Decizia civilă nr. 4292/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4292/R/2013
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: N. M.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de S. L. CĂI F. C. în numele și pentru membrii de sindicat reprezentați împotriva sentinței civile nr. 12158 din 2 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. _
, privind și pe intimații S. C. R. DE EXPLOATARE, Î. ȘI R. CF C. și C. N. DE CĂI F. CFR SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 octombrie 2013 intimatele au formulat și înregistrat în cauză întâmpinare.
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentului, de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12158 din 2 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a respins acțiunea formulată de către reclamantul S.
"L. CĂI F. "; C. în numele și pentru membrii de sindicat ANTON PETRU ș.a. în contradictoriu cu pârâții C. N. DE CĂI F. "CFR"; SA și S. "C. R. DE EXPLOATARE, Î. ȘI R. CF"; C. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că membrii de sindicat reprezentați de către reclamantă au a fost angajați ai pârâtelor.
Acțiunea fost înregistrată în interiorul termenului de prescripție de 3 ani reglementat de art. 268 al. 1 lit. c din Codul muncii (actuala numerotare), prin urmare excepția prescripției extinctive sau a "tardivității acțiunii"; este nefondată și va fi respinsă.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat plata diferenței de la un salariu minim brut de 570 lei, până la 700 de lei, instanța a constatat că acesta a fost neîntemeiat întrucât art. 41 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul ramurii transporturi pe anul 2008-2010 stabilește această suma ca pe una orientativă, de la care pornesc negocierile, iar nu ca pe un salariu minim brut obligatoriu în domeniul transporturilor și sub al cărui prag nu s-ar putea ajunge.
Astfel, art. 41 alin. 3 lit. a și lit. b din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul ramurii transporturi pe anul 2008-2010 prevede:
"a) Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore
medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.
b) Părțile implicate în negocierile colective la nivel de grup de unități și unitate
vor lu a c a b az ă de l a c are pornesc negoc ier ile
valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, stipulat la art. 41, pct. (3), lit. a), pentru stabilirea salariului de bază minim brut la nivelul respectiv, iar la stabilirea salariilor de bază minime brute pentru fiecare categorie de salariați vor fi adoptați coeficienții minimi de ierarhizare stabiliți la art. 41, pct. (1) din prezentul contract colectiv de muncă.";
Așadar, în cadrul negocierilor la nivel inferior, părțile vor lua suma de 700 lei
"ca bază de la care pornesc negocierile"; iar nu ca pe o valoare imperativă.
Negocierea poate conduce la stabilirea atât a unui nivel superior cât și a unui nivel inferior al salariului, în funcție de abilitățile partenerilor la negociere și de împrejurările obiective avute de către aceștia în vedere la purtarea tratativelor.
În acest mod s-a procedat și în cadrul Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate atunci când s-a stabilit, ca urmare a negocierilor, un salariu minim brut de 570 lei.
În consecință, nici capetele de cerere vizând obligarea la plata diferenței dintre primele de vacanță, Crăciun, Paști, Ziua Feroviarului, a salariului suplimentar și sumele rezultate în urma recalculării salariului, precum și actualizarea cu rata inflației nu au fost întemeiate.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S. L. ";CĂI F. " C. în numele și pentru membrii de sindicat reprezentați
solicitând admiterea recursului promovat și în temeiul art.303, 304 pct.7 și 9 art.312 pct.3, 315 pct. l Cod proc. civ., casarea hotărârii instanței de fond ca fiind netemeinica și nelegala, cu consecința trimiterii dosarului spre rejudecare instanței competente.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii( art.304 pct.9
proc. civ.), hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii pe care se sprijină, art.304 pct.7 C. proc. civ.
Critică hotărârea instanței de fond prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 C. proc. civ., apreciind că instanța de fond nu a fost atentă la starea de fapt expusă precum și la dispozițiile legale la care a făcut referire, astfel că prin aplicarea greșită a acestora a pronunțat o hotărâre netemeinică și în egală măsură cuprinzând motive contradictorii.
În motivarea cererii a arătat că aceste drepturi solicitate prin acțiunea introductivă sunt prevăzute în Contractul colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi nr. 722 valabil pentru anii 2008-2010.
Hotărârea instanței de fond este criticabilă sub toate aspectele deoarece nu a ținut cont de prevederile invocate.
Cererea de chemare în judecata este strict întemeiata pe prevederile Contractul Colectiv de munca Unic la Nivel de Ramura Transporturi nr.722 valabil pentru anii 2008-2010. Nu s-a pus în discuție nici un moment nulitatea clauzelor contractuale sau valabilitatea acestora, ci doar acordarea unor drepturi mai avantajoase prevăzute de CCM la nivel de ramura transporturi aplicabil tuturor societăților din acest domeniu.
