Decizia civilă nr. 4096/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4096/R/2013
Ședința publică din data de 22 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta
R. A. DE T. U. DE C. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 5513 din 28 martie 2913, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat C. L., având ca obiect obligație de a face.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 octombrie 2013, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5513 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul C. L. în contradictoriu cu pârâta R. A. DE T. U. DE C. C. -N. .
Pârâta a fost obligată să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte defalcat toate veniturile care au alcătuit salariul brut al reclamantului, respectiv indemnizație de parcurs, ore de noapte, spor de vechime, spor de muncă grea, spor de muncă periculoasă, ore suplimentare, zile lucrate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale, spor de stres și care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de stat.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de salariat al pârâtei Intreprinderea Locală de T. Județean C. în perioada_ -_ și al Regiei Autonome de T. U. de C. C. -N. în perioada_ -_, astfel cum a rezultat din carnetul de muncă al acestuia și din Adeverința nr. 7715/_ .
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, Angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului";, obligația din care decurge și aceea de a elibera acestuia adeverință din care să rezulte veniturile realizate în perioada în care a fost angajat.
În cauză, pârâta a admis că în perioada cât reclamantul a fost salariatul său, acesta a obținut venituri în acord global. Nu au putut fi reținute susținerile acesteia referitoare la lipsa oricărei culpe cu privire la păstrarea documentelor societății atât timp cât, astfel cum în mod pertinent a susținut reclamantul, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 82/1991, aceasta avea obligația de a păstra statele de plată o perioadă de 50 de ani, și nu de 10 ani așa cum a susținut.
De asemenea, nu au putut fi reținute apărările pârâtei referitoare la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 263/2010, întrucât obligația sa în calitate de fost angajator este de a furniza toate datele referitoare la veniturile obținute de fostul
salariat în perioada în care s-a aflat în activitate în serviciul său, urmând ca valorificarea acestora la stabilirea drepturilor de pensie să fie realizată de instituția abilitată, în speță Casa Teritorială de Pensii C. .
Totodată, deși pârâta a invocat faptul că a eliberat reclamantului adeverințele solicitate, instanța a constatat că acestea nu îndeplinesc forma revăzută de anexele la HG nr. 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv nu cuprinde în mod detaliat veniturile, sporurile de care acesta a beneficiat în perioada în care a fost salariat la pârâtei. De asemenea, instanța a luat act de precizarea că acesta a solicitat eliberarea unei adeverințe doar cu privire la veniturile obținute anterior datei de_ .
Pentru motivele expuse, instanța a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte defalcat toate veniturile care au alcătuit salariul brut al reclamantului, respectiv
indemnizație de parcurs, ore de noapte, spor de vechime, spor de muncă grea, spor de muncă periculoasă, ore suplimentare, zile lucrate sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale, spor de stres și care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de stat.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C. proc. civ., a obligat pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta R. A. DE T. U. DE C. C. -N.
solicitând casarea hotărârii atacate și pe fond, respingerea acțiunii reclamantului intimat, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică și pentru a dovedi aceasta, solicită a se avea în vedere că în acest caz sunt două aspecte de lămurit, primul aspect privind corectitudinea datelor cuprinse în adeverințele contestate de reclamantul intimat, iar cel de-al doilea aspect privind posibilitatea materială de a indica în adeverințe doar date bazate pe documentele existente în arhiva noastră.
Referitor la corectitudinea datelor din adeverințele eliberate, nici reclamantul intimat nu a susținut că sunt date eronate, ci doar că adeverințele eliberate de recurentă nu sunt complete și nu sunt luate în considerare nici de Comisia Județeană de Pensii și nici de către instanțele judecătorești.
Acestea sunt afirmații nesusținute de nici o probă, reclamantul intimat neprezentând nici un răspuns negativ emis de Casa Județeană de Pensii și nici vreo hotărâre judecătorească, prin care s-ar fi respins pretențiile sale pentru majorarea pensiei.
Precizează că unitatea recurentă nu poate întocmi documente decât pe baza celor existente în arhivă.
În arhivă, păstrarea documentelor se face cu respectarea Legii nr. 16/1996 cu privire la termenul de păstrare al actelor.
Documentele primare ca: foi de parcurs, FAZ-uri, fișe de salarizare etc. - pe baza cărora s-a calculat câștigul salarial, - au avut ca termen de păstrare maxim
10 ani. Statele de plată existente în arhiva unității - în formatul anexat la întâmpinare, - au termen de păstrare permanent și cuprind total drepturi, dar nu cuprind elementele din care se compune câștigul total brut sau net în funcție de perioadă, în timp ce, alte documente din care să se poată identifica componența acestor drepturi nu există în arhivă.
Ținând cont de faptul că este imposibilă stabilirea pe componente a drepturilor salariale, este ilegală eliberarea unei adeverințe în lipsa documentelor justificative în arhiva unității.
