Decizia civilă nr. 3944/2013. Anulare concurs. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3944/R/2013
Ședința publică din 14 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtele S. R. DE R. și S. R. DE R. - S. R. DE R. C. împotriva încheierii de ședință din data de_, încheierii de ședință din data de_ și sentinței civile nr. 5507 din 28 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat M. M. I., având ca obiect anulare concurs, precum și cererea de suspendare a executării sentinței civile nr. 5507 din 28 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. _
formulată de pârâtele recurente S. R. DE R. și S. R. DE R.
- S. R. DE R. C. .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtelor recurente S. R. de R. și S. R. de R. - S.
R. de R. C., avocat M. G. Roman și reclamantul intimat M. M. I., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtele recurente S. R. de R. și S. R. de R. - S. R. de R. C. au depus la dosar chitanța nr. 6368734/1 din_ care atestă plata unei cauțiuni în valoare de 1500 lei.
Reprezentantul pârâtelor recurente depune la dosar originalul recipisei de consemnare nr. 805849/1 din_ aferentă chitanței de plată a cauțiunii în valoare de 1500 lei și solicită să se constate că a fost achitată suma de 500 lei cu titlu de cauțiune în dosarul având ca obiect cererea de suspendare provizorie și în aceste condiții să se deducă această sumă, constatându-se că a fost achitată cauțiunea de 2000 lei stabilită, conform dispozițiilor instanței.
Recipisa de consemnare nr. 805849/1 din_ și chitanța nr. 6368734/1 din_, în original urmează a fi depuse la registrul de valori al grefei secției I-a civilă, la dosar rămânând doar o copie a acesteia.
Fiind întrebat de către instanță, în ceea ce privește cererea de suspendare, dacă consideră că la acest termen de judecată se poate aborda fondul litigiului, dacă mai are alte cereri în probațiune, reprezentantul pârâtelor recurente arată că reclamantul intimat nu a depus întâmpinare, nu are cunoștință de poziția procesuală a reclamantului intimat, în principiu nu mai are alte cereri în probațiune, dacă nu există alte poziții procesuale din partea reclamantului intimat.
Reclamantul intimat arată că nu are alte cereri în probațiune, la acest termen de judecată se poate judeca recursul.
Fiind întrebat de către instanță dacă consideră că mai are obiect cererea de suspendare a executării sentinței, având în vedere că așa cum se prefigurează la acest termen de judecată cauza va fi reținută în pronunțare, reprezentantul pârâtelor recurente arată că în această situație nu mai susține cererea de suspendare a executării hotărârii primei instanțe și totodată solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună și asupra restituirii cauțiunii.
Reprezentantul pârâtelor recurente arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reclamantul intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtelor recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat. În esență, apreciază că sunt în discuție trei chestiuni extrem de importante care au fost soluționate în mod greșit de către prima instanță. În primul rând, apreciază că prezenta cauză are o natură de contencios administrativ, deoarece condiția a cărui anulare se cere a fost aprobată printr-un ordin al președintelui directorului general al Societății Române de R., societate care reprezenta un serviciu public, autonom, de interes național, de asemenea, apreciază că este vorba de o instituție asimilată unei autorități publice și că acest ordin prin care a fost aprobată desfășurarea concursului și instituirea condițiilor reprezintă un act administrativ care trebuia supus jurisdicției instanțelor de contencios administrativ. Arată că a făcut trimitere la o hotărâre a Curții de Apel Constanța, hotărâre ce a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect o cauză similară. În aceste condiții solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel C., secția a II-a civilă.
În al doilea rând apreciază că instanța de fond a procedat în mod eronat la momentul soluționării excepției lipsei de interes invocată de pârâte prin întâmpinare și învederează instanței că reclamantul intimat nu a înțeles să se înscrie la concursul pe care îl contestă, în acest condiții apreciază că nu este îndeplinită condiția interesului, care trebuie să fie personal, născut și actual în persoana reclamantului. Astfel este binecunoscut faptul că pentru a contesta un anumit act, un concurs, o condiție instituită pentru participarea la concurs trebuie să îți manifești interesul de a participa la acel concurs, însă reclamantul chiar dacă într-adevăr are calitatea de angajat al S. ui R. de R. C. nu și-a manifestat intenția în condițiile instituite prin Ordinul președintelui general de a participa la concurs. Arată că într-adevăr reclamantul intimat avea vocația de a contesta acest concurs dacă exista o cerere de înscriere și eventual îi este refuzată participarea sau era declarat respins ca urmare a participării la concurs.
