Decizia civilă nr. 1725/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1725/R/2013
Ședința publică din data de 3 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. A-R. M. GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul A. I. și de către pârâtul I. Ș. J. S. împotriva sentinței civile nr. 202 din 14 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, av. Jeler Alexandru și reprezentanta pârâtului recurent consilier juridic Jeler V., lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâtului un înscris prin care își precizează temeiul legal al recursului pe prevederile art. 403 alin. 9 C.pr.civ., iar la data de 28 martie 2013 a depus și întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
De asemenea se constată că la data de 28 martie 2012 și reclamantul recurent, prin reprezentant, a depus la dosar un înscris prin care își precizează temeiul legal al recursului pe prevederile art. 304 alin. 7 și 9 C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar împuternicire avocațială și practică judiciară și arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentanta pârâtului recurent arată de asemenea că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii în sensul acordării integrale a drepturilor salariale pentru perioada_ -_ . În motivare arată că deciziile Înaltei Curți de C. și Justiție care s-au pronunțat cu privire la aceste drepturi salariale sunt obligatorii și se aplică unitar tuturor cadrelor didactice acare au înțeles să solicite aceste drepturi în instanță. Prin urmare și reclamantul, chiar dacă era într-o funcție de conducere, fiind inspector general, are dreptul să le obțină, pentru că salariul său ca inspector general se raportează în primul rând la salariul de profesor și atât legislația care reglementează salariile profesorilor, cât și deciziile Înaltei Curți de C. și
Justiție sunt obligatorii. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și rejudecând cauza pe fond să se dispună respingerea cererii
formulate de către reclamant ca nefondată, pentru motivele invocate în recurs. Fără cheltuieli de judecată. De asemenea, solicită respingerea recursului declarat de reclamant.
Reprezentantul reclamantului recurent, față de recursul formulat de pârâtul I. Ș. J. S., solicită respingerea acestuia ca nefondat pentru aceleași motive susține în recursul formulat de reclamant.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 202 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului A. I. formulată în contradictoriu cu I. Ș. J. S. și în consecință a fost obligat pârâtul să calculeze și să plătească reclamantului diferențele salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, începând cu data de_ și până la data de_, actualizate în funcție de coeficientul de inflație de la data cuvenirii plății și până la data plății efective.
A fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului privind acordarea diferențelor de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr. 221, pentru perioada_ -_ .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin Legea 221/2008, s-a aprobat ca, începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru salariile personalului didactic să fie de 400.00 lei.
După publicarea Legii nr. 221/2008 prin care s-a aprobat Ordonanța nr. 15/2008, a urmat o serie lungă de emiteri succesive de către Guvern a unor ordonanțe de urgență modificatoare, a căror prevederi însă, pe rând, au fost declarate de Curtea Constituțională, neconstituționale.
Prin dispozițiile art. 2 și 3 din O.U.G. 31/2009 și dispozițiile art. 2 din
O.U.G. 41/2009 se reglementau modificări ale unor prevederi introduse prin art. I pct. 2 și 3 din O.U.G. 151/2008, prevederi care au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională.
Or, cum modificările aduse actului O.U.G. 15/2008 prin dispozițiile art. I pct. 2 și 3 din O.U.G. 151/2008 nu-și mai poate produce efectele, fiind suspendate de drept potrivit art. 31 alin. 3 faza a II-a din Legea 47/1992, nici modificările aduse prin acte normative ulterioare unor prevederi legale suspendate de drept nu pot produce efecte.
Ca urmare a constatării prin decizii succesive de către Curtea Constituțională a neconstituționalității modificărilor aduse de Guvern, Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, așa cum fusese aprobata prin Legea 221/2008, instanța consideră că în prezent O.U.G. 15/2008 se aplică în condițiile în care a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008.
Instanța a reținut că prin Decizia nr. 106/2010 pronunțată la data de 4 februarie 2010 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 31/2009 și nr. 41/2009, însă soluția de respingere a avut în vedere inadmisibilitatea excepției pe considerentul că la data pronunțării deciziei actele normative a căror neconstituționalitate s-a invocat nu mai erau în vigoare, fiind abrogate prin Legea nr. 330/2009.
Așadar instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat pe fondul excepției, nu a reținut, astfel cum rezultă din motivarea deciziei, că ordonanțele mai sus menționate sunt conforme cu Constituția, ci dimpotrivă, nu a examinat constituționalitatea lor, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 de organizare și funcționare a Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunță asupra neconstituționalității legilor și ordonanțelor în vigoare.