Având în vedere faptul că la dosarul de pensie au fost anexate adeverințele cu sporurile în formă procentuală precum și adeverințele cu veniturile realizate în toată perioada lucrată, consideră că unitatea și-a achitat obligațiile privind întocmirea și eliberarea documentelor necesare dosarului de pensie.
Susține faptul că pe baza actelor eliberate, Casa Județeană de Pensii a putut stabili pensia cuvenită reclamantului intimat.
Dacă reclamantul intimat a considerat că decizia de pensionare nu este corectă, trebuia să atace această decizie pe căile legale prevăzute de legea pensiilor.
În cadrul judecării contestației, se putea pune în discuție existența unor câștiguri neavute în vedere de Casa Județeană de Pensii, instanța având dreptul să dispună efectuarea probațiunii necesare pentru verificarea câștigurilor realizate de reclamantul intimat.
Reclamantul intimat, prin acest proces, nu face altceva decât că ocolește procedura legală de contestare a deciziei de pensionare, sperând că va putea obliga recurenta să elibereze o adeverință cu datele care nu au acoperire în arhiva acesteia.
Dacă instanța de recurs consideră că susținerea recurentei nu este întemeiată cu privire la calea ce trebuia urmată de către reclamantul intimat pentru stabilirea corectă a drepturilor sale de pensie, sunt nevoiți ca în subsidiar, să solicite o probațiune pentru a dovedi cu expertiză contabilă faptul că nu au în arhivă documente care să ateste pretențiunile reclamantului intimat, componența sumelor brute nerezultând din nici un document aflat în arhiva unității.
Mai solicită obligarea reclamantului intimat să depună o copie a deciziei de pensionare, act foarte important pentru a judeca temeinicia cererii sale și să precizeze dacă a atacat decizia la instanța competentă.
Reclamantul intimat C. L. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Reclamantul intimat s-a adresat instanței în scopul obținerii unei adeverințe din care să rezulte sporurile și adaosurile menționate în statele de plată și care au alcătuit salariul brut realizat în perioada în care a fost angajat al unității pârâte în vederea pentru recalculării drepturilor de pensie.
Însă, trebuie observat faptul că pârâta a eliberat reclamantului adeverința nr. 442/_ (f. 33 dosar fond) cuprinzând sporul de stres și sporul de condiții grele sub formă de procent, precum și mențiuni privitoare la sporul de vechime, adeverința nr. 443/_ (f. 34 dosar fond) cuprinzând sporul pentru munca prestată în timpul nopții sub formă de procent și adeverința nr. 7715/_ (f. 35 - 37) cuprinzând veniturile brute realizate în perioada iunie 1980 - martie 2001, precum și mențiunea că în arhiva unității nu s-au identificat documente din care să rezulte componența sumelor brute.
În ceea ce privește conținutul adeverinței la a căror eliberare sunt obligate unitățile angajatoare, Curtea constată că la pct. VI din Anexa nr. 15 la H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se precizează că "adeverințele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde: datele de identificare a persoanei; denumirea unității; perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă; funcția, meseria sau specialitatea exercitată; denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat; adeverințele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum
și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității. Adeverințele privind sporurile cu caracter permanent acordate în perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai în situațiile în care aceste sporuri nu sunt înregistrate în carnetul de muncă.";
Ca atare se constată că adeverințele nr. 442 și nr. 443 cuprinzând sporurile sub formă procentuală satisfac pe deplin exigențele legale, astfel în cât nu se impune obligarea pârâtei la eliberarea unor adeverințe care să cuprindă suma acordată cu titlu de spor.
Într-adevăr, așa cum a reținut și prima instanță potrivit art. 25 alin. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, statele de salarii se păstrează timp de 50 de ani în arhiva societăților comerciale.
Însă, trebuie observat faptul că în arhiva unității se găsesc state de salarii, fiind depuse la dosarul cauzei cu titlu exemplificativ o parte dintre acestea, dar datorită modului de întocmire, acestea cuprind doar salariul brut, fără a avea defalcate sumele componente.
Cum pârâta a făcut dovada faptului că deține statele de retribuții, pe baza cărora a eliberat adeverința nr. 7715/_, cu anexele 1 și 2, dar că aceste state nu conține sporurile defalcate, motiv pentru care Curtea apreciază că indiferent de existența sau nu a culpei în ceea ce privește modul de întocmire a statelor de plată, nu se poate impune societății o obligație imposibil de executat.
În același timp, văzând reclamantul nu invocă faptul că ar fi beneficiat și de alte sporuri înafara celor cu privire la care s-au eliberat deja adeverințe, nu se mai impune obligarea societății la eliberarea altor înscrisuri.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este nelegală, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. va admite recursul declarat de pârâtă, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâta R. A. DE T. U. DE C. C.
-N. împotriva sentinței civile nr. 5513 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în tot în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul C. L. .
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: R. -M. V.
GREFIER
G. C. Red. S.C.B.
