Decizia civilă nr. 3771/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3771/R/2013
Ședința publică din 30 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: L. D.
G.: C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S. L. D. Î. M. și de pârâții C. LOCAL B. M., C. LOCAL B. S. și P.
O. B. S. împotriva sentinței civile nr. 775 din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați Ș.
G. "N. I. " B. M., Ș. G. B. S., PRIMARUL M. B. M. ,
L. CU P. S. - C. S. Ș. B. M., și pe chematul în garanție - intimat D. G. A F. P. M., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs reclamantul recurent a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin memoriile de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Totodată, se constată că la data de 31 iulie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, chematul în garanție - intimat Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M. a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de pârâtul recurent C. Local B. M., prin care solicită menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate prin care s-a respins cererea de chemare în garanție a Direcției Generale a F. P. M., precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Se mai constată că la data de 01 august 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare la recursurile formulate de C. Local al M. B. M., Primarul O. B. S. și C. Local B. S., prin care solicită respingerea recursurilor formulate ca nefondate și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Maramureș, precum și judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin sentința civilă nr. 775/_ a T. ui M.
, pronunțată în dosar nr._
, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții Ș. G.
"N. I. "; B. M., Ș. G. B. S., L. cu P. S. - C. S. Ș.
B. M., C. Local B. M. și Primarul municipiului B. M., C. Local B.
S. și Primarul orașului B. S. și, în consecință:
Au fost obligați pârâții Ș. G. "N. I. "; B. M., Ș. G. B.
S. și L. cu P. S. - C. S. Ș. B. M. să acorde membrilor de sindicat reprezentați de reclamant - Horogos R., Benea A., Barbur L., Hadnagy M., A. I., Hagau L., Iloc Iudit, Roatis A., T. sca M., L. Sara, Petrean Ramona, Tamaian Diana, Kasa Matilda, P. C., Maries Zorica, Herbil Palaga, S. M., R. kal Eniko, Dragan E., Kato A., Vezsenyi E., Podut
M., P. M., Herman L., Cozma Codruța, H. h C., D. Remus, Gavrilaș Lavinia, Bretan A., N. Lenke, Bolchiș D., Lapsanszki Edith, M. Diana, D. cu N., Dehelean Iulica, Macovei T., Valean G., P. S., Metea Katika, F. as S., A. I., Tasnadi Ella, Brahaita F., Toth Melinda, Ciule C., Dunca Corina, Irimus Aurica, B. Beata, Pampa R., Fanatan R., Peter Zita, Bota Maricica, I. Ella, Bolos M., diferența dintre drepturile salariale stabilite prin raportare la salariul corespunzător funcției din luna decembrie 2009, în conformitate cu Legea nr. 221/2008 și drepturile salariale efectiv încasare, pentru perioada_ -_, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a respins cererea cu privire la următorii membrii de sindicat: Covaciu V.
, P. Terezia, Kato A., Balogh Emerich, Coman A. și Kiss Luca A. .
Au fost obligați pârâții C. Local B. M. și Primarul M. B. M. ,
C. Local B. S. și Primarul O. B. S. să aloce sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite conform prezentei.
S-a respins cererea de chemare în garanție a Direcției Generale a F. P.
M. .
T. a apreciat că
excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții C. Local B. S., Primarul O. B. S., Primarul M. B. M. și C. Local B. M. sunt nefondate, ca urmare a calității acestora de finanțatori ai învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, a reținut că lipsa calității procesuale pasive a M. ui F.
P. rezultă din Decizia nr. 10 din_, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii și care, potrivit dispozițiilor art. 3307alin. 4 Cod procedură civilă, este obligatorie pentru instanțele de judecată.
Astfel, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. ui F. P. și a respins cererea de chemare în garanție formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în contradictoriu cu acesta.
Referitor la fondul cauzei a reținut, în esență, că în perioada de referință _
-_ membrii de sindicat reprezentați în cauză
nu și-au primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 si 2009 personalului din învățământ și reținând faptul că aceste prevederi sunt în vigoare, în condițiile în care au fost aprobate prin Legea nr. 221/2008, T. a apreciat ca fiind fondată cererea dedusă judecății, mai puțin pentru membrii de sindicat Covaciu V., P. Terezia, Kato
, Balogh Emerich, Coman A. și Kiss Luca A., rezultă că aceștia sunt
angajați doar începând cu data de_, astfel că nu sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale solicitate pentru perioada indicată în acțiunea introductivă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul S. L. al Î. ului Preuniversitar M., pârâții C. Local B. M., C. Local B. S. și Primarul O. B. S. .
