Sentința civilă nr. 1419/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator date 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR.1419

Ședința publică din 15 martie 2013

Completul compus din:

Președinte: K. M., judecător

V. V., grefier

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta P. L.

Z.,

cu sediul în Z., B-dul M. V., nr.23/A, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul S. E. -C.

, cu domiciliul în Z., str.P., nr.7, bl.D29, ap.19, județul Sălaj, având ca obiect obligația de a face - recuperare sume.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că pârâta a depus răspunsul la adresa emisă (f.35-37).

Instanța, raportat la obiectul cererii și a actelor depuse la dosar reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

În data de 27 aprilie 2012 P. L. Z. a introdus o acțiune în judecată în contradictoriu cu pârâtul S. E. -C., prin care a solicitat instanței să dispună obligarea acestuia la restituirea sumei de 1.924 lei, încasată în baza Contractului Colectiv de Muncă nr. 1066/30 martie 2009.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în perioada_ -_ pârâtul a fost angajat în cadrul Poliției Comunitare Z., devenită în prezent P. L. Z. și a beneficiat de suma de 1.924 lei în baza Contractului Colectiv de Muncă nr.1066/30 martie 2009. Prin decizia nr.15/20 iunie 2011 a Camerei Curții de Conturi Sălaj s-a dispus recuperarea sumelor acordate cu titlu de "drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii";, iar în baza acestei decizii a fost emisă Decizia nr. 123/27 iunie 2011 de către Directorul Executiv Adjunct din cadrul Poliției Locale Z. . Reclamanta a arătat că în articolul 1 al acestei decizii s- a dispus recuperarea sumelor acordate funcționarului public începând cu luna iulie 2011.

Reclamanta a menționat că în cursul anului 2011 a fost recuperată suma reprezentând suplimentele salariale reținută de Camera de Conturi Sălaj, ca sumă necuvenită, într-un interval eșalonat care să respecte norma legală de reținere de 1/3 din venitul salarial net. Având în vedere că sumele nu au fost recuperate până la data de_ s-a emis Decizia nr.156/7 decembrie 2011 prin care s-a dispus recuperarea acestora în intervalul_ -_ .

1

S-a menționat că Decizia nr.156/7 decembrie 2011 a fost comunicată pârâtului dar acesta refuză să accepte recuperarea sumei, motiv pentru care s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să dispună recuperarea sumei de 1.917 lei de la pârât.

Prin precizarea de acțiune depusă la dosar reclamanta învederează instanței faptul că suma solicitată de la reclamantă în prezent este de 1917 lei (f.30).

În probațiune au fost depuse următoarele înscrisuri: copia deciziei nr.15 bis/_ emisă de Camera de Conturi Sălaj, copia deciziei nr.15/20 iunie 2011 emisă de Camera de Conturi Sălaj, copia deciziei 156/_, copia deciziei nr. 132/27 iunie 2011, Adresa Primăriei Z. nr.28418/_ .

Pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare.

Instanța constată că pârâtul S. E. -C. are calitatea de funcționar public, fiind angajat în cadrul Primăriei M. Z. . Acțiunea promovată de reclamantă este o acțiune pentru angajarea răspunderii civile a funcționarului public, în vederea recuperării unor sume de bani încasate necuvenit. Prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici s-a reglementat cadrul juridic, condițiile și procedura angajării răspunderii acestei categorii speciale de personal pentru prejudiciile cauzate cu vinovăție instituțiilor sau autorităților publice în care își desfășoară activitatea.

În acest sens, sunt relevante dispozițiile art. 84 din Legea nr. 188/1999 care prevăd că răspunderea civilă a funcționarului public se angajează: a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează; b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Dispozițiile art. 85 din Legea nr. 188/1999 stabilesc în concret procedura care trebuie urmată de conducătorul instituției: " (1) Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit.a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. (2) Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ. (3) Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.";

Din cuprinsul acțiunii reclamantei ar rezulta că aceasta apreciază că pârâtul se află în situația prevăzută de art. 84 lit. b din Legea nr. 188/1999, condiții în care repararea pagubei se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, fără a fi necesară introducerea unei acțiuni la instanța de contencios administrativ în vederea constituirii unui titlu executoriu pe cale judecătorească în vederea stabilirii întinderii prejudiciului și a reparării acestuia. Fiind vorba de o lege specială, cu aplicabilitate numai în cazul răspunderii funcționarilor publici, nu există un drept

2

de opțiune între incidența acestor norme și cele cu caracter general (art. 169 alin. 1 și 2 din Codul muncii care obligă angajatorul să se adreseze în instanță pentru recuperarea prejudiciului suferit, reținerile salariale neputând fi realizate decât în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile), care privesc angajarea răspunderii civile a oricărei persoane angajate în muncă și care nu este funcționar public sau pentru care nu există norme legale speciale de angajare a răspunderii.

Instanța apreciază că nu se poate da curs solicitării apărătorului reclamantei de a pronunța o hotărâre pe fondul cauzei, chiar de respingere ca nefondată, deoarece admisibilitatea acțiunii se impune a fi analizată cu prioritate și în cazul constatării inadmisibilității este exclusă aprecierea fondului cauzei.

Raportat la cele de mai sus, instanța va admite excepția inadmisibilității acțiunii și în temeiul art.18 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de P. L. Z., împotriva pârâtului S. E. -C. .

Pentru aceste motive

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca inadmisibilă acțiunea precizată a reclamantei P. L. Z., cu sediul în Z., B-dul M. V., nr.23/A, jud.Sălaj, privind obligarea pârâtului

S. E. -C., cu domiciliul în Z., str.P., nr.7, bl.D29, ap.19, județul Sălaj, la recuperarea sumei de 1917 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică în data de 15 martie 2013.

Președinte, Grefier,

K. M. V. V.

Red.KM/_

Dact.VV/_

Com.2ex./_

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

3

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1419/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă