Decizia civilă nr. 1747/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1747/R/2013
Ședința publică din 08 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: S. D. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. CFR SA B. - S. "C. CF" C. împotriva sentinței civile nr. 5970 din 03 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat S. CT N. -V., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, domnul T. D. în calitate de președinte al S. ui CT
N. V., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 03 aprilie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, depune la dosar practică judiciară constând în hotărâri judecătorești pronunțate de alte instanțe în cauze
similare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5970 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, excepție invocată de pârâta S. C. R. DE E.
, Î. ȘI R. CF C. .
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul S. CT N. -V.
-D. C. S. REG. CFR C. (S. CFR Z. )- PREȘEDINTE T. D. - Z., în
numele membrilor de sindicat: T. D., G. V. V., O. L. R., C. A. D., P. G., O. O. C., T. I., D. V. M., M. M., O. S. ,
Z. V., O. D., C. S., T. V., F. A., N. V. I., B. M., C.
V. I., P. L., S. P. E., PROD. I. S., Ș. F. S. EL, P. C. ,
S. F. D., în contradictoriu cu pârâta S. C. R. DE E., Î. ȘI R. CF C. și, în consecință, a fost obligată pârâta să plătească diferențele de salariu rezultate dintre salariul de baza minim brut negociat în cuantum de
700 de lei și sumele efectiv primite pentru perioada_ -_, diferențele dintre sumele efectiv primite cu titlu de prime pentru perioada efectiv lucrata (vacanta, Crăciun, Paste, Ziua Feroviarului și salariul suplimentar) și sumele rezultate în urma recalculării salariului.
A fost obligată pârâta la actualizarea acestor sume în funcție de rata inflației.
A fost respinsă cererea reclamanților privind obligarea pârâtei la calculul dobânzii legale asupra acestor sume.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Membrii de sindicat în numele căreia este promovată acțiunea sunt angajați ai pârâtei.
De la intrarea în vigoare a contractului colectiv de muncă, care este data înregistrării, reclamanții ar fi trebuit să beneficieze de acordarea ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun și a premierii de Ziua Feroviarului.
În anul 2010 reclamanții trebuiau să beneficieze de ajutor pentru Ziua Feroviarului, Paști și Crăciun în cuantum de un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare.
Prevederile din CCM la nivel de unitate au caracter imperativ, deoarece se stipulează faptul că, cu ocazia sărbătorilor de Paști, de Crăciun și de Ziua Feroviarului se va acorda salariaților un ajutor material al cărei cuantum va fi de cel puțin un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare.
D. redactarea textului rezultă faptul că, acordarea acestui ajutor material nu este condiționată de criteriile financiare ale Companiei sau performanțelor economice ale acesteia. Redactarea textului nu folosește sintagma "poate"; acorda ajutorul material salariaților. Redactarea textului convenit de ambele părți folosește sintagma "se va acorda";, ceea ce arată caracterul imperativ al normei stabilite de către părțile semnatare ale CCM.
În concluzie, ajutorul de Ziua feroviarului, Paști și Crăciun, nu a fost plătit în anul 2010, pârâta făcându-se vinovată de încălcarea prevederilor contractului colectiv de muncă, precum și prevederile art. 40 alin 2 lit. c, art. 160 și art.161 din Codul muncii.
În acest fel, a produs reclamanților un prejudiciu material constând în contravaloarea ajutorului material de Ziua feroviarului.
Având în vedere prevederile art.253 alin. 1 din Codul muncii potrivit cărora
"angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul"; instanța a obligat pârâta să acopere prejudiciul produs reclamanților prin neacordarea ajutorului material de Ziua feroviarului, Paști și Crăciun pe anul 2010, sumele urmând a fi indexate cu rata inflației.
Potrivit art.229 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, astfel că pârâta avea obligația să respecte drepturile reglementate cu caracter minimal în dispozițiile mai sus enunțate. Prin urmare, respectarea CCM este obligatorie pentru părți.
În speță, din probele administrate rezultă ca pe anul 2010 ajutorul material pentru Ziua Feroviarului, Paști și Crăciun nu a fost acordat, și în consecință, instanța a apreciat că dificultățile financiare cu care s-ar fi confruntat în decursul anului 2010, nu pot exonera angajatorul de obligația de plata a drepturilor salariale cuvenite salariaților săi, asumate prin contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. CFR SA B. - S.
C. R. DE E., Î. ȘI R. CF C.
, solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii pe fond a acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului pârâta, invocând dispozițiile art. 1270 alin. 1 Cod civil, a arătat că în perioada_ -_, pentru care intimații reclamanți solicită diferența de drepturi salariale, a existat la Compania Naționala de Cai Ferate CFR S.A. contract de munca valabil încheiat la nivel de unitate pe anii 2009/2010 al cărui prevederi au fost obligatorii pentru părți, conform art.7 alin2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, salariul astfel negociat fiind menționat și în contractul individual de muncă al reclamanților.