Prin Deciziile Curții Constituționale nr. 842/_ și nr. 989/2009 s-a constatat tocmai neconstituționalitatea art. I pct. 3 din OUG nr. 151/2008, adică dispoziția legală prin care se prevedea introducerea în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 a noului articol 11alin. 1.
Dat fiind faptul că art. 11a fost introdus prin art. I pct. 3 din OUG nr. 151/2008, constatată ca fiind neconstituțională, practic acest articol nu mai există, astfel că nu mai poate produce efecte.
Prin urmare, O.U.G. nr. 31/2009 și nr. 41/2009 prin care se modifică art. I pct. 3 din OUG nr. 151/2008 declarat neconstituțional, nu pot produce efecte odată ce textul pe care îl modifică nu mai există.
În aceste condiții, singurul act care în mod legal poate sta la baza calculului drepturilor salariale ale personalului din învățământ este Legea nr. 221/2008, în forma în vigoare la data publicării sale. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3/2011.
Conform art. 30 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fondurile publice, prevede că "în anul 2010 personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: noul salariu de baza ,solda de funcție sau, după caz, indemnizația lunara de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009 la care se adaugă sporurile". Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2010 se păstra salariul avut la 31 decembrie 2009, în speță cel calculat conform Legii 221/2008 așa cum în mod corect a stabilit instanța prin hotărâre irevocabilă. Decizia nr. 11/_ în soluționarea recursului în interesul legii se statuează ca dispozițiile Legii 221/2008 pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ se aplică și începând cu 1 ianuarie 2010:
"Personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul începând cu data de 1 ianuarie 2010 la un salariu calculat în raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009 stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008 aprobata prin Legea nr. 221/2008";.
Legea 330/2009 a fost abrogată de Legea nr. 284/2010. Astfel, Legea nr. 285/2010 prevede ca începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de baza astfel cum au fost ele acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%. în consecință, după intrarea în vigoare a Legii nr. 285/2010, salariile cadrelor didactice vor fi la nivelul celor din octombrie 2010, prin analogie la același nivel cu cel din luna decembrie 2009.
Legea nr. 285/2011 a reglementat plata în acest mod a salariilor până la data de_, când a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011.
Reîncadrarea în luna ianuarie 2010 se face conform prevederilor OUG nr. 1/2010 respectiv reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile OUG nr. 41/2009.
A fost analizată de către Curtea Constituțională OUG nr. 41/2009, respingându-se prin Decizia nr. 106/2010 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 146 din_ excepția de neconstituționalitate.
Prin urmare, stabilirea salariului pentru luna ianuarie 2010 s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iar pretențiile reclamantului de stabilire a salariului cu aplicarea unui coeficient de multiplicarea de 1: 400 lei sunt lipsite de temei legal.
După Legea 221/2008 au fost adoptate ordonanțe de urgență - constituționale, legi de aprobare a acestora prin care s-a stabilit un alt cadru legal al salarizării cadrelor didactice, ignorat de acestea.
Instanța a reținut că ulterior Legii 221/2008 în Monitorul Oficial al României au fost publicate acte normative, precum cea referitor la reîncadrarea personalului didactic(cadre didactice și personal didactic auxiliar) cu începere de la data de 01 ianuarie 2011 potrivit Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, luând în considerare dispozițiile în materia salarizării prevăzute de Legea nr. 221/2008.
Legea nr. 63/2011 privind reîncadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ a făcut obiectul controlului constituțional, iar prin Decizia nr. 575/2011 Curtea Constituțională a constatat că obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ este neîntemeiată, caz în care legea este constituțională.
Art. 1 din Legea nr. 63/2011 precizează că "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011 personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege; prin urmare acesta este temeiul legal pentru plata salariilor", iar orice încălcare a respectivului cadru - legal, atrage răspunderea celor vinovați, conform prevederilor art.5 »"din Legea nr. 63/2011.
Conform prevederilor legale în vigoare, modul de calcul al salariilor este prezentat în macheta din anexele 1 și 2 la lege, iar angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale, cu încadrarea în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamantul A. I. cât și pârâtul I. Ș. J. S.
.
Prin recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. S.
, s-a solicitat admiterea recursului, casarea în integralitate a hotărârii în cauza, rejudecare pe fond a cauzei și respingerea cererii formulate ca nefondată.