Apreciază că instanța de fond a procedat în mod greșit respingând excepția invocată de către pârâte în conformitate cu dispozițiile legale și procedurale. Arată că în această cauză este în discuție dacă a fost corect sau nu ca prin condițiile de desfășurare a concursului să se impună candidaților cunoașterea limbii uneia dintre minoritățile etnice căreia i se adresează S. R. de R.
C., reclamantul acuzând faptul că cel declarat câștigător aparținând etniei maghiare a fost favorizat în acest sens, ceea ce nu este adevărat, întrucât nu a fost o condiționare de a aparține la o anumită etnie ci era o condiționare de a cunoaște una dintre limbii, întrucât emisiunile realizate nu se adresează doar minorității maghiare ci și minorității ucrainene, deoarece există și Studio la
Sighetu Marmației care are emisiuni în limba ucraineană, deci nu era obligatoriu ca acel candidat care dorește să participe la concurs să cunoască limba maghiară. Mai mult putea să fie cetățean român de naționalitate română care să cunoască una dintre aceste limbi.
Arată că a făcut trimitere pe larg atât la dispozițiile naționale cât și la dispozițiile comunitare care, dimpotrivă, contrar susținerilor reclamantului intimat, instituie și încurajează o astfel de conduită în sarcina autorităților și, implicit, a instituțiilor publice. Susține că în mod corect s-a instituit această condiție și nu este nelegal sau discriminatoriu prin instituirea cestei condiții raportat la faptul că prin fișa postului, prin modul efectiv de desfășurare a activității redactorul șef adjunct trebuie să verifice modul de desfășurare a activității a celor aflați în subordine, or, în condițiile în care nu cunosc limba în care se realizează anumite emisiuni nu au posibilități să verifice competența sau eventual corectitudinea sau alte probleme care vizează efectiv emisiunea postului de radio.
Mai arată că reclamantul la concluziile pe fond a invocat și instanța de fond a avut în vedere faptul că până în anul 2010 această condiție nu a fost impusă în desfășurarea concursului, însă apreciază că această condiție a fost pe deplin legal instituită.
Pe fond, apreciază că recursul este fondat, motiv pentru care solicită modificare în totalitate a hotărârii instanței de fond în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Fiind întrebat de către instanță câți candidați s-au înscris la concurs fiind declarați eligibili și au îndeplinit condițiile de cunoașterea limbii uneia dintre minoritățile etnice, reprezentantul pârâtelor recurente arată că doar cel care a fost declarat câștigător domnul Rostaș Peter.
Fiind întrebat de către instanță în prezent care este siuația postului de redactor șef, reprezentantul pârâtelor recurente arată că redactor șef adjunct este domnul Rostaș Peter ca urmare a faptului că a fost declarat câștigător și că a fost suspendată executarea hotărârii primei instanțe.
În ceea ce privește excepția de necompetență materială, reclamantul intimat arată că acest exercițiu a început prin anii 2006-2007 când domnul Rostaș Peter a fost numit cu delegație în funcția de redactor șef adjuct, iar ulterior președintele Societății Române de R. a refuzat să scoată postul la concurs. Arată că după aproximativ un an Sindicatul Liber din S. R. de R. demarat o acțiune în contencios administrativ înregistrată sub nr._ la Curtea de Apel B. prin care solicita instanței să oblige pe președinte să emită un ordin de scoaterea postului la concurs. În acel dosar reprezentanții Societății Române de R. au ridicat excepția de necompetență materială spunând că această cauză nu este de domeniul contenciosului administrativ ci este un litigiu de muncă, așadar se solicita atunci emiterea unui ordin, a unui act administrativ prin care societatea sau președintele acesteia să scoată postul la concurs. Curtea de Apel B. a dat câștig de cauză Societății Române de R., a considerat că nu este un litigiu de competența contenciosului administrativ și a admis excepția, ulterior Sindicatul Liber din S. R. de R. a formulat recurs, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a păstrat hotărârea pronunțată de Curtea de Apel B. . Așadar Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că ordinul sau că obligarea de a emite un ordin de scoatere a postului la concurs este de competența instanțelor care judecă litigii de muncă.
