Decizia civilă nr. 4179/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4179/R/2013
Ședința publică din data de 28 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: N. M. JUDECĂTOR: D. C. G.
GREFIER: S. -D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta T. E. împotriva sentinței civile nr. 4518 din 5 octombrie 2011, pronunțate de Tribunalul Alba, în dosar nr._, privind și pe intimații pârâți TRIBUNALUL ALBA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și MINISTERUL JUSTIȚIEI,
având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2013, când reclamanta recurentă a pus concluzii care au fost consemnate în
încheierea ședinței publice din aceeași dată, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 22 octombrie 2013, respectiv 28 octombrie 2013, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin decizia nr. 1216 din_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B. în dosarul nr._
s-a dispus strămutarea cauzei în favoarea Curții de A. Cluj.
Prin sentința civilă nr. 4518 din_ pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr._
s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta T. E., împotriva pârâților Ministerul Justiției, C. de A. A. I. și Tribunalul Alba.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în conformitate cu prevederile Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea:
"Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul auxiliar al instanțelor judecătorești al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit oricare
dintre funcțiile prevăzute la art. 3, precum și perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentele și fostele notariate de stat, funcție de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician."
"Constituie vechime în specialitate și perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit funcția de executor judecătoresc, până la data intrării în vigoare a Legii 188/2000, cu modificările și completările ulterioare."
"Perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a exercitat funcții de aceeași
natură în cadrul Curții Constituționale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi, constituie vechime în specialitate."
Pentru grefierii informaticieni constituie vechime în specialitate și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități."
Drept urmare legiuitorul stabilește clar că vechimea în funcție se dobândește doar în urma perioadelor lucrate, în anumite funcții, numai în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și în cadrul Curții Constituționale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi. Fac excepție doar grefierii informaticieni pentru care vechimea în specialitate este constituită și din perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități.
Solicitarea reclamantei de a obliga T. să recunoască vechimea în specialitate pentru perioada cât a funcționat ca referent de stare civilă în cadrul Consiliului Popular A. I. a fost nejustificată și nu are temei legal.
Pronunțarea unei hotărâri prin care să se acorde drepturi salariale peste cele prevăzute expres în lege a fost considerată de Curtea Constituțională ca depășire a puterii judecătorești.
Textele de lege de mai sus au fost invocate chiar de reclamantă prin susținerea acțiunii sale. S-a reținut că aceste reglementări sunt conținute printr- o lege speciala, respectiv Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al parchetelor de pe lângă acestea, prin urmare, este aplicabil acestei categorii de personal în condițiile și limitele strict prevăzute.
În acest sens, au fost și întâmpinările pârâților, formulate în cauză.
Similitudinea făcută și invocată de reclamantă între funcția de referent de stare civilă și secretar al comisiei de judecată și aceea de grefier informatician, poate constitui obiect de cercetare în cadrul unei acțiuni în constatarea stării de discriminare iar nu în cadrul unei acțiuni având ca petit unic obligarea pârâților de a recunoaște vechimea în specialitate, cum este cea de față.
De altfel și concluziile scrise ale reclamantei au fost în același sens, precum și în mare parte apărările formulate prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Justiției și al Libertăților Cetățenești.
Acestea însă nu au fost cercetate în prezenta cauză, din motivul mai sus arătat, respectiv acela că exced cadrului procesual din prezentul dosar.
Față de cele mai sus reținute, prezenta acțiune a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta T. E.
solicitând în principal modificarea sentinței atacate și rejudecând cauza în fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul obligării pârâților intimați să recunoască vechimea în specialitate pentru perioada_ -_ cât a fost încadrată ca referent stare civilă în cadrul fostului Consiliu Popular al municipiului A. I. .
În subsidiar solicită casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând a se pronunța cu privire la incidența art. 16 din Constituția României, ce vizează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, consacrat de art. 5 din Codul muncii.
