Decizia civilă nr. 1838/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1838/R/2013
Ședința publică din data de 17 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S. -C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții F. E. ANA, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D.
ANA, M. M., M. L. M., C. A. împotriva sentinței civile nr. 73 din 17 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe pârâtul intimat M. DE M. B. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că citația înaintată reclamantului recurent B. I. a fost returnată cu mențiunea "destinatar necunoscut";, motiv pentru care s-a procedat la verificarea la Serviciul Evidența Persoanelor, iar pentru termenul de astăzi reclamantul recurent a fost citat la adresa corectă, respectiv B. M., Bd. T. nr. 9 ap. 54.
De asemenea se constată că la data de 15 aprilie 2013, atât prin fax, cât și prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent B. I. a depus la dosar un înscris prin care învederează instanței că are cunoștință despre termenul de judecată.
Totodată, se mai constată că la data de 15 aprilie 2013, atât prin fax, cât și prin serviciul de registratură al instanței reclamanții recurenți au depus un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 73 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta M. de M. B. M. .
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții F. E. Ana, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D.
Ana, M. M., M. L. M., C. A. împotriva pârâtei M. de M. B.
M. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin Sentința civilă nr. 574/_ a T. ui Maramureș s-a admis acțiunea reclamanților împotriva pârâtului M. de M. B. M. și a fost obligat pârâtul să plătească reclamanților drepturile speciale prevăzute de art. 35 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă din_, începând cu data de _
până la_ . Prin Decizia civilă nr. 4765/R/_ a Curții de Apel C. această sentință a fost modificată în sensul că acțiunea reclamanților a fost respinsă, ca prescrisă, decizia fiind irevocabilă.
În considerentele deciziei Curții de Apel C. s-a reținut în esență că întrucât sunt reglementate printr-un Contract Colectiv de Muncă drepturile solicitate de reclamanți le este aplicabil termenul de prescripție prevăzut de art. 283 alin.1 lit. e) Codul Muncii (în forma în care guvernează raporturile juridice dintre părți, respectiv în ceea anterioară modificării Legii 40/2011), respectiv 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
În condițiile în care drepturile solicitate se plătesc lunar, iar reclamanții au solicitat acordarea drepturilor aferente perioadei_ -_ (prin recurs criticându-se admiterea acțiunii numai până la_ ) acțiunea reclamanților, înregistrată la_ este prescrisă.
În prezentul dosar s-a formulat o acțiune identică, existând identitate de obiect, părți și cauză, tribunalul a constatat că există autoritate de lucru judecat, excepție ce primează față de excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În răspunsul la întâmpinare reclamanții precizează că nu se poate reține excepția autorității de lucru judecat atâta timp cât prin decizia civilă a Curții de Apel C. nu s-a analizat fondul iar sentința a rămas irevocabilă pe excepția prescripției, neatingându-se fondul, instanța a reținut că excepția prescripției materiale a acțiunii este o excepție peremptorie (dirimantă) care admisă fiind de Curtea de Apel C. prin decizia sus menționată, determină respingerea acțiunii, împiedică continuarea judecății întrucât efectul excepției peremptorii a prescripției este definitiv.
În considerarea celor de mai sus, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții F. E. Ana, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D. Ana,
M. M., M. L. M., C. A.
, solicitând modificați în totalitate sentința atacată, în sensul admiterii cererii principale, prin obligarea M. ui de Minerologie
B. M., să acorde începând cu data de_ pe o perioadă de 2 ani, așa cum prevede art.2 alin.1, 2 din Contractul Colectiv de muncă, suma de 300 lei acordată lunar actualizată în raport cu rata inflației la momentul plații efective, pentru fiecare reclamant în parte, obligație băneasca care este prevăzută la art. 35 alin. 1 din contractul colectiv de munca.
În motivarea recursului reclamanții consideră că, sentința civilă atacată este netemeinică și legală pentru următoarele argumente:
Așa cum se poate observa în motivarea sentinței atacate, li se recunoaște drepturile bănești de 300 lei prevăzute la art.35 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, care este un drept bănesc, o obligație a angajatorului în cazul în care acesta nu-i asigură angajatorului în natură, îmbrăcăminte și hrană, așa cum este prevăzut în contract și așa cum cere legea. Dreptul bănesc prevăzut la art.35 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, nu este un drept special așa cum este menționat eronat în contractul colectiv de muncă, deoarece este o obligație salarială, în cazul în care angajatorul nu pune la dispoziția angajatului îmbrăcăminte și hrană așa cum este prevăzut în contract.
În ceea ce privește, motivarea privind prescripția formulată de pârâtă fiind aplicabil art. 283 alin.1 lit. e Codul muncii, este neîntemeiată, așa cum recunoaște în motivarea sa și instanța de fond, deoarece nu se încadrau în acest text de lege ci în dispozițiile art.166 Codul muncii și art. 283 alin.2 din Codul muncii, texte de lege care prevăd că termenul de prescripție este de 3 ani, de la data la care drepturile respective erau datorate, iar pe cale de consecința dreptul la acțiune nu este prescris, astfel motivate și de instanța de fond.