Prin recursul declarat, reclamantul S. L. al Î. ului Preuniversitar
M.
a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost ea formulată.
În susținere precizează că prima instanță a respins acțiunea pentru membrii de sindicat Kato A. și P. Terezia, ca urmare a faptului că aceștia și-au început activitatea doar la data de_ .
Însă adeverința nr. 2037/_ depusă la dosarul de fond confirmă că membrul de sindicat Kato A. a fost încadrat la Ș. G. B. S., începând cu_, iar din anul școlar 2012 - 2013 a fost detașat la Ș. G. "N. I. "; B. M. .
În ceea ce o privește pe membra de sindicat P. Terezia, arată că aceasta a funcționat în perioada_ -_ la L. cu P. S. - C. S. B. M., conform adeverinței nr. 2745/_ .
2. Prin propriul recurs, pârâtul C. Local B. M. a solicitat admiterea acestuia și modificarea sentinței, respectiv respingerea celui de-al doilea capăt de cerere privitor la obligarea C. ui Local la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor salariale solicitate conform petitului I, admiterea cererii de chemare în garanție a DIRECȚIEI GENERALE A F. P. M. și obligarea acesteia, în situația admiterii cererii, la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat, în conformitate cu prevederile Legii - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit cu fonduri publice coroborate cu prevederile Legii nr. 221/2008 de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008, începând cu data de 01 ianuarie 2010 și până la 13 mai 2011, sumă actualizată cu indicele inflației de la data plății efective
De asemenea, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a P. M. B. M. .
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, pârâtul precizează că potrivit Legii nr. 1/2011 dreptul de decizie de modificare a sumelor inițial aprobate aparținea legislativului, în noua reglementare direcțiile generale ale finanțelor publice județene pot modifica bugetele inițiale aprobate, calculate pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar.
În final, învederează că prevederile din hotărârile de guvern privitoare Ia modalitatea de finanțare a unităților de învățământ au fost preluate și în noua lege a educației Legea 1/2011 care prevede la art. 104 alin. 5 că "Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența
tehnică de specialitate a | inspectoratelor | școlare | județene, | respectiv | a |
Inspectoratului Ș. al M. | București" |
Apreciază că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a C. ui Local B. M. .
Arată că, în conformitate cu art. 41 coroborate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 și art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, C. local nu are personalitate juridică și buget propriu, situație în care nu poate sta
în judecată în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor despăgubiri bănești.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, "(1) unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept
fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și- privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ- teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție".
Potrivit art.20 din Legea nr. 215/2001, republicată, unitățile administrativ- teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și funcționează autorități ale administrației publice locale.
C. Local este, potrivit art.23 din Legea nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice locale, în speță a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ (hotărăște, avizează, aprobă etc, conform art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicată) în problemele de interes local, iar primarul este autoritatea administrației publice locale cu caracter de execuție, (« ... pune în aplicare hotărârile consiliului local ... » conform art. 61 din Legea nr. 215/2001, republicată).
De asemenea, acest pârât învederează că între el și membrii de sindicat reprezentați de reclamantul SLIMM nu există un raport juridic de tipul angajat- angajator sau unitate de învățământ - unitate administrativ teritorială, astfel că nu se poate reține că are calitate procesuală pasivă într-un litigiu în care se solicită plata unei sume de bani, reprezentând drepturi salariale, neexistând nici o prevedere legală care să îl oblige în acest sens.
În susținerea lipsei calității procesuale pasive, acesta face trimiteri și la Legea nr. 1/2011, respectiv HG nr. 1274/2011.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 Cod de procedură civilă.
3.Prin recursul formulat, pârâții Primarul O. B. S. și C. Local B. S.
au solicitat admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Menționează recurenții că nu au obligația de a asigura din bugetele proprii decât cheltuielile complementare ale unităților de învățământ aflate în raza de activitate administrativ teritorială.
În privința fondurilor necesare asigurării salarizării, precum și altor drepturi aferente salariilor, personalului didactic, menționează că acestea, sunt asigurate de către bugetele de stat, sume alocate ulterior Consiliilor Locale, de unde, sunt repartizate instituțiilor de învățământ, acestea fiind în final, cele ce justifică, contabilizează și gestionează sumele astfel dobândire fiecare unitate de învățământ întocmindu-și bugetul propriu.