Mai arată că atât el cât și un coleg al său de la Oradea au formulat acțiune atât la Tribunalul Cluj cât și la Tribunalul București, secția de litigii de muncă
prin care au solicitat să oblige președintele să emită ordinul, însă primul lucru pe care la făcut S. R. de R. a fost să invoce excepția de necompetență materială și să ridice acea problemă că nu este de competența Tribunalului, secția litigii de muncă ci este de competența contenciosului administrativ, astfel că este vorba de o materie a lucrului judecat.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes, reclamantul intimat solicită să se constate faptul că cu mult înainte de a expira termenul de înscriere la concurs a trimis o notă președintelui prin care i-a expus faptul că se încalcă un drept prin faptul că nu i se permite înscrierea la concurs impunându-i-se o condiție obligatorie de cunoaștere a uneia din limbile minorităților naționale. De asemenea, înainte de a se încheia termenul limită de înscriere a candidaților a depus acțiune în instanță și o ordonanță președințială prin care a solicitat stoparea concursului până când instanța se va pronunța pe fond.
Fiind întrebat de către instanță cum se verifica condiția cunoașterii limbii uneia dintre minorități, în sensul că se depunea un atestat, se depunea un
interviu, reprezentantul pârâtelor recurente arată că o parte a proiectului trebuia să fie întocmit și în limba uneia dintre minorități.
Reclamantul intimat arată că în timpul interviului erau puse întrebări în limba maghiară.
Cu privire la fondul litigiului, reclamantul intimat arată că sunt unele neclarități legate de Cartea Europeană a limbilor regionale și minoritare, deoarece sunt enumerate foarte multe articole și capitole și nu are cunoștință care dintre acestea se încalcă în cazul în care redactorul șef adjunct nu cunoaște limba maghiară. De exemplu să sprijine formarea jurnaliștilor, a personalului pentru mijloacele de comunicare ce utilizează limbile regionale și minoritare, nu are cunoștință de ce se încalcă această prevedere; să încurajeze crearea a cel puțin uneia dintre secțiile de radio, a unui canal de televiziune în limbile minorităților regionale sau minoritare, nu are cunoștință de ce se încalcă această prevedere dacă redactorul șef adjunct nu cunoaște limba maghiară; să asigure crearea a cel puțin unei stații de radio; să ia măsuri corespunzătoare; să programeze emisiuni în limbile regionale, întrucât nu e specifică niciunde că redactorul șef adjunct trebuie să cunoască limba maghiară.
Arată că toate acestea sunt respectate atât în legea de organizare și funcționare a Societății Române de R. cât și efectiv prin organizarea și prin programele care se realizează. Mai arată că se prevede că în cazul în care S.
T. de R. are emisiuni în limbile minorităților naționale, obligatoriu din comitetul director face parte și unul dintre redactorii care lucrează la această emisiune, în plus redacția în limba maghiară este condusă de o persoană din rândul acelor redactori, care obligatoriu cunosc limba maghiară. În situația în care reușea la concurs o persoană care cunoaște limba ucraineană, deoarece sunt 3 angajați la Sighetu Marmației pe o oră de emisiune pe săptămână, fără să cunoască limba maghiară, acea persoană nu putea coordona această emisiune în limba maghiară.
Fiind întrebat de către instanță dacă condiția de cunoaștere a unei limbi minorităților naționale este cerută și pentru ocuparea funcției de redactor șef, reclamantul intimat arată că în anul 2008 a fost scos postul la concurs și alături de Rostaș Peter I. au candidat încă 7 persoane, dar acel concursul a fost anulat, iar acum s-a venit cu această descoperire că trebuie să se cunoască limba maghiară.
Reclamantul intimat arată că este practică judiciară în această materie, susține că a existat un caz în care unui secretar de comună din județul Sălaj,
unde erau peste 50% etnici maghiari i s-a impus cunoașterea limbii maghiare și Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat această condiție.
În replică, reprezentantul pârâtelor recurente arată că dacă ar fi fost așa cum susține reclamantul intimat un concurs organizat cu dedicație pentru Rostaș Peter atunci nu se explică de ce s-ar fi instituit această condiție, de exemplu și pentru organizarea concursului pentru postul de redactor șef adjunct la S. T. Târgu Mureș, ambele concursuri au avut loc în aceeași perioadă, deci această condiție a fost instituită doar pentru cele două studiouri teritoriale pentru că în aceste zone există minorități care ocupă un procent semnificativ și acesta nu a avut un caracter discriminatoriu. De aceea apreciază că este vorba doar de o condiție absolut legală și care este în conformitate cu normele europene și naționale.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5507 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată și completată de către reclamantul M. M. I. în contradictoriu cu pârâta S. R. DE R.
- S. T. DE R. C. .