În motivarea recursului recurenta a arătat cu privire la primul motiv de recurs, în esență, că își susține argumentele invocate în petitul acțiunii introductive, și arată că de fapt prin transferul de la Judecătoria A. la fostul Consiliul Popular al municipiului A. I., s-a realizat o cesionare a contractului de muncă inițial cu consecința păstrării salariului ca și a celorlalte drepturi salariale de la vechiul loc de muncă inclusiv cele generate de vechimea în specialitate.
Ca dovadă postul de referent stare civilă nu putea fi ocupat decât cu o minimă vechime în muncă de 5 ani pe care o avea în cadrul Judecătoriei A. I.
pe postul de grefier II. De altfel transferul la acel moment a avut la bază art. 69 din Codul Muncii, precum și art. 11 din Legea nr. 1/1970 care stipulau expres că persoana încadrată în muncă poate fi transferată în interesul serviciului, de regulă într-o altă unitate din aceiași ramură tocmai în vederea bunei funcționări a acesteia, astfel că la stabilirea calității de salariat s-au avut în vedere cerințele impuse de art. 82 din Codul Muncii în vigoare la acea dată.
De altfel, pe fond, munca prestată în acea perioadă în cadrul fostului Consiliu Popular al municipiului A. I., dovedită prin actele depuse la dosar (fișa postului, state funcții și copie carte de muncă) este una similară cu cea de grefier de la instanța de fond, fiind secretara Comisiei 2 de judecată din cadrul acelei instituții la acea dată. Că este așa, rezultă în mod evident din interpretarea art. 93 din Legea nr. 567/2004 pct. 1, astfel că în mod greșit instanța de fond a înlăturat conținutul acestui text. A reține printre altele că grefierii informaticieni beneficiază de dispozițiile acestui text așa cum a stabilit instanța de fond, înseamnă a încălca în mod flagrant conținutul art. 16 din Constituția României.
Prin urmare în baza acestor argumente și texte de lege invocate se impune admiterea recursului cu consecința casării sentinței și rejudecând fondul cauzei admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
De altfel, în conținutul cererii la instanța de fond, a invocat dispozițiile art. 16 din legea fundamentală ca un alt temei legal care viza principiul egalității în drepturi față de toți salariații, astfel că în mod total eronat prima instanță a conchis că nu ar fi fost investită cu un atare capăt de cerere. Că a solicitat admiterea acțiunii și sub acest aspect, în situația că nu vor fi luate în considerare celelalte aspecte și temeiuri de drept invocate, rezultă cu certitudine din conținutul paginilor 2 și 3 al acțiunii introductive de instanță, astfel că instanța de fond a fost investită atât în fapt cât și în drept din acest punct de vedere și se impunea să se pronunțe pe această chestiune invocată de recurentă.
În drept: dispozițiile art. 304 pct. 8, 9, 10 raportat la art. 312 cod procedură civilă.
Pârâtul intimat Tribunalul Alba a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, C. reține următoarele:
Recurenta solicită, în esență, obligarea pârâților intimați să recunoască vechimea în specialitate pentru perioada_ -_, cât a fost încadrată ca referent stare civilă în cadrul fostului Consiliu Popular al municipiului A. I. .
Prin criticile aduse prin prezentul recurs, reclamanta susține că activitatea desfășurată ca referent în cadrul comisiei 2 de judecată era similară cu cea desfășurată în cadrul unei activități de judecată și că, de fapt, prin transferul de la Judecătoria A. la fostul Consiliul Popular al municipiului A. I., s-a realizat o cesionare a contractului de muncă inițial cu consecința păstrării salariului ca și a celorlalte drepturi salariale de la vechiul loc de muncă inclusiv cele generate de vechimea în specialitate.
C. constată însă că argumentele reclamantei nu pot fi reținute prin raportare la dispozițiile exprese cuprinse în Legea 567/2004, dispoziții ce reglementează vechimea în specialitate.