Petitele cererii au fost acelea de a solicita pârâtelor " diferențele între sumele efectiv primite cu titlu de prime (vacanta, crăciun, paste, ziua feroviarului și salariu suplimentar) și sumele rezultate în urma recalculării salariului potrivit petitului 1 și anume acela de a acorda diferențele de salariu rezultate dintre salariu de baza minim brut negociat în cuantum de 700 lei și sumele efectiv primite respectiv 570
lei. Aceste drepturi încasate cu titlu de prime au fost stabilite în funcție de valoarea de 570 lei și nu de 700 lei.
Pentru obținerea ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun pentru anul 2009 precum și "Ziua Feroviarului,, și Paști, precum și a altor drepturi au fost nevoiți să se adreseze instanței de judecata, pârâtele intimate fiind obligate la plata acestor drepturi salariale prin sentința.
Astfel că, instanța de fond nu a înțeles și a interpretat greșit faptul că prin solicitarea de a i se acorda diferențele dintre sumele efectiv primite cu titlu de prime și salariul de baza minim brut negociat în cuantum de 700 lei, au solicitat acordarea unor drepturi mai avantajoase constând în diferențele între sumele efectiv primite.
Reiterează faptul că, la calculul salariului de baza lunar cuvenit s-a avut în vedere clasa 1 de salarizare din Anexa la CCM la nivel de unitate, care în perioada_ -_ la nivelul pârâtei a fost stabilit la suma de 570 lei brut, iar prin actul adițional din_ nivelul clasei 1 de salarizare a fost de 600 lei brut.
Potrivit art. 41 alin.3 lit. a din CCM la nivel de ramură transporturi pe anii 2008- 2010, salariul de baza minim brut la nivelul ramurii transporturi valabil din_ și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/luna este de 700 lei, adică 4,12 lei/ora, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta și ca acest contract colectiv de muncă la nivel de ramură este aplicabil în prisma noastră, și în cazul pârâtelor ce funcționează în domeniul transporturilor.
Conform art.3 din același CCM la nivel de ramură transporturi se prevede neechivoc, faptul că acesta produce efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora, însă pârâtele, nu au avut în vedere la calculul și plata drepturilor salariale ale reclamanților aceste prevederi din contractul colectiv de muncă la nivel superior, angajatorul aplicând doar CCM la nivel de unitate.
Potrivit art.236 Codul Muncii contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea pârtilor, adică acestea trebuie sa producă efecte juridice între părți întocmai ca prevederile legale edictate de organele abilitate ale statului. De asemenea un contract colectiv de munca la nivel superior produce efecte juridice și în cazul în care contractul colectiv de muncă la nivel inferior conține dispoziții mai puțin favorabile salariaților și că potrivit art.241 lit. c, în forma în vigoare anterioara adoptării legii 40/2011 și aplicabila în cauza pentru o perioada din pretențiile deduse judecații, respectiv_ -_, clauzele unui contract colectiv de munca produc efecte pentru roti salariații încadrați la toți angajatorii din ramură de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
În drept: art. 299-316 C. pr. civ., art.304 pct.7 și pct.9, art.3041C. pr. civ., art.274 C. pr. civ., Ordinul nr.125/1990, CCM nr._ .
Societatea N. de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători";SA București a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind netemeinic și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare.
Reclamanții-recurenți se prevalează în cauză de dispozițiile art. 41 alin. 3 lit.a) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi nr.722/2008, încheiat pe anii 2008-2010, potrivit cărora salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.
Se constată însă, așa cum reține tribunalul, că reclamanții nu solicită aplicarea simplă a dispozițiilor din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură privitoare la salariul de bază minim brut la nivelul ramurii, ci a se lua în considerare acest element, în stabilirea drepturilor lor salariale.
În acest context, trebuie notat că în cuprinsul contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, sunt stabilite minimele de la care trebuie să se pornească în calcularea salariilor angajaților, anume, coeficienții minimi de ierarhizare pe categorii de salariați și salariul de bază minim brut la nivel de ramură. Aceste două elemente, prin înmulțire, conduc la stabilirea salariilor minime pentru fiecare categorie de salariați din cadrul ramurii.