S-a dispus anularea condiției prevăzute în partea II.2.7, punctul a.3 din Condițiile specifice de organizare a concursului desfășurat în perioada_ -_ - înscrierea candidaților;_ -_ - evaluarea proiectelor de management și_ -_ - susținerea interviului, organizat de către pârâtă pentru ocuparea postului de redactor șef adjunct la S. T. R. C., constând în cunoașterea limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite studioul teritorial de radio.
S-a dispus anularea concursului desfășurat în perioada_ -_ - înscrierea candidaților;_ -_ - evaluarea proiectelor de management și_ -_ - susținerea interviului, organizat de către pârâtă pentru ocuparea postului de redactor șef adjunct la S. T. R. C. cu consecința vacantării postului.
S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului cu privire la capătul de cerere privind desfășurarea unui nou concurs.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul are calitatea de salariat al pârâtei S. R. DE R.
- S. T. DE R. C., ocupând funcția de redactor.
Instanța a constatat că prin sentința civilă nr. 1357/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pârâta a fost obligată să scoată la concurs postul de redactor șef adjunct al S. ui R. de R. C., fiind astfel organizat concursului din_ . concursul organizat la data menționată a fost anulat prin sentința civilă pronunțată de Tribunalul Cluj la data de_ în dosar nr._ și a fost obligată pârâta să organizeze în termen legal concurs în vederea ocupării postului de redactor șef adjunct la S. R. C. .
Urmare a pronunțării acestei sentințe, pârâta emis Ordinul nr. 292/_ prin care a dispus organizarea un nou concurs de proiecte de management privind ocuparea, printre altele, și a postului de redactor șef adjunct la S. T.
R. C., în conformitate cu Regulamentul aprobat din HCA nr. 24/2011, concursul urmând a se desfășura în două etape, respectiv: în perioada_ -
_ etapa I constând în evaluarea proiectelor de management și în perioada_ -_ etapa a II-a constând în susținerea interviului.
În cuprinsul anunțului publicat cu privire la organizarea concursului au fost enunțate condițiile generale, precum și condițiile specifice pentru participarea la concurs. Astfel, printre condițiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea postului de redactor șef adjunct la S. T. R.
C., se regăsește cea enunțată la lit. a.3), constând în cunoașterea limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite studioul teritorial de radio.
Prin Ordinul nr. 326/_ emis de pârâtă s-a dispus completarea Ordinului nr. 292/_ stabilindu-se că, printre altele, că unul din punctele proiectului va fi prezentat și într-o limbă a uneia dintre comunitățile etnice căreia i se adresează emisiunile postului R. România C. .
Cu privire la concursul organizat în perioada_ -_ de către pârâtă pentru ocuparea postului de redactor șef adjunct la S. R. C. ,
instanța a constat că este acesta este contestat sub aspectul instituirii unei condiții specifice constând în cunoașterea limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite studioul teritorial de radio, reclamantul susținând că această condiție prejudiciază în mod vădit pe ceilalți participanți, vizând în realitate favorizarea unui candidat de etnice maghiară.
Instanța a reținut că pentru ca o astfel de condiție specifică impusă pentru participarea la concursul pentru ocuparea funcției de redactor șef adjunct la S.
T. R. C. să fie justificată în mod obiectiv și rezonabil, astfel încât să nu constituie o măsură discriminatorie, se impune ca aceasta să nu fie impus de așa natură încât să excludă efectiv o persoană care nu are cunoștințe solide în limba minorităților, să nu fie excesivă, inutilă sau ilegală.
Astfel cum rezultă din probele administrate, emisiunile sunt realizate de S.
T. C. atât în limba română, cât și în limbile comunităților etnice locale, respectiv în limbile maghiară și ucraineană. Deși pârâta a susținut că această condiție este esențială și justificată de specificul compartimentului a cărui conducere urmează a fi ocupată, respectiv pentru îndeplinirea de către angajat a obligație de a promova cu competență și exigență valorile comunității etnice, instanța a remarcat faptul că până la momentul organizării prezentului concurs o astfel de condiție nu s-a regăsit printre condițiile de ocupare a aceluiași post de conducere din cadrul S. ui de radio teritorial C., pentru care a mai fost organizat un concurs care a fost anulat prin hotărâre judecătorească.
De asemenea, este esențial a se constata că în acest interval de timp nu au fost aduse modificări esențiale atribuțiilor postului în discuție, astfel încât introducerea unei astfel de condiții specifice să apară ca fiind absolut necesară, iar condiția să devină indispensabilă exercitării funcției.