În motivarea recursului pârâtul arată că soluția instanței de fond s-a dat cu aplicarea greșita a normelor de drept material pentru următoarele considerente:
Pretențiile reclamantul-intimat privind reîncadrarea personalului cu începere de la data de_ până la data de_ luând în considerare dispozițiile în materia salarizării prevăzute de Legea 221/2008 pentru aprobarea OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, sunt neîntemeiate.
Reclamantul-intimat solicită în continuare aplicarea unei legi, în speță Legea 221/2008, deși ulterior acesteia s-a modificat cadrul legal al salarizării cadrelor didactice.
Instanța de judecată este una din puterile Statului Român însă atribuțiile ei sunt verificarea aplicării corecte și interpretarea legilor, nu și crearea și emiterea de acte normative.
Or, reclamantul-intimat solicită în prezent ca instanța de judecată să își aroge competențe noi și anume să aplice de la data de_ o lege a cărei aplicare a încetat, respectiv Legea 221/2008.
Acest lucru este inadmisibil întrucât legiuitorul a statuat faptul că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile OUG nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009, aprobată prin Legea 330/2009.
Astfel, prevederile legale aplicabile prezentei cauze nu sunt Legea 221/2008, pe care o invocă reclamantul în continuare. Este evident că în anul 2008 această lege a fost favorabilă pentru cadrele didactice, însă nu trebuie omis faptul că tot puterea legiuitoare, respectiv Parlamentul României a schimbat acest cadru legislativ.
În condițiile în care se reglementează în mod clar prin OUG nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, modul în care se realizează reîncadrarea, respectiv prin luarea în calcul a salariului de bază stabilit la data de 31 decembrie 2009 conform OUG nr.41/2009, este nelegală solicitarea reclamantului să se aplice un alt mod de salarizare. Nu s-a stabilit că reîncadrarea se realizează conform salariului din Legea nr. 221/2008. S-a reglementat faptul că reîncadrarea se face conform unei Ordonanțe de guvern, constituțională și aprobată prin lege de Parlamentul României.
Referitor la reîncadrarea personalului didactic cu începere de la data de 01 ianuarie 2011 potrivit Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, luând în considerare dispozițiile în materia salarizării prevăzute de Legea nr. 221/2008, învederează următoarele:
Reclamantul ignoră în mod vădit cadrul legislativ în vigoare și anume Legea nr.63/2011 privind reîncadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, lege care a făcut obiectul controlului constituțional, iar prin Decizia nr.575/2011 Curtea Constituțională a constatat că obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Legii privind Încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ este neîntemeiată, caz în care legea este constituțională.
Învederează instanței faptul că la art.1 din Legea nr.63/2011 "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011 personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege; prin urmare acesta este temeiul legal pentru plata salariilor";, iar orice Încălcare a respectivului cadru legal, atrage răspunderea celor vinovați, conform prevederilor art.5 din Legea nr. 63/2011.
În această ordine de idei, conform prevederilor legale în vigoare, modul de calcul al salariilor este prezentat în macheta din anexele 1 și 2 la lege, iar angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale, cu încadrarea în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.
În drept a invocat prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Prin recursul declarat de reclamantul A. I.
s-a solicitat admiterea recursului și modificarea, în parte a sentinței civile atacate, în sensul admiterii,
în integralitate, a cererii formulate cu obligarea paratului-intimat la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul recurs.
În motivarea recursului reclamantul arată că prin cererea de chemare în judecata a solicitat instanței sa oblige parata sa calculeze și să-i plătească diferența de drepturi salariale care nu i-au fost acordate pentru perioada 15 noiembrie 2009-13 iunie 2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație de la data cu venirii până la data plății efective, ca urmare a neaplicării coeficientului de multiplicare de 1:400 lei ca baza de calcul a drepturilor salariale prevăzut de Legea nr.221/2008 motivat de actele normative invocate în cuprinsul cererii.
Prin hotărârea pronunțata instanța de fond admite doar în parte cererea formulata, respectiv doar pentru perioada 15 noiembrie 2009-31 decembrie 2010 motivarea instanței fiind contradictorie cu dispozitivul sentinței.
Deși instanța arată prin motivare faptul că pana la data de 13 iunie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011, se aplica dispozițiile în materia salarizării prevăzute de Legea nr. 221/2008, totuși respinge cererea formulata pentru perioada 1 ianuarie 2011-13 iunie 2011.
