Decizia civilă nr. 131/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 131/A/2013
Ședința publică din 29 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul SS N. împotriva sentinței civile nr. 3169 din 17 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe reclamanta intimată SC "L. P. T. "S., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A. ul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 septembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta intimată SC "L. P. T. "; S. a depus la dosar întâmpinare care a fost comunicată pârâtului apelant.
De asemenea, se constată că la data de 04 octombrie 2013, prin serviciul de registratură, pârâtului apelant SS N. a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Totodată, se constată că prin motivele de apel pârâtul apelant SS N. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 411 pct. 2 C.pr.civ.
Nefiind cereri în probațiune de formulat, Curtea declară încheiată faza de cercetare judecătorească, deschide etapa dezbaterilor și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3169 din_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă excepția necompetenței materiale a instanței, excepție invocată de pârât.
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta SC "L. P. T. ";
S. în contradictoriu cu pârâtul S. Ș. N. și, în consecință, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 6.366,99 lei, reprezentând prejudiciu, sumă asupra căreia să se calculeze dobânda legală de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective.
A fost respinsă ca nedovedită cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Excepția necompetenței materiale a instanței a fpst resăinsă în temeiul dispozițiilor art. 269 din Codul Muncii.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că pârâtul a deținut calitatea de angajat al reclamantei în perioada_ -_, având funcția de conducător auto, conform contractului individual de muncă nr. 98/_ .
În această calitate a efectuat curse interne/internaționale de mărfuri. În timpul unei asemenea curse, în perioada_ -_ a efectuat mai multe curse cu automarfarul înmatriculat sub nr._, tractând remorca înmatriculată sub nr._, conform foii de parcurs, Copie CMR, copie decont nr. 25 din_ .
În data de_ pârâtul l-a contactat telefonic pe reprezentantul societății reclamante susținând că nu mai este în posesia cardului D.K.V., iar reclamanta a anunțat serviciul blocare carduri, conform procesului verbal înregistrat sub nr. 259/_ .
În data de_, s-a încheiat procesul verbal înregistrat sub nr. 69, prin care pârâtului i s-a adus la cunoștință că s-a creat un prejudiciu în cuantum de 1444 euro. Societatea comercială Exxon Mobil Business Support Center Hungary LTD a comunicat reclamantei dovada de plată nr._ 9 pentru suma de 773,40 euro, reprezentând contravaloare combustibil tranzacționată la data de_, ora 19:57:44 și dovada de plată nr._ 0 pentru suma de 670.60 euro, reprezentând contravaloare combustibil tranzacționată la data de_, ora 20:08:41.
Conform fișei postului la secțiunea "responsabilități" se prevede că șoferul răspunde personal de păstrarea ,,certificatului de înmatriculare, licenței de execuție și copiei licenței de transport precum și actelor mașinii în condiții corespunzătoare și le prezintă la cerere organelor de control" precum și faptul că
,,va răspunde în fața legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa și va avea contractul de munca desfăcut potrivit art. 61 lit. a din Codul Muncii".
Astfel cum reiese din bonul nr. 201110100612215047936 conducătorul auto a intrat în parcarea din ST GENIX S. GUIE (de pe teritoriul Franței) la data de_, dar abia ulterior, în data de_ a fost anunțată pierderea cardului, timp în care prejudiciul s-a creat prin alimentarea la data de_ cu combustibil.
Reținând incidența în cauză a art. 254 alin. 1 din Codul Muncii, Tribunalul a apreciat că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale - și anume - calitate de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului și raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăție.
În prezenta speță, prejudiciul întrunește cumulativ condițiile nașterii acestuia, prejudiciul fiind cert și real, cauzat direct angajatorului, material și nu a fost reparat la data introducerii cererii.
Societatea angajatoare a făcut dovada sarcinilor pe care le avea pârâtul, conform fișei postului semnată și însușită de pârât, prin urmare, față de toate aceste considerente, instanța a admis în acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 6.366,99 lei, reprezentând prejudiciu, suma asupra căreia să se calculeze dobânda legală de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective.
Având în vedere faptul că reclamantul nu s-a conformat prevederilor art.
446 din Codul de Procedură Civilă, care statuează că "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului
cauzei";, instanța a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul SS N.
, solicitând în principal, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vedere administrării probei testimoniale solicitate prin întâmpinare, proba asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel; iar în subsidiar, modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii formulate împotriva acestuia ca fiind inadmisibila și nefondata.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la proba solicitată prin întâmpinare, respectiv încuviințarea audierii angajatului societății (fără contract de munca) Csapo Albert, șofer cu care a fost plecat în acea cursa când s-a întâmplat incidentul cu cardul DKV, pentru a dovedi faptul că a anunțat telefonic lipsa cardului a doua zi după incident și anume în data de_ și nu în data de_, respectiv că atât lui cât și martorului i s-au reținut din indemnizația de cursa suma de 300 Euro pentru fiecare, tocmai pentru acoperirea prejudiciului în suma de 1.444 Euro.
Recurentul în calitate de pârât nu a avut posibilitatea să administreze probe pentru a-și dovedi nevinovăția, înscrisurile fiind deținute de angajator, singura probă solicitată fiind ignorată de către instanța de fond, motiv pentru care se solicită rejudecarea cauzei de către instanța de fond în vederea administrării acestei probe testimoniale.