A mai reținut instanța că în măsura în care S. T. C. emite în limbile mai multor minorități locale, pentru "îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor postului"; ar fi trebuit să impună condiția cunoașterii tuturor limbilor minorităților comunităților pentru care emite S. . Căci, în măsura în care se emite în limba mai multor minorități, pentru a promova cu competență și exigență valorile comunității etnice, fără discriminare pentru vreuna dintre acestea, s-ar impune cunoașterea limbii fiecărei minorități etnice, astfel încât să se realizeze scopul enunțat de pârâtă, acela de "întărire a rețelelor unei societăți civile cu implicări efective în viața și activitatea comunităților vizate prin cultivarea unor contacte durabile și dinamice cu membrii comunităților locale";.
Toate obiectivele enunțate de pârâtă pentru atingerea cărora susține că a fost instituită această nouă condiție sunt în aparență legitime, însă în urma unei analize mai profunde, deși condiția nu apare ca fiind ilegală sau total inutilă, ea poate conduce la crearea unei situații inechitabile și discriminatorii pentru
candidații la un astfel de post, aceasta în situația în care emisiuni în limbile minorităților naționale menționate au fost realizate și transmise și până la momentul organizări prezentului concurs și nu a existat o astfel de condiție pentru ocuparea postului. Totodată, pârâta nu a făcut dovada faptului că prin ocuparea acestui post de o persoană care nu cunoaște niciuna din limbile minorităților etnice pentru care se transmite ar fi fost în vreun fel aduse prejudicii instituției angajatoare (spre exemplu, statistici sau rapoarte anterioare care să releve existența unei astfel de situații de fapt).
Astfel, coroborând aspectele de mai sus cu faptul că de la vacantarea postului și până la momentul organizării concursului delegată să ocupe acest post a fost o persoană aparținând unei dintre minoritățile în limba căreia se realizează emisiuni, fapt care nu a fost negat de pârâtă, se constată că în spatele instituirii acestei condiții, aparent inofensive, utile și justificate, se ascunde tendința pârâtei de a favoriza ocuparea postului de către o anumită categorie de persoane și excluderea altora. Or, după analiza condiției astfel cum a fost realizată mai sus, aceasta nu apare ca fiind o măsură justificată obiectiv și rezonabil ci, dimpotrivă, se prezintă ca o măsură discriminatorie ce se impune a fi înlăturată.
În temeiul art. 246 C.proc.civ., s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului cu privire la capătul de cerere privind desfășurarea unui nou concurs.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri și a încheierilor de ședință din_ și_ a declarat recurs pârâtele S. R. DE R. și S. R. DE R. - S.
R. DE R. C. , solicitând, în temeiul art. 304 pct. 3 și 9, 3041Cod procedură civilă, în principal, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel C. - Secția a II-a Civilă, de Contencios administrativ și fiscal, iar în subsidiar, modificarea în întregime a hotărârii în sensul respingerii cererii de chemare în judecată cu obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond era necompetentă material să soluționeze cauza, întrucât obiectul prezentei acțiuni îl constituie anularea unui concurs a cărui organizare a fost prevăzută prin Ordinul nr. 292/_ emis de Președintele Director General al Societății Române de R.
. S-a precizat, invocându-se dispozițiile art. 52 din Constituția României, respectiv art. 1 și 2 din Legea 554/2004 că S. R. de R. este o persoană juridică asimilată unei autorități publice centrale, astfel încât conform art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, cauza trebuia soluționată în primă instanță de Curtea de Apel C. - Secția a II-a Civilă, de Contencios administrativ și fiscal.
Hotărârea instanței de fond a fost criticată și sub aspectul soluționării excepției lipsei de interes, recurenta arătând că întrucât reclamantul nu s-a înscris la concurs acesta nu justifică cerințele ca interesul să fie personal, respectiv născut și actual. De asemenea, întrucât ceilalți participanți la concurs nu au înțeles să conteste concursul, deși reclamantul invocă în cuprinsul acțiunii despre o prejudiciere vădită a celorlalți participanți, nu se poate reține inexistența interesului personal și direct, născut și actual pentru reclamant.
Recurenta a mai invocat inadmisibilitatea petitului privind anularea concursului pentru lipsa procedurii reglementată de Regulamentul privind selecția managerilor și evaluarea managementului executiv, respectiv pentru faptul că intimatul nu a contestat concursul conform procedurii speciale prevăzute de art. 27 din Regulament.