În ceea ce privește admiterea de către instanța de fond a autorității de lucru judecat, solicită să se observe că această este neîntemeiată și legală, deoarece așa cum se poate observă în întâmpinarea depusă la dosar de către pârâți, aceștia invocă excepția puterii de lucru judecat, excepția care este diferită față de autoritatea de lucru judecat.
În accepțiunea jurisprudenței în materie, "puterea de lucru judecat"; nu este sinonimă cu autoritatea de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Cu alte cuvinte, existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cadrul unui alt proces, cu excepția autorității de lucru judecat, atunci când se invocă exclusivitatea hotărârii, sau cu putere de lucru judecat, când se invoca obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces, să fie aceleași părți, să se discute același obiect și aceeași cauză (M. Tabarca-Drept procesual civil, Bucuresti,pg. 707). Astfel, nu poate fi reținută putere de lucru judecat prin Sentința civila nr.574/2011 pronunțata în dosar nr._, deoarece în procesul anterior prin Decizia civila nr.4765/R/2011 pronunțata de Curtea de Apel București în dosar nr.580/_, această decizie a modificat în totalitate Sentința civilă nr.574/2011 a T. ui Maramureș, pe motivul invocat greșit din oficiu excepția prescripției (conform Legii nr.202/2010-exceptia prescripției se poate invoca doar de pârât) astfel procesul avut anterior a fost respins pe exceptia prescripției, anulându-se astfel sentința civila nr.574/_ .
Prin urmare, nu se poate considera putere de lucru judecat, atâta timp cât nu este o hotărâre definitivă și irevocabilă, aceasta fiind anulată în totalitate de către instanța de recurs și în invocarea excepției puterii de lucru judecat, se impune obligativitatea hotărârii și nu tripla identitate, așa cum greșit a motivat instanța de fond. De asemenea, pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătorești irevocabilă, nu este necesară tripla identitate de obiect, părți și cauză, ci este necesară doar probarea identității între problema soluționată irevocabil și problema dedusă judecății pe fond.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin Sentința civilă nr. 73 din_, atacată cu prezentul recurs, Tribunalul Maramureș a soluționat cauza pe excepție, apreciind că operează autoritatea de lucru judecat, fiind întrunită cerința identității de părți, obiect și cauză, potrivit art. 1201 c.civ, în forma în vigoare în perioada pentru care se solicită acordarea drepturilor, între acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar și cea soluționată prin Sentința civilă nr. 574/_ a T. ui Maramureș, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 4765/R/_ a Curții de Apel C. .
Prin urmare în prezentul recurs Curtea analizează doar legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond pronunțată asupra excepției autorității de lucru judecat, și nicidecum criticile invocate în recurs ce țin de analiza pe fondul cauzei sau de aprecierile instanței de recurs date prin Decizia civilă nr. 4765/R/_ asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Potrivit art. 1201 cod civil "Este lucru judecat atunci când a doua cerere de judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate"".
Prin urmare, pentru a exista autoritate de lucru judecat textul legal citat anterior prevede cerința existenței triplei identități de obiect, părți și cauză, cerință ce este îndeplinită în cauză, soluția primei instanțe pronunțată asupra excepției invocată de pârâta intimată fiind temeinică și legală.
Astfel prin cererea de chemare în judecată precizată, ce formează obiectul prezentului litigiu, reclamanții solicită obligarea pârâtului M. de M. B. -
M. să le acorde, începând cu data de_ pe o perioadă de 2 ani, suma de 300 lei lunar, actualizată în raport cu rata inflației la momentul plații efective, pentru fiecare reclamant în parte, obligație băneasca care este prevăzută la art. 35 alin. 1 din contractul colectiv de munca.
Obiectul prezentei cereri de chemare în judecată este identic cu cel al acțiunii soluționată prin Sentința civilă nr. 574 din_ a T. ui Maramureș, modificată prin Decizia civilă nr. 4765/R/_ a Curții de Apel C.
, prin care s-a respins acțiunea reclamanților ca fiind prescrisă, în cele două acțiuni pretențiile reclamanților fiind îndreptate împotriva aceluiași pârât și fiind fundamentate pe aceeași cauză, respectiv prevederile art. 35 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă.
Sentința civilă nr. 574 din_ a T. ui Maramureș, a fost modificată prin Decizia civilă nr. 4765/R/_ a Curții de Apel C., irevocabilă, astfel că, reclamanții nu mai pot pune în discuție într-un nou proces aceleași pretenții soluționate în mod irevocabil, o interpretare contrară ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ceea ce nu este posibil.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții F.
E.
Ana, D.
D.
, C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G.
, J.
M., D.
Ana, M. M., M. Lilla M., C. A. împotriva Sentinței civile nr. 73 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECATORI
I. -R. M.
C.
M.
S.
-C. B.
G.
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. M.