Mai arată că față de reglementările legale în vigoare aplicabile cererii acesta consideră că instanța a făcut o interpretare greșita a actelor normative.
Prin Decizia nr.3/_ în soluționarea recursului în interesul legii se statuează ca dispozițiile Legii 221/2008 pentru aprobarea OG.nr.15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ se aplica pe toata perioada_ -_
Decizia nr.11/_ în soluționarea recursului în interesul legii se statuează ca dispozițiile Legii 221/2008 pentru aprobarea OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ se aplica și începând cu 1 ianuarie 2010 personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul începând cu data de 1 ianuarie 2010 la un salariu calculat în raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009 stabilit în conformitate cu prevederile OG.nr.15/2008 aprobata prin Legea nr.221/2008.
Conform art.30 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fondurile publice,prevede ca "in anul 2010 personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
Noul salariu de baza, solda de funcție sau, după caz, indemnizația lunara de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009 la care se adăuga sporurile.....";.
Legea 330/2009 a fost abrogata de Legea nr.284/2010 care a stabilit ca salarizarea în 2011 se va face prin lege privind salarizarea în anul 2011 .
Astfel, Legea nr.285/2010 prevede ca "începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de baza astfel cum au fost ele acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%.
În consecință, după intrarea în vigoare a Legii nr. 285/2011, salariile cadrelor didactice vor fi la nivelul celor din octombrie 2010, prin analogie la același nivel cu cel din luna decembrie 2009.
Având în vedere faptul ca nivelul salariilor cadrelor didactice în perioada_ -_, respectiv perioada_ -_ trebuiau stabilite, conform Deciziilor Înaltei Curii de C. și Justiție susmenționate, rezulta ca și la data de 1 ianuarie 2011, conform Legii nr. 285/2010, nivelul salariilor este stabilit tot conform Legii 221/2008 pentru aprobarea OG.nr.1S/2008, "așa cum au fost ele acordate pentru luna octombrie 2010, cu o majorare de 15%";.
Legea nr.285/2011 a reglementat plata în acest mod a salariilor până la data de_, când a intrat în vigoare Legea nr.63/2011.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Curtea reține că prin Decizia nr. 3 din_, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 350 din_, pronunțată în Dosarul nr. 2/2011 de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de C. și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, s-a stabilit că, deciziile Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 teza II Cod procedură civilă.
În raport de decizia pronunțată în recurs în interesul legii, referitor la salarizarea personalului din învățământ, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 877/_ publicată în Monitorul Oficial nr. 706/_, analizând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. 6 din OUG nr. 1/2010, privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se va face pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008 și nu în conformitate cu OUG nr. 41/2009.
Reținând și dispozițiile art. 7 alin. 2 și art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, precum și statuările instanței de contencios constituțional, Curtea de A. apreciază că pentru anul 2010, reclamantul este îndreptățit să beneficieze de salariul corespunzător funcției din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008.
Prin intrarea în vigoare la data de 1 ianuarie 2011 a Legii nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 330/2009 a fost abrogată.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 285/2010, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, a fost majorat cu 15%.
La data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011, prin care au fost individualizate noile criterii privind încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ.
Prin urmare, în intervalul 1 ianuarie 2011 - 13 mai 2011 salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ trebuia să se facă în raport de veniturile cu acest titlu din octombrie 2010, lună în care, așa cum s- a arătat anterior, majorarea salarială stabilită prin Legea nr. 221/2008 producea efecte.
Ținând seama de considerentele expuse și având în vedere perioada în care reclamantul și-a exercitat activitatea în cadrul instituției pârâte, în baza art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., Curtea va admite recursul declarat de reclamant,
cu consecința modificării în parte a sentinței atacate, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Având în vedere aceleași considerente, va fi respins ca nefundat recursul declarat de pârât.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., pârâtul I. Ș. J. S. va fi obligat să plătească recurentului A. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. I. împotriva Sentinței civile nr. 202 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în sensul că obligă pârâtul I. Ș. J. S. să plătească reclamantului diferența de drepturi salariale rezultate din neaplicarea prevederilor Legii nr. 221/2008 pentru perioada_ -_, actualizate în funcție de rata inflației începând cu data scadenței și până la data plății efective.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. S. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pârâtul I. Ș. J. S. să plătească recurentului A. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECATORI | ||||
C. | M. | S. | -C. | B. | I. A-R. M. |
GREFIER
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. N. C.
