Decizia civilă nr. 1710/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1710/R/2013
Ședința publică din data de 2 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. N. DE CĂI F.
C. SA, respectiv C. C. SA S. CREIR CF C. împotriva sentinței civile nr. 10063 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimații reclamanți M. I., SA, P. P. și T. A., având ca
obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta intimaților - avocat A. Maxim din cadrul Baroului C. .
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamanților intimați arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimaților solicită admiterea în parte a recursului cu privire la reclamantul M. I., al cărui contract individual de muncă a încetat la data de_ . Raportat la ceilalți intimați susține întâmpinarea formulată, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 10063 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă excepția dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile având ca obiect prima aferentă Zilei Feroviarului pentru anul 2008.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de către reclamanții M. I., S.
A., P. P. și T. A. în contradictoriu cu pârâtele C. N. DE CĂI
C. SA și C. N. DE CĂI F. C. SA - S. C. R. DE E.
, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CĂI F. C. .
Au fost obligate pârâtele să calculeze și să plătească reclamantului M. I. salariul suplimentar pentru anii 2008, 2009 și 2010 proporțional cu perioada lucrată, prima de Paști pentru anul 2009 și premiul pentru Ziua Feroviarului pentru anul 2009,
reclamantului SA - salariul suplimentar pentru anii 2008 și 2009 proporțional cu perioada lucrată, prima de Paști pentru anul 2009 și premiul pentru Ziua Feroviarului pentru anul 2009.
reclamantului P. P. salariul suplimentar pentru anii 2008 și 2009 proporțional cu perioada lucrată, prima de Paști pentru anul 2009 și premiul pentru Ziua Feroviarului pentru anul 2009.
reclamantului T. A. salariul suplimentar pentru anii 2008, 2009 și 2010 proporțional cu perioada lucrată, prima de Paști și Crăciun pentru anul 2009 și premiul pentru Ziua Feroviarului pentru anii 2009 și 2010.
Au fost respinse pretențiile având ca obiect prima aferentă Zilei Feroviarului pentru anul 2008 ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
Au fost respinse pretențiile având ca obiect primele de Paști și Crăciun pentru anul 2008 ca neîntemeiate.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului SA suma de 300 lei și reclamantului T. A. suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Deliberând cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune raportat la pretențiile aferente, în temeiul art. 137 C.proc.civ., instanța, raportându-se la
prevederile art. 283 alin.1 lit. c din Legea 53/2003 a reținut că este întemeiată excepția invocată din oficiu în ce privește pretențiile reclamanților
M. I., SA, P. P. privind plata primelor aferente Zilei Feroviarului pentru anul 2008, raportat la data scadenței sumelor pretinse (aprilie anul 2008) și la data înregistrării cererii (_ ).
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții au avut calitatea de salariați ai pârâtei C. N. DE CĂI F.
C. SA - S. C. R. DE EXPOLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CĂI F. C., până la data emiterii deciziei de pensionare, respectiv: M. I. - data de_, SA -_, P. P. -_, T. A. -_ .
Conform dispozițiilor art. 30 alin. l din contractul colectiv de muncă (CCM) încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar pentru anii 2006 - 2008, prelungit prin Actul adițional înregistrat la M.M.F.P.S. - S.D.S. sub nr. 629/_ până la data de_, "pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv";.
De asemenea, instanța a mai reținut că potrivit aceluiași contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar, art. 71, "În afara ajutoarelor la care au dreptul potrivit legii, salariații vor mai beneficia de următoarele: - cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare; - de Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al cărui cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație, la nivelul clasei 1 de salarizare";, stabilindu-se că primele de Paști și de crăciun nu se vor acorda salariaților care, în cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau au fost sancționați pentru consum de băuturi alcoolice, precum și salariaților care la momentul acordării ajutoarelor se aflau în concediu fără plată cu o durată de un an.
Potrivit art. 236 alin.4 din Codul Muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamanților și intervenientului, contractele colective muncă au forță obligatorie, constituind legea părților, iar conform art. 243 alin.2 din Codul Muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamanților și intervenientului, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care sunt vinovate de aceasta.
Totodată, instanța a reținut că dreptul instituit de art. 30 alin.1, respectiv 71 din C.C.M. la nivel de grup de unități din transportul feroviar este un drept pur și simplu, astfel că acordarea sa nu este condiționată de producerea unui eveniment viitor și incert. În lipsa unui calcul efectuat de Consiliul de administrație cu consultarea reprezentanților sindicatelor, acest drept salarial se acordă într-un cuantum minim, anume prevăzut în contractul colectiv de muncă (clasa 1 de salarizare).