Întrucât reclamantul a luat cunoștință de rezultatul concursului în_, iar completarea de acțiune cu petitul privind anularea concursului a fost depusă între termenele de judecată din_ și_, în opinia recurentei acest capăt de cerere a fost tardiv formulat în raport de dispozițiile art. 268 alin. 1 lit.a din Codul muncii.
Referitor la fondul cauzei s-a invocat că aspectele invocate de reclamant privind etnia maghiară a câștigătorului concursului, nu justifică anularea concursului, care s-a desfășurat în condiții de deplină legalitate.
Întrucât principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, pretinsa nerespectare a egalității de șanse și tratament invocată de reclamant ar trebui să urmărească strict modul în care se analizează îndeplinirea criteriilor de participare în persoana candidaților la concurs, iar nu înscrierea efectivă la concurs.
S-a mai invocat că înscrisul referitor la concursul din 2010 este irelevant întrucât acesta a fost anulat, respectiv că toate condițiile de participare la concurs au fost legal și corect stabilite prin caietul de sarcini,elaborat în conformitate cu obiectivele recurentei, cu Regulamentul privind selecția managerilor și specificul compartimentului a cărui conducere urma să fie încredințată în urma concursului. În acest sens, cunoașterea unei limbi străine nu poate fi discriminatorie în condițiile în care nu restrânge drepturile candidaților pe bază de naționalitate, etnie, religie, rasă etc, cerința specifică a angajatorului urmărind ca performanțele profesionale ale candidatului să reflecte cunoașterea unei limbi a comunităților etnice.
Evoluția societății pe plan cultural și social implică cunoașterea unei limbi străine, motiv pentru care majoritatea concursurilor de angajare prevăd condiția cunoașterii limbii engleze sau germane, iar simplul fapt că postul a fost ocupat de un candidat care îndeplinea condiția specifică postului și avea naționalitatea maghiară, nu înseamnă că recurenta a urmărit ca postul de redactor șef adjunct să fie ocupat pe considerente de apartenență la o anumită etnie.
Invocând dispozițiile art. 5 și 2 alin. 3 din OG 137/2000, recurenta a precizat că atâta timp cât emisiunile se realizează și în limbile comunităților etnice locale, pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor postului, persoana care ocupă funcția de redactor șef adjunct este evident că trebuie să condiția specifică de participare la concursul de proiecte, cu atât mai mult cu cât grupul de producție emisiuni în limba maghiară este subordonat redactorului șef adjunct.
S-a a mai arătat că aspecte foarte importante de reținut cu privire la folosirea limbilor minorităților locale rezultă din prevederile Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de România, recurenta redând dispozițiile art. 7 alin. 1 și 2, art. 11 alin. 1 și 3, art. 13 alin. 1 din Cartă.
Recurenta a precizat că rațiunile pentru care condiția de cunoaștere a limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite studioul teritorial, a fost cerută pentru participare la concurs au vizat dezvoltarea și aplicarea cu mai multă exigență a principiilor și atribuțiilor S. ui T. C., respectiv de a promova cu competență și exigență valorile comunității etnice, având ca și scop întărirea unei societăți civile cu implicări efective în viața și activitatea comunităților vizate prin cultivarea unor contacte durabile și dinamice cu membrii comunităților locale.
Referitor la cererea de suspendare a executării sentinței s-a arătat că este justificată având în vedere criticile serioase de legalitate aduse sentinței recurate, astfel încât se impune luarea acestei măsuri de protecție.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la natura (contencios administrativ sau conflict de muncă) a prezentului litigiu, se reține că din dispozițiile art. 10 și 13 alin. (4) din Legea 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Romane de R. și Societății Romane de Televiziune, rezultă că personalul Societății Romane de R. se angajează cu contracte individuale de muncă.
În condițiile în care concursul contestat în cauză este pentru un post de redactor șef adjunct, iar angajații pârâtei nu sunt în raporturi de serviciu cu aceasta pentru ca în cauză să fie aplicabile dispozițiile Legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, Curtea apreciază, în temeiul art. 266 din Codul muncii și art. 1 lit. n din Legea 62/2011, că prezenta cauză este un conflict individual de muncă.
Împrejurarea că în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea 41/1994 S.
R. de R. este un serviciu public autonom de interes național nu are nicio relevanță în ceea ce privește natura litigiului, având în vedere că recurenta a emis Ordinul nr. 292/_, prin care s-au aprobat condițiile de participare la concurs, în calitate angajator și nu de serviciu public autonom de interes național.