Aceste dispoziții contractuale trebuie avute în vedere în ansamblu, prin raportare și la prevederile literei b) a art.41 alin.3, potrivit cărora părțile implicate în negocierile colective la nivel de grup de unități și unitate vor lua ca bază de la care pornesc negocierile valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, stipulat la art. 41, pct. (3), lit.a), pentru stabilirea salariului de bază minim brut la nivelul respectiv, iar la stabilirea salariilor de bază minime brute pentru fiecare categorie de salariați vor fi adoptați coeficienții minimi de ierarhizare stabiliți la art. 41, pct. (1) din prezentul contract colectiv de muncă.
În mod evident, aceste prevederi impun o dublă obligație părților ce vor negocia contractele colective de muncă la niveluri inferioare, anume, de a porni în negocieri atât de la salariul minim brut la nivel de ramură, cât și de la coeficienții minimi de ierarhizare.
Nu a fost respectată însă, cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități și respectiv, la nivel de unitate, obligația de a se lua ca bază de la care pornesc negocierile valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, ci s-a prevăzut un salariu de bază minim brut negociat mai mic, de 570 lei.
Curtea constată însă că nu poate fi sancționată această omisiune a părților contractante prin admiterea acțiunii.
Aceasta, în primul rând, în contextul în care salariul concret de bază al fiecărui angajat apare ca fiind rezultanta înmulțirii celor două elemente, a salariului de bază aplicat în unitate și a coeficientului de ierarhizare.
Or, reclamanții nu se prevalează de o diferență salarială ce să se contureze din comparația rezultantei înmulțirii elementelor de stabilire a salariului din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură cu rezultanta înmulțirii acelorași elemente din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități.
Ceea ce solicită este a se aplica salariul de bază minim brut la nivel de ramură transporturi la modul de calcul al salariului aplicat efectiv fiecăruia, mod de calcul ce a avut în vedere elementele din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități. Cu alte cuvinte, a se înmulți valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi cu coeficienții de ierarhizare prevăzuți în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Or, o atare interpretare și aplicare a dispozițiilor contractuale invocate de reclamanții recurenți nu respectă sensul de ansamblu al contractului, în condițiile în care art. 982 Cod civ. statuează că toate clauzele convențiilor se
interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din actul întreg.
Reiese din apărările formulate și nu a fost contestat de către reclamanți faptul că în contrapartidă la agrearea unui salariu de bază minim brut mai mic în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la acest nivel s-au stabilit coeficienți de salarizare, aferenți claselor de salarizare, mai avantajoși decât cei minimali din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi, cu consecința că dacă s-ar aplica exclusiv prevederile contractului colectiv de muncă
la nivel de ramură, ar rezulta salariul de bază mai mic pentru fiecare din salariații reprezentați în cauză.
Concluzia este că negocierea la nivel de grup de unități a avut în vedere, în ansamblu, cele două elemente de salarizare, privite prin prisma rezultantei, astfel încât invocarea prin acțiune doar a acelui element mai avantajos din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, pentru a fi aplicat elementului mai avantajos din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități, nu poate fi primită, semnificând crearea unei legi tertia, pe care părțile nu au avut-o în vedere cu ocazia negocierii.
În plus, trebuie avute în vedere, în interpretarea dispozițiilor art. 41 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, și prevederile de la alineatele 5 și 6, care statuează în sensul că "Pe toată perioada de valabilitate a prezentului contract colectiv, în fiecare an, începând cu luna octombrie, părțile semnatare se vor întruni în vederea negocierii și stabilirii noului salariu de bază minim brut și a altor drepturi salariale ce vor fi aplicate cu începere de la 1 ianuarie a anului următor.
La nivel de unitate și în cadrul fiecărei negocieri anuale, părțile implicate în negocierile colective vor stabili, pentru anul respectiv, limita maximă a fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli aplicabil de la 1 ianuarie";.
Or, o interpretare în sensul cerut de reclamanții recurenți, de a se lua în considerare în mod individual și necorelat cu celelalte elemente de salarizare, dispozițiile art. 41 alin. 3 lit. a) din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, este în evidentă contradicție cu aceste dispoziții, care fixează negocierilor și o limită superioară, dată de fondul de salarii negociat, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli. De îndată ce la nivel de grup de unități din transportul feroviar, respectiv de unitate, s-a agreat un anumit salariu de bază minim brut și anumiți coeficienți de ierarhizare, în mod evident, în raport de aceste elemente și de numărul de salariați s-a stabilit și fondul de salarii din bugetul aferent anilor în discuție, astfel încât o solicitare de felul celei din acțiune, făcută fără considerarea acestui fond de salarii, ignoră dispozițiile contractuale pe care se întemeiază.