Prin urmare, pârâta avea obligația să plătească reclamanților și intervenientului drepturile salariale prevăzute de art. 30 alin.1, respectiv 71 din
C.C.M la nivel de ramură.
A mai reținut instanța că pârâta nu a făcut dovada că reclamanții și intervenientul ar fi fost sancționați disciplinar și astfel nu ar fi întrunite criteriile care condiționează acordarea drepturilor salariale prevăzute de art. 71 din contractul colectiv de muncă în discuție.
Conform art. 236 al. 1 C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamanților și intervenientului, contractul colectiv de muncă este obligatoriu. Conform art. 40 al. 2 lit. c) C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamanților și intervenientului, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Nu au putut fi reținute apărările pârâtelor care vizează inexistența drepturilor invocate de reclamanți și de intervenient, întrucât actul adițional la care acestea fac referire a fost înregistrat la DMPS a Municipiului B. la data de_, dată la care drepturile salariale pretinse erau deja exigibile. Primirea acestor apărări ale pârâtelor ar înfrânge principiul constituțional al neretroactivității legii. De asemenea, instanța a constatat că un contract colectiv de muncă încheiat la un nivel superior cuprindea clauze prin care erau consacrate drepturile salariale pretinse de reclamanți și de intervenient prin prezenta acțiune.
Instanța a constatat că plata ajutorului de Paști și Crăciun, precum și plata ajutorului acordat de ziua Feroviarului nu este condiționată de desfășurarea ori finalizarea vreunei negocieri, nefiind o obligația stipulată sub condiție suspensivă, fiind deci o obligație pură și simplă, neafectată de modalități. Astfel, suma care trebuie acordată, fiind deci stabilită imperativ, se situează cel puțin la nivelul clasei I de salarizare. Prin urmare, în lipsa negocierii, suma se acordă în cuantumul său minim deoarece printr-o eventuală negociere nu s-a reușit creșterea cuantumul acestei sume peste nivelul minim stabilit de către părți. Profitul societății în anul de referință este irelevant pentru existența și executarea obligației.
Prin urmare, acest contract la nivel de ramură este aplicabil pârâtelor și este obligatoriu pentru acestea, iar modificarea art. 65 al CCM de la nivelul C.
C. SA în sensul că în anul 2009 și 2010 nu se acordă ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paști, Crăciun și Ziua Feroviarului nu are nici un efect juridic deoarece acest contract colectiv încheiat la un nivel inferior celui de la nivelul ramurii de activitate nu poate contraveni acestuia din urmă, astfel că orice prevedere contrară contractului colectiv de la nivelul ramurii rămâne fără nici un efect.
Cu privire la pretențiile având ca obiect Prima de Paști și de Crăciun pentru anul 2008, instanța a constatat că pârâtele au făcut dovada achitării acestor drepturi către reclamanții M. I., SA, P. P., aspect recunoscut de către aceștia în fața instanțe de judecată.
Pentru aceste considerente, în baza art.40 al.2 lit. c) și art. 236 al. 1 C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamanților și intervenientului, s-a admis în parte acțiunea conform dispozitivului.
Ca părți căzute în pretenții, în temeiul art. 274 alin.1 și 3 C.proc.civ., au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului SA suma de 300 lei și reclamantului T. A. suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat justificat cu chitanțele nr. 220/_ și 222/_
.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. N. DE CĂI F.
SA și C. N. DE CĂI F. C. SA - S. C. R. DE E., ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CĂI F. C.
, solicitând modificarea sentinței, cu respingerea pretențiilor reclamanților ca nelegale și netemeinice.
În motivare s-a arătat că intervenientul T. u A. a mai formulat pretenții la drepturi salariale și în dosarul Tribunalului C. nr._ și a solicitat conexarea acestui dosar la dosarul_, iar instanța a admis aceasta cerere dispunând conexarea.
Tribunalul nu a ținut cont de apărarea pe care a făcut-o în dosarul _
, în care a arătat ca reclamantul T. u A. a mai solicitat exact aceleași drepturi salariale într-un dosar anterior, respectiv dosarul nr._ al Tribunalului C., dosar care s-a și finalizat prin sentința civila nr. 2067 din _
, definitivă și irevocabilă și pusă deja în executare, prin care i s-au admis pretențiile la plata salariului suplimentar pe anii 2007 - 2009, a ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorilor de Ziua Feroviarilor, Paști și Crăciun pentru anul 2009, sens în care trebuia admisă excepția autorității de lucru judecat.
