulării raporturilor juridice supuse judecății.
Aceste considerente sunt valabile și raportat la dispozițiile art. 111 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 (legea în vigoare la data promovării acțiunii), care sunt similare în ce privește chestiunea finanțării cluburilor copiilor și elevilor.
Este adevărat că între membrii de sindicat în calitate de salariați și pârâtul
M. E. Naționale nu există raporturi de muncă, aceștia nefiind angajații acestui pârât, însă Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a susținut existența unor raporturi directe între membrii de sindicat și pârâtul recurent izvorâte în baza vreunui contract individual de muncă. De asemenea, se reține că prin acțiune nu s-a solicitat nici obligarea pârâtului recurent la plata unor sume de bani direct către membrii de sindicat.
În realitate, din modul de formulare a cererii introductive reiese că pârâtul
M. E. a fost chemat în judecată tocmai în virtutea atribuțiilor legale cuprinse în actele normative mai sus amintite, întrucât s-a solicitat obligarea acestuia la alocarea către pârâtul C. sportiv B. S. a fondurilor necesare efectuării plății drepturilor restante, pretenții ce au fost întemeiate tocmai pe calitate pârâtului recurent de autoritate finanțatoare, aspect care este de natură să conducă la concluzia că acest minister are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care se constată că soluția primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a fost cea corectă.
În ceea ce privește criticile similare formulate pe fondul cauzei de către recurent, Curtea reține că prin dispozițiile art. 10 al. 1 din Legea nr. 329/2009, legiuitorul a statuat că ";în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de
finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri (…)";.
Pârâtul recurent consideră că pentru luna noiembrie 2009, lună în care a intrat în vigoare Legea nr. 329/2009, drepturile salariale ale membrilor de sindicat se justifică a fi diminuate cu 15,5% pentru întreaga lună, iar nu doar de la data intrării în vigoare a Legii nr. 329/2009, deoarece cele 4 zile libere corespunzătoare procentului de 15.5% au fost efectuate începând cu data de 12 noiembrie.
Însă, recurentul a omis a avea în vedere că prin Legea nr. 329/2009 nu s-a impus efectuare a 4 zile de concediu fără plată, ci diminuarea cheltuielilor de personal, în medie cu 15,5% lunar.
Or, în condițiile în care Legea nr. 329/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de_ și în lipsa unei mențiuni privind intrarea în vigoare la o altă dată, se consideră că aceasta a intrat în vigoare la data de 12 noiembrie 2009 și doar de la această dată își produce efectele.
Așadar, pentru luna noiembrie 2009 procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună.
În măsura în care s-ar acredita ideea că diminuare să se aplice și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii, s-ar ajunge la încălcarea principiului neretroactivității, ceea ce ar fi contrar prevederilor instituite prin art. 15 din Constituție.
Prin urmare, diferențele salariale aferente acestei greșite aplicări a procentului de diminuare a cheltuielilor de personal trebuie restituite salariaților.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. și 304 pct. 9 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. E. NAȚIONALE împotriva sentinței civile nr. 2037 din_ a T. ui M., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. -R. M. C. M. S. -C. B.
G.
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud.fond: D. M. H.