Excepția lipsei de interes a fost corect respinsă de instanța de fond. Astfel, intimatul a înregistrat cererea de chemare în judecată prin care solicitat anularea condiției de cunoaștere a limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite studioul teritorial de radio, în perioada de înscriere a candidaților la concurs (_ -_ ), solicitând să se dispună desfășurarea concursului fără această condiție de înscriere. De asemenea, întrucât nu îndeplinea această condiție, reclamantul nu se putea înscrie la concurs deoarece nu putea depune proiectul prevăzut de Ordinul nr. 292/_, prin demersul său judiciar solicitând tocmai anularea condiției care îl împiedica să se înscrie la concurs. Drept urmare, Curtea reține că în mod judicios a apreciat instanța de fond că reclamantul a justificat existența unui interes legitim, născut și actual, personal și direct în promovarea prezentei acțiuni.
În mod similar, se constată că art. 27 din Regulamentul privind selecția managerilor și evaluarea managementului executiv în cadrul Societății Române de R. (fila 48 dosar fond) se referă la contestarea modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea concursului de către candidați. Or, în condițiile în care s-a reținut că, deși nu s-a înscris la concurs, reclamantul justifică un interes în promovarea acțiunii, în mod evident, nu se poate admite excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a contestării concursului, reclamantul neavând calitatea de candidat la concurs și, implicit, de contestator în cadrul procedurii prevăzute de Regulament.
Așa cum judicios a reținut și instanța de fond, capătul de cerere privind anularea concursului nu a fost formulat tardiv, art. 268 alin. 1 lit. a din Codul muncii invocat de recurentă referindu-se la termenele de prescripție în care se contestă decizia unilaterală a angajatorului privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Or, în cauză nu s-a solicitat anularea unei astfel de decizii unilaterale emisă de angajator.
Motivele de recurs referitoare la fondul cauzei nu sunt întemeiate. Astfel, întrucât s-a apreciat, pentru considerentele expuse anterior, că intimatul justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni, prin care s-a solicitat anularea concursului tocmai pentru condiția de cunoaștere a limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite studioul teritorial de radio, în mod judicios instanța de fond analizat cauza din această perspectivă, discriminarea fiind invocată în raport de condițiile de înscriere la concurs.
Contrar celor invocate în recurs, Curtea apreciază că sub aspectul condițiilor prevăzute de angajator anterior pentru ocuparea aceluiași post este util în cauză înscrisul reprezentând extras de pe pagina de internet a recurentei, referitor la concursul desfășurat anterior pentru ocuparea aceluiași post, fiind fără relevanță pentru teza probatorie menționată faptul că acest concurs a fost anulat. Or, în condițiile în care angajatorul, care avea sarcina probei conform art. 272 din Codul muncii, nu a dovedit faptul că pentru alte concursuri organizate pentru ocuparea aceluiași post s-a prevăzut ca o condiție de înscriere cunoașterea limbii uneia dintre comunitățile etnice, în mod corect instanța de fond s-a raportat la singurul înscris administrat în cauză referitor la condițiile prevăzute anterior pentru ocuparea aceluiași post.
Așa cum a reținut și prima instanță, cunoașterea limbii uneia dintre comunitățile etnice nu apare ca fiind ilegală sau inutilă, însă instituirea ei poate conduce la crearea unei situații inechitabile, ceea ce s-a și realizat în cauză.
De asemenea, nu se poate aplica un raționament similar pentru situația în care majoritatea concursurilor de angajare prevăd cunoașterea limbii engleze sau germane în funcție de specificul activității, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 2 și 4 din Codul muncii și art. 2 alin. 3 din OG 137/2000 este sancționată și discriminarea indirectă, astfel încât, deși condiția de cunoaștere a limbii uneia dintre comunitățile etnice nu este în sine discriminatorie, în concret ea apare ca fiind o prevedere neutră care dezavantajează anumite persoane pe baza unuia dintre criteriile prevăzute de art. 5 alin. 2 din Codul muncii, respectiv etnie. În acest sens, pe lângă aspectele reținute de Tribunal, referitor la faptul că de la vacantarea postului și până la organizarea concursului delegată să ocupe acest post a fost o persoană aparținând unei minorități în limba căreia se realizează emisiuni la S. R. de R. C., Curtea reține că această persoană a fost singurul candidat la concurs care a îndeplinit condiția de înscriere contestată în prezenta cauză (fila 21 dosar fond).