Admiterea pretențiilor formulate de T. u și de M. I. aferente anului 2010 este nelegală, întrucât prin adiționalul 1718 din_ la contractul colectiv de munca nr. 1/3682 aferent anului 2009/2010, art.65, s-a dispus ca:
"în anii 2009, 2010 NU se acorda ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paste, Crăciun și de Ziua Feroviarilor";, ori daca aplicarea retroactiva (pentru anul 2009) a acestei dispoziții a fost înlăturată de către instanțe, aplicarea trebuie făcută la nivelul anului 2010.
Cât privește pe intimatul M. I. aceasta acordare de drepturi este și neîntemeiata, deoarece conform deciziei de pensionare anexată la întâmpinarea depusă la fond, a încetat să mai fie salariatul pârâtei la data de_ .
Admiterea pretențiilor la salariul suplimentar pentru anii 2008 și 2009 față de cei trei reclamanți inițiali - M. I., SA și P. P. - este criticabila întrucât nu s-a dat o hotărâre în acest sens de către Consiliul de Administrație, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 32 (2) din CCM, potrivit căruia salariul suplimentar s-ar fi putut acorda trimestrial, doar în baza hotărârii Consiliului de Administrație, cu acordul delegaților aleși ai sindicatelor.
Acordarea pretențiilor la primele de Paști și Ziua Feroviarilor pentru 2009, în ce-i privește pe intimații M., S. și P. este criticabilă întrucât, chiar făcând abstracție de modificările dispuse prin adiționalul 1718 la nivelul anului 2009, acestora le-a încetat contractul de munca în anul 2009.
Solicită respingerea pretențiilor reclamanților M., S. și P., pentru anii 2009 și 2010, ca neîntemeiate, întrucât aceștia s-au pensionat în anul 2009 și ca nelegale, întrucât, prin adiționalul 1718/2010 la CCM 2009/2010 s-a prevăzut expres (atât la art.32, cât și la art.65) neacordarea drepturilor salariale solicitate.
Prin întâmpinare, reclamanții și intervenientul în interes propriu au solicitat
respingerea recursului ca neîntemeiat și păstrarea sentinței, subliniind în
motivare, în esență, că și-au întemeiat pretențiile pe prevederile CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, nr. 2836/2006 a cărui valabilitate a fost prelungita până la 31 ianuarie 2011 prin doua acte adiționale: actul adițional 370/_ și actul adițional nr. 629/_, sens în care devin aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (3), art. 11 alin. (1) și art. 30 din Legea nr. 130/1996, republicată, ca și ale art. 2 alin. (4) și art. 3 alin. (1) ale CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar, art. 236 alin. (4) și art. 247 Codul muncii.
Actul adițional la CCM nr. 1718 a fost înregistrat la data de_, prin urmare nu poate retroactiva și cu atât mai puțin să stingă drepturi deja născute. Sărbătoarea de Paște a fost pe data de_, ori actul adițional a fost înregistrat la o data ulterioară nașterii dreptului reclamanților. Se prevalează de principiul neretroactivității legii prevăzut de art. 15 al. 2 din Constituție.
Drepturile solicitate își găsesc temeiul în CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, nr. 2836/2006, după cum urmează:
În ceea ce privește salariul suplimentar proporțional pe anul 2010 - art. 30 alin. (1); primele de Paști și Ziua Feroviarului - art. 71 din CCM la nivel de grup de unități.
Nu are nicio relevanta faptul ca în 2009 și 2010, drepturile solicitate de către reclamanții ar fi fost suspendate prin CCM la nivel de unitate, aceste drepturi urmând sa fie acordate în baza Contractului colectiv de munca la nivel de grup de unități din transportul feroviar.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința modificării sentinței sub aspectul modului de soluționare a petitelor privitoare la plata salariului suplimentar aferent anilor 2008 și 2009, plata ajutorului material de Paști aferent anului 2009, a ajutorului material de Crăciun aferent anului 2009 și a premiului pentru Ziua Feroviarului 2009 în favoarea reclamantului T. A. și la plata salariului suplimentar aferent anului 2010 în favoarea reclamantului
I. .
Se reține, în acest sens, ca întemeiat motivul de recurs privitor la incidența excepției autorității lucrului judecat în ce privește pretențiile astfel formulate de reclamantul T. A., în condițiile în care prin sentința civilă nr. 2067/_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._ (fila 48 dosar nr._, conexat la prezentul dosar) au fost admise cererile aceluiași reclamant, în contradictoriu cu aceleași pârâte, pentru plata salariului suplimentar aferent anilor 2007-2009 și a ajutorului material acordat cu ocazia sărbătorilor de "Ziua Feroviarilor";, Paști și Crăciun pentru anul 2009.