Ca atare, în conformitate cu prevederile art. 240 alin.1 din Legea nr. 53/2003 (aplicabil la momentul perfectării contractului), la nivel de unitate s-a încheiat contract de munca, iar părțile au înțeles de comun acord ca pentru anii 2009 și 2010, să stabilească un alt salariu minim la nivelul societății, precum și alți coeficienți de ierarhizare, decât cei prevăzuți în CCM la nivel de Ramura Transporturi.
Prin urmare instanța de judecata este ținută sa analizeze cererea intimaților reclamanți prin prisma principiului forței obligatorii a convențiilor care reprezintă un motiv de ordine publica.
Mai mult, contractul colectiv de munca la nivel de unitate aplicabil pentru anii 2009-2010 a fost încheiat cu respectarea contractului de munca încheiat la nivel superior, respectiv Contractul Colectiv de Munca la Nivel de Grup de Unități Feroviare pe anul 2006/2008, a cărui valabilitate a fost prelungită prin actul adițional până în anul 2010, astfel încât prevederile din CCM la Nivel de Ramura Transporturi nu sunt aplicabile în speța, fiind incidente cele la nivel de unitate și grup de unități feroviare.
Pe perioada derulării raporturilor de munca, intimații reclamanți nu au contestat modul de salarizare și sporturilor cuvenite în baza CCM aplicabil, conform art.268 alin 1 lit. d din Codul Muncii, republicat.
S-a mai precizat că reclamanții nu au solicitat constatarea nulității clauzelor prevăzute la art.7 și anexa 1 din CCM la Nivel de C. "CFR"; SA, reclamanții solicitând practic înlocuirea unor clauze ale CCM la Nivel de C.
"CFR"; SA nr. 2591/2009 prelungit cu actul adițional nr. 1718/2010, a cărei existenta s-a încheiat la data de_ cu clauze mai favorabile existente în CCM la același nivel de C. CFRSA, prelungit prin același act adițional dar fără anumite prevederi, expirat, la data de_ .
În plus, cererile de constatare a nulității unor clauze ale contractelor colective de muncă se pot formula pe toata durata existenței contractului colectiv de munca - art.268 alin 1 pct. d din Codul Muncii (fost art.283 alin.1 lit. d) .
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Reclamanții se prevalează în cauză de dispozițiile art. 41 alin. 3 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi nr.722/2008, încheiat pe anii 2008-2010, potrivit cărora salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.
Trebuie reținute în cauză și prevederile literei b) a art.41 alin.3 din același contract, potrivit cărora "părțile implicate în negocierile colective la nivel de grup de unități și unitate vor lua ca bază de la care pornesc negocierile valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, stipulat la art. 41,
pct. (3), lit. a, pentru stabilirea salariului de bază minim brut la nivelul respectiv, iar la stabilirea salariilor de bază minime brute pentru fiecare categorie de salariați vor fi adoptați coeficienții minimi de ierarhizare stabiliți la art. 41, pct.
din prezentul contract colectiv de muncă."; Conform art. 9 din același contract:
"(1) În scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract pentru personalul unităților din transporturi finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, sindicatele, ministerele și organele locale vor purta negocieri cu autorități din subordinea Guvernului pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal și pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acestuia.
Părțile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor surse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
Pe baza fondurilo r aprobate în condiți ile prevăz ute la alin. 1, părțile vornegocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor
și celorlalte drepturi de personal la unitățile din transporturi finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.";
Conform dispozițiilor art.157 alin.1 din Codul muncii în vigoare la data negocierii drepturilor salariale solicitate în cauză, salariile se stabilesc prin negocieri individuale și/sau colective între angajator și salariați sau reprezentanții acestora.
Potrivit dispozițiilor art.162 alin.1 din Codul muncii republicat, nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.
Verificând îndeplinirea de către angajator a obligației sale de a plăti reclamanților drepturile salariale, în integralitatea lor, cu respectarea dispozițiilor legale și contractuale aplicabile, pentru perioada_ -_, Curtea constată că în mod eronat prima instanță a admis acțiunea.
În ceea ce privește perioada la care se referă acțiunea dedusă judecății, pentru a se verifica dacă art.41 alin.3 lit. a din contractul colectiv menționat anterior cuprinde o clauză suficient de clară și necondiționată, care prevede drepturi salariale la nivel superior celor prevăzute în Anexa nr.1 la Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate pe anii 2009, 2010, trebuie analizate toate prevederile art.41 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, respectiv, nu numai cele menționate la alin.3, de care se prevalează reclamantul, ci și cele ale alin.5 și 6.
Astfel, în cadrul aceluiași articol din contractul la nivel de ramură, partenerii sociali au prevăzut, la alin.5, că: "Pe toată perioada de valabilitate a prezentului contract colectiv, în fiecare an, începând cu luna octombrie, părțile semnatare se vor întruni în vederea negocierii și stabilirii noului salariu de bază minim brut și a altor drepturi salariale ce vor fi aplicate cu începere de la 1 ianuarie a anului următor.