Așa cum corect a reținut și instanța de fond, aceste dispoziții au caracter limitativ, nefiind admis a fi extinse pe cale de interpretare. Asimilarea perioadelor de timp lucrate în domenii, similare celei de grefier, s-a făcut de către legiuitor, acesta trasând în acest mod limitele în care se poate recunoaște vechime în specialitate pentru specialități similare, menționând ca și condiție cumulativă și unitățile în care aceasta trebuia să se fi desfășurat, și anume: instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, fostelor arbitraje de stat sau
departamentele și fostele notariate de stat precum și în cadrul Curții Constituționale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi.
Or comisiile de judecată ce activau în cadrul Consiliilor Locale nu pot fi asimilate instanțelor judecătorești, în sensul celor de mai sus. Acestea erau simple organisme cu activitate jurisdicțională, iar această componentă nu este suficientă pentru a concluziona că acestea erau "instanțe"; în sensul avut în vedere de legiuitor. C. subliniază că activitatea jurisdicțională nu este un atribut exclusiv al instanțelor de judecată, acesta putând fi exercitat - sub diverse forme - și de organisme, fără ca aceasta să le transforme natura esențialmente administrativă.
Pe de altă parte, chiar dacă activitatea desfășurată în cadrul comisiei de judecată era similară celei desfășurate de un grefier din punct de vedere al conținutului său - înregistrarea plângerilor, emiterea citațiilor, întocmirea proceselor verbale, a practicalelor - ea se deosebește în mod esențial prin complexitatea, importanța și răspunderea deosebită ce revine unui grefier, fiind de necontestat că activitatea de judecată din cadrul instanțelor este mult
deosebită - sub aspectele indicate - de cea a comisiilor din cadrul consiliilor locale.
În plus, C. reține că acest tip de activitate - secretară a comisiei de judecată 2 - era doar o componentă a muncii recurentei, conform fișei postului aceasta ocupa funcția de referent de stare civilă, principale sale atribuții fiind legate de aceasta - înregistrarea actelor de stare civilă, asigurarea oficierii căsătoriei într-un cadrul festiv, comunicarea extraselor după actele de stare civilă, întocmirea buletinelor statistice de naștere, căsătorie și deces și alte asemenea -, atribuții ce nu au nici o legătură cu munca specifică desfășurată de un grefier.
Față de cele de mai sus, C. reține că nu există o suprapunere - nici măcar din punct de vedere al conținutului muncii - între activitatea de grefier și cea de referent stare civilă, susținerile recurentei apărând așadar ca neîntemeiate.
Nu poate fi reținută ca reală nici susținerea potrivit cărora recunoașterea ca vechime a activității similare desfășurate în alte unității doar grefierilor informaticieni ar crea o discriminare.
Astfel, pe de-o parte discriminarea survine când o persoană beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât o alta persoană care a fost, este sau ar putea fi intr-o situație comparabilă, pe baza oricărui criteriu de discriminare prevăzut de legislația in vigoare.
Or, chiar dacă ambele funcții poartă denumirea de "grefieri";, situația grefierilor informaticieni nu este comparabilă cu cea a grefierilor de ședință, natura activităților desfășurate fiind semnificativ diferită. Simplu fapt că ambii sunt personal auxiliar de specialitate nu îi pune neparat într-o situație comparabilă din punct de vedere al conceptului de discriminare, rolul și funcțiile totalmente diferite justificând un tratament diferit.
C. notează că, în cazul informaticienilor, munca desfășurată de aceștia este un specifică domeniului IT, fiind irelevantă unitatea unde și-au desfășurat activitatea, astfel încât vechimea și experiența acestora în domeniu se justifică a fi avută în vedere în momentul în care desfășoară această activitate în cadrul instanțelor, fiind rațională așadar recunoașterea acesteia ca vechimea în specialitate.
Ținând seama de considerentele expuse și având în vedere că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale, C. găsește nefondat
recursul reclamantei, astfel că în baza art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă îl va respinge ca atare.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta T. E. împotriva sentinței civile nr. 4518 din_ a T. ui A. pronunțată în dosar nr. _
, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
I. T. | N. | M. | D. | C. G. |
GREFIER
S. -D. G.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_
Jud.fond:G. Bișu P. n-Tribunalul Alba