Cu privire la fondul cauzei, recurentul a invocat ca hotărârea pronunțată este ilegală din mai multe considerente:
Nu există o legătură de cauzalitate între fapta recurentului și prejudiciul cauzat intimatei. Astfel, fapta recurentului constă în faptul că nu a observat că din neglijență biroul de plata a rovignetei i-a restituit alt card, iar prejudiciul cauzat este reprezentat de alimentarea de către o terță persoană dintr-o stație de carburanți cu contravaloarea sumei de 1.444 Euro însușită de pe card, astfel încât prejudiciul este cauzat de o terța persoană. În acest sens intimatul angajator, timp de 2 ani nu a realizat nici un demers pentru recuperarea prejudiciului de la persoana vinovată, în condițiile în care societatea din Ungaria Exxon Mobil Business Support Center Hungary LTD putea lesne comunica înregistrarea video cu persoana și autovehiculului care a alimentat cu cardul sustras pentru suma de 1.444 Euro. Totodată intimata se putea îndrepta și împotriva biroului care a schimbat cardul, însă a preferat sa acționeze doar împotriva angajatului.
În conformitate cu prevederile art.254 alin.2 din Codul muncii, salariații nu răspund de pagubele produse de cauze neprevăzute, care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. Astfel, prejudiciul cauzat de către o terță persoană care a alimentat cu cardul intimatei nu poate fi imputat recurentului deoarece neobservarea restituirii aceluiași card poate fi asimilată unei cauze neprevăzute sau riscului normal al serviciului, iar angajatorul are posibilitatea să își recupereze prejudiciul de la terța persoana care a alimentat în mod ilegal cu un card pe care l-a dobândit în mod nelegal.
S-a mai arătat că intimata a recuperat din prejudiciul cauzat suma de 700 Euro, prin reținerea a cate 300 Euro de la recurent și celălalt șofer cu care a plecat în cursa, însă acest aspect nu va putea fi dovedit decât prin administrarea probei testimoniale pe care le-a solicitat-o în fața instanței de fond.
Prin întâmpinarea înregistrată S.C. L. P. T. S.R.L.
a solicitat respingerea apelului formulat, cu menținerea în tot a prevederilor hotărârii atacate.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, Curtea de A. reține următoarele
:
Așa cum s-a precizat în recurs, prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei pârâtul a solicitat audierea martorului Csapo Albert, șofer cu care susține că a fost plecat în cursă în_, pentru a dovedi faptul că a anunțat telefonic lipsa cardului a doua zi după incident (_ ), respectiv plata parțială a prejudiciului solicitat, întrucât atât pârâtului cât și martorului i s-au reținut din indemnizația de cursă câte 300 euro.
Deși reclamanta și-a exprimat poziția procesuală cu privire la încuviințarea probei cu martor, solicitând prin Răspunsul la întâmpinare (filele 42-43 dosar fond) respingerea ei, prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la proba menționată anterior, deși aceasta a fost propusă în condițiile art. 254 alin. 1 Cod procedură civilă, era admisibilă și de natură să ducă la soluționarea procesului, așa cum prevede art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă.
De asemenea, pârâtul a formulat prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei apărări în legătură cu data la care a anunțat reclamanta despre pierderea cardului, cu data efectuării cursei în care s-a pierdut cardul, respectiv cu repararea parțială a prejudiciului, fapte pe care dorea să le dovedească cu depoziția martorului Csapo Albert. Prin același act de procedură pârâtul a invocat și neconcordanțe între susținerile reclamantei și probele administrate de aceasta, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii sale patrimoniale.
Deși în conformitate cu dispozițiile art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă considerentele hotărârii trebuie să cuprindă o analiză riguroasă și coroborată a probelor administrate în cauză, respectiv motivele pentru care s-au admis susținerile reclamantei și s-au respins apărările pârâtului, respectiv probațiunea propusă de acesta, Tribunalul nu a respectat aceste exigențe, fapt ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei întrucât nu se poate realiza un control judiciar eficient, instanța de apel fiind în imposibilitate de a analiza justețea soluției adoptate în întregul său.
Având în vedere aceste considerente și reținând și faptul că prin cererea de apel s-a solicitat în mod expres trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 480 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă se va admite apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 3169 din_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr._, care va fi anulată și, în consecință, se va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Sălaj.
În rejudecare, prima instanță va analiza apărările formulate de pârât cu privire la angajarea răspunderii sale patrimoniale administrând proba cu audierea martorului Csapo Albert și orice alte probe necesare pentru soluționarea fondului cauzei.
În cadrul examinării cauzei se vor avea în vedere și criticile formulate prin memoriul de apel, care reprezintă dezvoltări ale apărărilor formulate de pârât la fondul cauzei (care nu au putut fi analizate în cadrul prezentului apel fiind subsidiare soluției de anulare a hotărârii), referitoare la faptul că răspunderea pârâtului este subsidiară, angajatorul trebuind să se îndrepte în principal împotriva persoanei care a alimentat cu carburant și a utilizat cardul, respectiv la acoperirea parțială a prejudiciului prin reținerea sumei de 300 euro de la pârât și de la martorul Csapo Albert.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite apelul declarat de pârâtul SS N. cu domiciliul în comuna Dobrin, sat V., nr. 92, județul Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 3169 din_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr._, pe care o anulează și, în consecință, trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Sălaj.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. D. L. D.
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: P. R. a M. lena