Acest mod de interpretare a prevederilor contractuale incidente nu încalcă prevederile art. 8 alin.2 din Legea nr.130/1996, respectiv art.132 alin.3 din Legea nr.62/2011, potrivit cărora contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Interdicția invocată vizează drepturi ale salariaților, or art. 41 alin. 3 lit. a) din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură nu fixează practic un drept în sine al salariaților, format în toate componentele sale, ci doar un element al dreptului la salariu. Dreptul angajatului poartă asupra salariului (art. 39 lit. a) Codul muncii), or nu se afirmă prin acțiune că s-ar fi acordat reclamanților salarii în cuantum mai mic decât cel care ar rezulta, pentru fiecare, din aplicarea elementelor minimale de salarizare din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi.
Din rațiunea de mai sus derivă și concluzia că reclamanților le-au fost corect acordate și primele solicitate, neputându-se reține un cuantum diferit al un salariu minim brut pentru același salariat, în funcție de pretențiile la care acesta se raportează.
Așa fiind, Curtea apreciază superfluă cercetarea celorlalte motive de recurs și a apărărilor aferente acestora, recursul conturându-se ca neîntemeiat pentru considerentele dezvoltate în cele ce preced.
Văzând și prevederile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către S. L. CĂI F. C. în numele și pentru membrii de sindicat reprezentați ANTON PETRU, ARDELEAN
, ARDELEAN FLORIAN ROBERT, BACIU EMIL, BAGOSI TIBERIU, BALAJ OCTAVIAN, BALAZS ANTAL, BALINT CSAKI NICOLAIE, BALOG ALEXANDRU, BANYAI IANOS, BELTEKI I. AUREL, BENEA IONEL, BENEDEK G. STEFAN, BERBOSZ STEFAN, BERCEA CRISTIAN, BERCHI CALIN, BILIBOC BELA, BIRO I.
, BIRTAN EMIL PETRU, B. MIRCEA, B. TEOFIL L., BODNAR ALEXANDRU, BODNAR ARPAD, BODNAR ZSOLT, BOHATIR ANA MELANIA, BOLOS V., BOMBOLA DAN V., BORBELY ANTAL, BOROS GEORGE V., BORSA I., BORZA V. L., BRAUN LASZLO, BUDAR OCTAVIAN, BUDEU LAVINIU, BUHLEA CONSTANTIN, BULZAN MARCEL ARISTIDE, BUMB ALEXANDRU, BURCA N., BUSTEA M. OLIMPIA, CABA G., CACUCI ANICA, CACUCI MIHAI, CACUCI SORIN DAN, CADAR CORNEL, CARTIS CORNEL, CARTIS DUMITRU, CARTIS I., CAVASDAN DOREL L., CHEREGI I., CHIRA D., GICAS R., CIOCA M., CIOLOS I., CMECI V. I., COCOS I. AURELIAN, CODI LA FLORENTINA, COROI ANTON, C. DORIN, COSTIN CORNELIA R., COVACI ATILA, CRĂCIUN DORIN MARCEL, CREȚ FLORIN V., C. L., CRISTIAN ILARIE, CSERVID BARNA, CSIRI ALEXANDRU, DAN FLORIN PAVEL, DARABAN ALEXANDRU, DERBAN ADELA, DERECSKI KATALIN, D. GEORGE, DOBLE I., DOBOȘ I., DOMOCOS R. OVIDIU, DRAGAN FLORIN D., DRAGOS M. FLORICA, DRINGO CRĂCIUN, DUMA HORTENZIA, DUMITRESCU G., FARCAS M., FAUR D., FILIMON FLORIAN, FODOR CSABA SANDOR, G. DUMITRU, G. IANOS, G. ISTVAN, G. EAN I., GAL R.