De asemenea, alin.6 al aceluiași articol, prevede că: "La nivel de unitate și în cadrul fiecărei negocieri anuale, părțile implicate în negocierile colective vor stabili, pentru anul respectiv, limita maximă a fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli aplicabil de la 1 ianuarie;";.
Prin urmare, conform dispozițiilor art.1267 din Codul civil, interpretând sistematic această clauză prevăzută în art.41 alin.3 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, atribuindu-i înțelesul ce rezultă din conținutul întregului articol, rezultă că aceasta nu este suficient de clară și necondiționată
încât să fie considerată o clauză mai favorabilă față de cele prevăzute în Anexa nr.1 la Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2009 și 2010.
Astfel, partenerii sociali au prevăzut, în cadrul aceluiași articol, că salariul de bază minim brut la nivel de ramură și la nivel de unitate trebuie de fapt negociat și stabilit în fiecare an, cu încadrarea în limita maximă a fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli care se fundamentează pe surse financiare preconstituite.
În consecință, și în aplicarea acestor prevederi, pârâta a negociat cu sindicatele și a stabilit prin Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2009/2010, în Anexa nr.1 la acest act, că nivelului clasei de salarizare 1 îi corespunde salariul de bază brut de 570 lei, iar începând cu data de_, prin actul adițional nr.1708/_, partenerii sociali au stabilit, pentru clasa de salarizare 1, un salariu de bază brut de 600 lei.
Art.1 lit. d) din Legea nr.329/2009 reglementează și măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrative-teritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora;
În acest sens, potrivit art.27 alin.1 din Legea nr.329/2009, anual, prin legea bugetului de stat, se stabilesc și obiectivele de politică salarială ale regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, ale societăților comerciale la care statul ori unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de acționar unic, precum și ale filialelor acestora, denumite în continuare operatori economici.
Conform alin.2 al aceluiași articol, reprezentanții statului, respectiv ai unităților administrativ-teritoriale sunt mandatați să pună în aplicare politica salarială stabilită potrivit alin.1 în cadrul organelor de administrare și de conducere a operatorilor economici.
Potrivit art.28 alin.1 din același act normativ, operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, bugetul de venituri și cheltuieli organelor administrației publice centrale sau locale, după caz, în subordinea, coordonarea, sub autoritatea cărora funcționează sau în al căror portofoliu se află, în termen de 10 zile de la aprobarea bugetului de stat, potrivit legii.
Organele administrației publice centrale, potrivit art.29 alin.1 din aceeași lege, elaborează, în termen de 5 zile de la primirea bugetelor de venituri și cheltuieli, documentația necesară aprobării acestora.
Conform art.30 din Legea nr.329/2009, contractele colective de muncă se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele și în condițiile stabilite prin bugete.
Ca atare, chiar dacă ca și regulă generală Curtea reține că dificultățile financiare ale debitorului nu justifică prin ele însele neîndeplinirea obligațiilor contractuale, în speța de față însă referirea la limitele bugetare s-a făcut chiar în cuprinsul contractului, părțile agreând neechivoc aplicabilitatea acestui drept prin raportare la "limita maximă a fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli aplicabil de la 1 ianuarie."; Este așadar în mod evident că nivelul minimal al salariului este negociat anual la nivel de unitate având ca și
precondiție imperativă limitele bugetare
, stabilite prin raportare la normele legale mai sus amintite, aplicabile și pârâților recurenți ca operatori economici în sensul legii.
Prin urmare, având în vedere că în cauză nu se poate reține încălcarea de către angajator, în ceea ce privește stabilirea salarizării reclamanților, a dispozițiilor art.8 alin.2 din Legea nr.130/1996, respectiv art.132 alin.3 din Legea nr.62/2011, Curtea de A. reține ca fiind nefondată în totalitate acțiunea
reclamanților, atât în ceea ce privește acordarea diferențelor de salariu de bază, cât și a celorlalte diferențe de prime și adaosuri salariale.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea de A. va admite recursul declarat de pârâta C. CFR SA
B. - S. C. R. DE E., Î. ȘI R. CF C. împotriva sentinței civile nr. 5970 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o va modifica în parte în sensul că se va respinge în întregime acțiunea formulată de S. CT N. -V. în contradictoriu cu pârâta C. CFR SA
- S. C. R. DE E., Î. ȘI R. CF C. .
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond, referitoare la prescripția dreptului la acțiune și la respingerea cererii de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale, care nu au făcut obiectul prezentului recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta C. CFR SA B. - S. C. R. DE E., Î. ȘI R. CF C. împotriva sentinței civile nr. 5970 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că respinge în întregime acțiunea formulată de S. CT N. -V. în contradictoriu cu pârâta C. CFR SA B. - S. C. R. DE E., Î. ȘI R. CF C. .
Menține celelalte dispoziții. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08 aprilie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
D. G.
L.
D.
D.
S.
GREFIER,
M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: P. R. a M. lena