Contrar celor invocate în memoriul de recurs, instituirea condiției de cunoaștere a limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru înscrierea la concurs nu "este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare"; conform art. 2 alin. 3 din OG 137/2000, întrucât pentru a se atinge scopul indicat de recurentă (respectiv "întărire a rețelelor unei societăți civile cu implicări efective în viața și activitatea comunităților vizate prin cultivarea unor contacte durabile și dinamice cu membrii comunităților locale";), ar fi trebuit să se prevadă ca o condiție de înscriere la concurs cunoașterea tuturor limbilor comunitățile etnice pentru care emite postul. În mod similar, deși a invocat că prin cunoașterea limbii uneia dintre comunitățile etnice se asigură îndeplinirea atribuțiilor postului de redactor șef, recurenta nu a indicat modul în care se realizează aceleași atribuții pentru cealaltă comunitate etnică pentru care emite postul de radio. Or, numai dacă se prevedea cunoașterea tuturor limbilor comunităților etnice pentru care emite postul se putea realiza obiectiv scopul invocat de recurentă.
Referitor la motivul de recurs relativ la aplicarea prevederilor din Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, Curtea reține că prin Legea nr. 282/2007 de ratificare a Cartei adoptate de Consiliul Europei, România, în conformitate cu dispozițiile art. 2 paragraf 2 și art. 3 paragraf 1 din Cartă, nu s-a angajat să respecte pentru niciuna dintre limbile comunităților etnice pentru care emite S. R. de R. C., respectiv maghiară și ucraineană, o parte din prevederile invocate de recurent, respectiv art. 7 și art. 11 paragraf 1 subparagraful a (i).
Examinând restul dispozițiilor invocate, pe care statul român s-a angajat să le respecte pentru cel puțin una dintre cele două limbi menționate anterior,
Curtea constată că prin introducerea ca o condiție de participare la concursul pentru postul de redactor șef cunoașterea limbii unei dintre comunitățile etnice pentru care emite postul de radio nu se puteau realiza dezideratele prevăzute de art. 11 paragraf 1 subparagraful a (ii) și (iii), respectiv încurajarea și/sau facilitarea creării a cel puțin unei stații de radio și a unui canal de televiziune în limbile regionale sau minoritare și luarea de măsuri corespunzătoare pentru ca difuzorii să programeze emisiuni în limbile regionale sau minoritare. De asemenea, prin instituirea condiției menționate nu s-a realizat sprijinirea formării jurnaliștilor pentru mijloacele de comunicare ce utilizează limbile regionale sau minoritare, pentru a se reține încălcarea prevederilor art. 11 paragraf 3 din Cartă. În mod similar, chiar din enunțarea dispozițiilor art. 13 paragraf 1 din Cartă rezultă că stipularea condiției de cunoaștere a limbii uneia dintre comunitățile etnice pentru care emite postul de radio nu asigură realizarea prevederilor din Capitolul privind "Viața economică și socială";, statul român angajându-se "a) să încurajeze formele de exprimare și inițiativele specifice limbilor regionale sau minoritare și să favorizeze diferite mijloace de acces la operele produse în aceste limbi; b) să favorizeze diferitele modalități de acces în alte limbi la operele produse în limbile regionale sau minoritare, sprijinind și dezvoltând activitățile de traducere, dublare, postsincronizare și subtitrare; c) să favorizeze accesul în limbile regionale sau minoritare la operele produse în alte limbi, sprijinind și dezvoltând activitățile de traducere, dublare, postsincronizare și subtitrare; d) să vegheze ca organismele însărcinate să întreprindă și să susțină diferite forme de activități culturale să integreze într-o măsură adecvată cunoașterea și folosirea limbilor și culturilor regionale sau minoritare în acțiunile
a căror inițiativă o au ori pe care le sprijină";.
Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Întrucât calea de atac a fost soluționată la termenul la care se putea soluționa și cererea de suspendare a executării sentinței recurate, se va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării sentinței și, în consecință, se va dispune restituirea cauțiunii de 1500 lei, achitată de pârâte la CEC Bank, conform recipisei de consemnare 805849/1 din_ (fila 38).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge cererea de suspendare a executării sentinței ca rămasă fără obiect.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele S. R. DE R. și S. R. DE R. - S. R. DE R. C. împotriva sentinței civile nr. 5507 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Dispune restituirea cauțiunii de 1500 lei, achitată de pârâte la CEC Bank, conform recipisei de consemnare 805849/1 din_ .
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
S. | D. | D. | G. | L. | D. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: R. -M. V.