, GALE V., GALEA M. EL I., GARZ MiHAI CRISTIAN, GASPAR BELA, GHERESCU OLIMPIU CRISTIAN, GHERLEA I., GHERMAN PETRU OVIDIU, GHETI V., GULACSI LASZLO, HABASESCU V., HANAS D. ȘTEFAN, HEREDEA GAVRIL, HERLAS A., HERPUT T., HIRCA ZAHARIE I., HIRITNELU FLORIAN, HORA I., H. A. ZSOLT, H. H FRANCISC, HURDUBAE GRIGORE, HURDUBAE P., I. MIHAI OCTAVIAN, I. V., I. DOREL DUMITRU, I. I., I. OVIDIU, ILEA VALER A., I. I., I. SANDOR, IUHAS GAVRIL, IVAN ECATERINA, JUNC FLAVIUS, JURCAN I. DUMITRU, KADAR OVIDIU M., KECSKES ARPAD, KERESZTURI JANOS, KOCSIS IOSIF, KOVARI V., KUPA JOZSEF, LASCA DINU M., LASCA FLORIN V., LASCAU
G. EMIL, LASCO PETRICA FLORIN, LASCU GAVRIL, LAZAR FLORIAN, LAZAR SORIN EUGEN, LES DOREL MIRCEA, LES ELEODOR FLORIN, LET CRĂCIUN DOREL, LET CRĂCIUN IONEL, LIPOVAN V. PAVEL, LUPSE A. FLORIN, MADA N., MALITA DUMITRU MIHAIL, MANGRA S. L., MANGRA V.
V., MARA G. A., MARE MIRCEA I., MARTIS IACOB CORNEL, MASCAS
I. DAN, MATEAS SORIN, MERMEZE FLORIN, MEȘTER N. CONSTANTIN, MEZEI TIBERIU ALEXANDRU, MICULA G. V., MIERE FLORIN, MIERE R.
L., MIHALE V., MIHUT L. DANUT, MIKLOS FRANCISC, MINCIC EMIL ȘTEFAN, MINZ IONEL, MOT I., MOVILA AURICA, MUT G., N. GYORGY, N. LAJOS, NEGRUT G. L., NEGRUTIU G., NIGORAS I. M., OLARU CALIN NELU, ONU V., OPRESCU SORIN V., ORBAI GAVRIL, ORTAN I., PALCUT V. AUGUSTIN, PANTEA OCTAVIAN EUGEN, PANTIS ȘTEFAN, PAPP LASZLO, PAPP ZOLTAN, PĂSCUT I., PATAKI ATTILA LASZLO, PATER OVIDIU, PELES DOREL M. EL, PELES I., PERES G., PETRILA I., PETRUSANR. I.
, PETRUT ALEXANDRU FLORIN, PETRUT COSMIN AUREL, PILOCA I., PIRVU I.
, PLES CALIN GHITA, PLES G. TINELA, PODINA N. I., PONTOS IONEL DANUT, POP CRISTIAN, POP R., POP SORIN DOREL, POPA I., POPA I., POPA MIRCEA M., POPESCU CRISTIAN, POPESCU F. L., PODREA V., PUE
I. PAVEL, PURTAN DAN, PUSCAS MARCEL, P. OVIDIU, REBELES G. D.
, ROXIN SANDU I., SĂLAJAN C., SANDOR FRANCISC, S. V., SAS OVIDIU AUREL, ȘCHIOP CALIN, ȘCHIOP G. M. ELA, ȘCHIOP N. MIRCEA, SEBESAN D., SECARA CORNEL, SECARA FLORIAN, SELEGEAN L.
, S. CORNEL, S. DAN, S. V., SIMA ADALBERT, SIME AVRAM, SIME MARCEL, SIME VALERIU, SMARANDESCU L., SOBONI M., SOFIANUC MIHAI, SOIT RAZVAN, SOLOMIE N., SOLOMIE V., SOMOLAN MIRCEA FLORIN, SOTOC AUREL, STÂNCIU CONSTANTIN, ȘTEFAN M. S., S. DORIN CALIN, S. M. ANGELICA, S. TEODOR CONSTANTIN, STURZ N.
, S. JOZSEF, SZEKELY IRINA, SZILAGYI M., SZOVAK ARTIN DAN IOSIF, SZUCS CSABA ATTILA, SZUCS KAROLY FERENC, SZUCS TIBOR, TÂRLEA L. I.
, TECSI G., TERES L., TIPONUT I., TIRTEA DAN, TOADER OLIMPIU L.
, TODERAS PETRU, TODINCA M. ROMULUS, TOLNACI MELANIA A. A, TOLNACI N. CRISTIAN, TOMA TEODOR, TOMOIAGA I., TONT V. CORNEL, TRIPE G. ,TRIPO PAUL, T. I., T. MARCEL, TULBURE A., TUSE N. ,
U. N., VARGA A. I., VARGA LUDOVIC, VAS SANDOR, VIGU ALEXANDRU, V. KECSKES FERENCZ JOZSEF, VLAD A., ZACH ALEXANDRU I., ZAMFIR FLORIN, ZARE G., ZBIRCEA D. împotriva sentinței civile nr. 12158 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.
_, pe care o menține. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
D.
C. G.
I.
T.
N.
M.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_
Jud.fond: Iarina Prelipceanu