Astfel, conform art.167 al 1 din Legea Î. ului 84/1995 cu modificările și completările ulterioare finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de
stat se face descentralizat, prin bugetele consiliilor județene sau locale, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, aprobate prin hotărâre a guvernului și asistența tehnică a inspectoratelor școlare.
Fiecare unitate de învățământ are obligația de a întocmi bugetul propriu, de a fundamenta cheltuielile, pe bază de indicatori fizici și valorici. De asemenea, fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, are obligația de a fundamenta sumele necesare, conform normelor metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget, emise de Ministerul Finanțelor Publice, care înaintează la C. Național pentru Finanțarea Î. ului Preuniversitar de Stat, care propune spre aprobare M. ui Educației și Cercetării, criteriile și standardele de finanțare, costurile anuale orientate după consultarea Federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă și le comunică inspectoratelor școlare, în vederea stabilirii necesarului de fonduri (art. 33 H.G. nr. 2192/2004, cu completările și modificările ulterioare).
În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, veniturilor extrabugetare și bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează sumele destinate cheltuielilor salariale în vederea realizării serviciilor programate.
Gestiunea sistemului de salarizare din învățământ se asigură de fiecare ordonator principal de credit, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale precum si in limita posturilor aprobate (Legea Salarizării care reglementează drepturile de natura salariala ale personalului din învățământ, art.2)
De asemenea, recurenții invocă lipsa calității de angajatori, calitate care în opinia acestora aparține unității de învățământ. Aceștia fac trimitere și la practica judiciară a Curții de Apel C. .
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală D. G. a F. P. a Județului M.
a solicitat menținerii soluției pronunțate la fondul cauzei, sens în care a invocat incidența Deciziei nr. 10/_ pronunțată de către ÎCCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii.
În cauză a formulat întâmpinare și reclamantul S. L. din învățământ
M.
prin care a arătat că recursurile formulate de către pârâții C. Local B.
, Primarul O. B. S. și C. Local B. S. nu sunt fondate, aceștia având calitatea de finanțatori ai învățământului preuniversitar de stat.
Nu au fost administrate probe noi.
Trecând la soluționarea recursurilor, Curtea reține următoarele:
Recursul S. ui L. al Î. ului Preuniversitar M.
Reclamantul critică hotărârea instanței fondului exclusiv cu privire la membrii de sindicat Kato A. și P. Terezia, cu privire la care susține că au avut calitatea de salariați în perioada de referință, contrar celor reținute prin sentința atacată, astfel că acțiunea formulată în numele acestora trebuia admisă.
Curtea constată că susținerile reclamantului sunt reale, din adeverința nr. 2037/_, aflată la fila 14 din dosarul de fond, rezultând că membrul de sindicat Kato A. a fost încadrat ca profesor la Ș. G. B. S. începând cu data de_ .
Aceeași adeverință confirmă că membrul de sindicat a fost detașat la Ș.
G. "N. I. "; B. M. în anul școlar 2012 - 2013, aspect lipsit însă de relevanță, câtă vreme drepturile deduse judecății privesc intervalul_ - _
.
În ceea ce o privește pe membra de sindicat P. Terezia, Curtea notează că adeverința nr. 2745/_, aflată la fila 18 dosar fond, atestă calitatea de
salariat a acesteia a unității de învățământ pârâte L. cu P. S. B. M. începând cu data_ .
Prin urmare, recursul reclamantului este fondat, astfel că în baza art. 312 al. 1, 3 Cod de procedură civilă Curtea îl va admite și va modifica în parte sentința atacată, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Recursurile pârâților C. Local B. M., Primarul O. B. S. și C. Local B. S.
În conformitate cu dispozițiile art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat "cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Conform dispozițiilor art.167 alin. din Legea nr.84/1995 statuează că finanțarea de bază (care include și cheltuielile de personal) a unităților de
învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ- teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale "veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.
De asemenea, art. 13 alin.1 din OUG nr.32/2001 stabilește că "Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea.";
Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale "veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.
Dispoziții similare se regăsesc și în art. 104 al. 2 din Legea nr. 1/2011, conform cărora "Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per elev/preșcolar";.
Drept urmare, sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.
În cauza dedusă judecății, calitatea procesuală pasivă a recurenților pârâți
C. Local al M. B. M. și C. Local al O. B. S. , rezidă din dispozițiile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, care stabilesc că aceștia sunt cei care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și potrivit art. 36 alin. 6 pct. 1 asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.
Totodată, potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat "finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 32/2001, aprobată prin Legea nr. 374/2001, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.