Întemeiat este și motivul de recurs formulat sub aspectul admiterii petitului de obligare a pârâtelor la plata în favoarea reclamantului M. I. a salarului suplimentar aferent anului 2010, în condițiile în care conform deciziei de pensionare depusă la fond (fila 7), a fost pensionat cu începere de la_, fapt de altfel recunoscut de către reclamantul intimat și asupra căruia s-au pus concluzii de admitere a recursului și de către reprezentanta reclamanților.
Este nefondat motivul de recurs invocat în legătură cu efectele actului adițional nr. 1718 din_ la contractul colectiv de munca nr. 1/3682 aferent anului 2009/2010 (prin care, prin art. 65, s-a dispus: "în anii 2009, 2010 NU se acorda ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paste, Crăciun și de Ziua Feroviarilor";), în condițiile în care acest act adițional este aferent contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, or acțiunea a fost admisă în temeiul contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din
transportul feroviar pentru anii 2006 - 2008, prelungit prin actul adițional înregistrat la M.M.F.P.S. - S.D.S. sub nr. 629/_ până la data de_ .
Tribunalul a arătat în clar faptul că nu poate contraveni contractul colectiv încheiat la un nivel inferior, celui de la nivelul ramurii de activitate astfel că orice prevedere contrară contractului colectiv de la nivelul ramurii rămâne fără nici un efect. Fiind evident că aceleași considerente sunt valabile și în comparația dintre contractul colectiv de muncă la nivel de unitate și cel încheiat la nivel de grup de unități, se constată de către Curte că nu a fost criticată această dezlegare în drept dată de tribunal, conformă de altfel cu dispozițiile legale în materie, astfel încât se dovedește nefondat acest motiv de recurs.
Un alt motiv de recurs vizează admiterea pretențiilor la salariul suplimentar pentru anii 2008 și 2009 față de reclamanții M. I., SA și P. P. în lipsa unei hotărâri în acest sens a Consiliului de Administrație, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 32 (2) din CCM.
Nefondat este și acest motiv de recurs, în condițiile în care, cum s-a arătat mai sus, admiterea acțiunii s-a făcut în temeiul contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar, or la art. 30 din acest contract colectiv de muncă, se stipulează dreptul la plata unui salariu suplimentar, după expirarea anului calendaristic, necondiționat de adoptarea unei hotărâri a consiliului de administrație, ci această condiție vizează doar ipoteza acordării salariului suplimentar trimestrial, când, într-adevăr, se impune condiția adoptării unei atari hotărâri a Consiliului de Administrație, luată cu acordul delegaților aleși ai sindicatelor. Din formularea acestei clauze contractuale, reiese cu claritate necesitatea adoptării acestei hotărâri a Consiliului de Administrație doar în ipoteza în care se recurge la modalitatea de excepție de acordare a salariului suplimentar, adică nu într-o singură tranșă și după expirarea anului calendaristic, ci trimestrial, în tranșe prin care se devansează practic termenul de scadență generic fixat în alineatul 1.
Nefiind solicitată prin petitul acțiunii această modalitate de excepție de acordare a salariului suplimentar, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 30 alin. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități, invocate în recurs.
Se mai critică sentința sub aspectul acordării primelor de Paști și Ziua Feroviarilor pentru 2009, în ce-i privește pe intimații M., S. și P., întrucât acestora le-a încetat contractul de munca în anul 2009.
Or, se constată că scadența acestor drepturi era la datele de 21 aprilie 2009 (Paștile în anul 2009 au fost în 19-21 aprilie, prima și a doua zi de Paști fiind libere conform Codului muncii), respectiv la 23 aprilie (ziua feroviarului), astfel încât aceste drepturi sunt datorate salariaților care la aceste date erau angajații pârâtei recurente. Or, încetarea contractelor individuale de muncă ale acestor reclamanți a avut loc la datele de_ ,_, respectiv_, fiind așadar angajați la data scadenței acestor drepturi, motivul de recurs fiind prin urmare nefondat.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta C. N. DE CĂI F. C. SA și C.
DE CĂI F. C. SA - S. C. R. DE E., ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CĂI F. C., împotriva sentinței civile nr. 10063 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge capetele de cerere formulate de reclamantul T. A. având ca obiect plata salariului suplimentar aferent anilor 2008 și 2009, plata ajutorului material de Paști aferent anului 2009, a ajutorului material de Crăciun aferent anului 2009 și a premiului pentru Ziua Feroviarului 2009, reținând incidența autorității de lucru judecat.
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul M. I. privind plata salariului suplimentar aferent anului 2010.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
G. -L. T.
I.
T.
D.
C.
G.
Transferat de la instanță, semnează Președintele
Curții de Apel C., judecător V. M.
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.fond. R. -M. V.
.