Primarul M. B. M. și Primarul O. B. S. își justifică, de asemenea, calitatea procesuală pasivă, prin prisma faptului că au fost chemați în judecată în calitate de ordonatori principali de credite ai bugetului municipiului, respectiv orașului, conform art. 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentanți ai unității administrativ teritoriale, respectiv municipiul, orașul, art. 62 alin. 1 din Legea administrației publice locale prevăzând expres că "primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate. Aceleași argumente atrag netemeinicia criticilor formulate și de către pârâții Primarul M.
M. și Primarul O. B. S. sub aspectul incidenței excepției lipsei calității procesuale pasive.
Mai mult, Curtea notează că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâților recurenți doar la alocarea către unitatea școlară a sumelor necesare plății drepturilor pretinse, iar nu la plata acestor sume direct către reclamanți. Or, din ansamblul dispozițiilor legale incidente în materie rezultă faptul că fiecare dintre pârâții recurenți are pe segmentul lui de activitate atribuții specifice în ceea ce privește alocarea sumelor reprezentând drepturi salariale.
Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale membrilor de sindicat pentru care reclamantul a formulat acțiunea nu poate determina sistarea plății acestor drepturi, ordonatorii de credite având obligația de a respecta dispozițiile legale care reglementează drepturile salariaților la elaborarea bugetelor instituțiilor pe care le finanțează.
Faptul că pârâții nu au calitate de angajatori ai membrilor de sindicat reprezentați de reclamant nu are nicio relevanță, întrucât au fost chemați în judecată în calitate de ordonatori de credite ai angajatorului membrilor de sindicat, reclamantul solicitând obligarea la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale.
Curtea găsește nefondate și criticile formulate de către C. Local B. M. cu privire la respingerea cererii de chemare în garanție a MFP prin DGFP MM.
În acest sens, reține că în conformitate cu prevederile art. 60 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire."
Dispozițiile art. 60 Cod de procedură civilă justifică utilizarea instituției procesuale a chemării în garanție ori de câte ori partea în proces are dreptul, în cazul în care ar cădea în pretenții, să se îndrepte împotriva altei persoane cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
juridică a chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție - izvorâtă fie din convenție, fie dintr-o dispoziție legală - sau a unei obligații de despăgubire ce revine, în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros, iar obligația de garanție este condiționată de existența unei transmisiuni anterioare, cu titlu oneros, a unui bun sau drept subiectiv.
Având în vedere atribuțiile chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP MM, astfel cum au fost stabilite prin dispozițiile art. 19 lit. a), g), h) și i), art. 28 și 34 din Legea nr. 500/2002, respectiv art. 3 alin. (1) pct. 6, 7, 8, 11 și 13 din Hotărârea Guvernului nr. 34 din 22 ianuarie 2009, privind organizarea și funcționarea M. ui F. P., modificată și completată, Curtea reține că acestea nu pot constitui fundamentul unui raport juridic obligațional între autoritatea chemată în garanție, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP MM și autoritatea pârâtă C. Local al M. B. M. .
Cum între cele două instituții nu există o obligație legală de garanție sau de despăgubire, Curtea reține că în mod corect cererea de chemare în garanție a fost respinsă de către prima instanță.
Aceeași soluție a fost adoptată și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 10 din 19 septembrie 2011 a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și a stabilit că: "În aplicarea dispozițiilor art. 60 din codul de procedură civilă raportat la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și art. 1-4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, cererea de chemare în garanție a M. ui F. P. formulată de către instituțiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, nu îndeplinește cerințele prevăzute de textul de lege";.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă va respinge ca nefondate recursurile pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. M., în numele membrilor de sindicat KATO A. și P. TEREZIA, împotriva sentinței civile nr. 775 din_ a T. ui M. pronunțate în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pârâta Ș. G. B. S. să plătească membrului de sindicat KATO A. diferența dintre drepturile salariale stabilite prin raportare la salariul corespunzător funcției din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008 și drepturile salariale efectiv încasate, pentru perioada_ - _
, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâtul L. CU P. S. B. M. să plătească membrului de sindicat P. TEREZIA diferența dintre drepturile salariale stabilite prin raportare la salariul corespunzător funcției din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008 și drepturile salariale efectiv încasate, pentru perioada_ -_, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții PRIMARUL O. B.
S., C. LOCAL AL O. B. S., C. LOCAL AL M. B. S. împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2013. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G.
D. G. S. D. L. D. C. M.
Red.DG/dact.MS 3 ex./_ Jud.fond: V.C.
