Sentința civilă nr. 4468/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4468/2013
Ședința publică de la 14 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier C. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei în litigii de muncă privind pe reclamant P. D. I. și pe pârât S. T. L. O., pârât C. LOCAL AL M. C. -N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, pârâtul S. T. O. a depus la dosar prin registratura instanței în data de_ întâmpinare prin care invocă excepția prescripției dreptului la acțiune.
Totodată se constată că paratul C. Local al M. C. N. a depus prin registratura instanței în data de_ întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care se solicită respingerea actiunii invocând excepția lipsei calității procesuale pasive.
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de paratul C. Local al M. C. N. și reține cauza în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului la acțiune.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul tribunalului C. la data de_ sub nr. de mai sus, reclamantul PARGEA D. -I. în contradictoriu cu pârâții S. T. L. O.
C. -N. și C. LOCAL AL M. C. -N. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată unitatea de învățământ, în calitate de angajator, la plata primei de vacanță, în cuantum de un salariu de bază, pentru anul școlar 2008-2009, actualizată în funcție de indicele de inflație până la data efectivă a plății, precum și la obligarea pârâtului de rând 2 la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar se face, în principal ,conform prevederilor Legii nr. 128/1997, care prevede în art. 50 alin. 12 că personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, iar potrivit art. 146 personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă.
Prima de vacanță este prevăzută în art. 59 din contractele colective de muncă unice la nivel național, în art. 29 alin. 4 din contractele colective de muncă încheiate la nivel de
ramură învățământ și în art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic Județean la Nivel de Ramură Învățământ C. .
Apoi, art. 241 alin. 1 din Codul muncii aplicabil la acea dată stipulează în mod indubitabil că dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, iar potrivit art. 8 alin. 2 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, în raporturile de muncă dintre angajați și angajatori se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat.
Având în vedere și prevederile art. 243 din Codul muncii coroborat cu art. 30 alin. 1, 2 din Legea nr. 130/1996, concluzia care se desprinde este aceea că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie. Pe de altă parte, Legea nr. 329/2009 prevede că pentru anul 2009 prima de vacanță se poate acorda până la data de_ .
Pârâtul C. LOCAL AL M. C. -N. a formulat întâmpinare prin a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive asupra căreia instanța s-a pronunțat în sensul respingerii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtul S. T. L. O. C. -N. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune arătând că dreptul la acțiune pentru acordarea drepturilor deduse judecății s-a născut în luna iulie sau august 2009, moment la care se acorda prima de vacanță, odată cu indemnizația de concediu. În condițiile în care reclamantul a formulat acțiunea în data de 23 noiembrie 2012, termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 268, alin. 1, lit. c, C. Muncii republicat, a fost depășit.
În ce privește fondul cauzei, pârâtul a solicita respingerea acțiunii formulate. Cererea este scutită de plat ataxei judiciare de timbru în temeiul art. 270 C.muncii.. În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Deliberând cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține că potrivit art. 6 alin.4 Nou cod civil, prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, fiind așadar aplicabile în speță dispozițiile legale anterioare intrării în vigoare a Noului Cod civil, astfel încât excepția poate fi invocată din oficiu de instanța de judecată.
Potrivit prevederilor art. 283 alin.1 lit. c din Legea 53/2003 (Codul muncii), "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat _";.
În cauză s-a solicitat obligarea la calcularea și la plata primei de vacanță pentru anii școlari 2008 - 2009, actualizată cu coeficientul de inflație, însă raportat la data scadenței sumei, respectiv data plecării în concediu, odată cu acordarea indemnizației, cel mai târziu luna august 2009 instanța reține că pentru aceste pretenții a fost depășit termenul de prescripție de 3 ani, reclamantul înregistrând acțiunea la data de 23 noiembrie 2012.
Totodată, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unor cauze de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției, astfel că pe baza probelor administrate in cauza, instanța constata ca este prescris dreptul material la acțiune. Pentru acest motiv, in temeiul prevederilor art. 283 alin.1 lic.c Codul muncii, va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune si in consecința va respinge acțiunea formulată ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtul
S. T. L. O. C. -N. .
Respinge ca fiind prescris dreptul material la acțiune formulată de către reclamantul PARGEA D. - I. cu domiciliul ales în C. -N., P-ța A. I., nr. 18, jud. C. în contradictoriu cu pârâții S. T. L. O. C. -N. cu sediul în C. -N.
, P-ța A. I., nr. 18, jud. C. și C. LOCAL AL M. C. -N. cu sediul în C. -
N., str. M., nr. 1-3, jud. C. . Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
R. -M. V.
Asistent judiciar,
B. -A. C.
Asistent judiciar,
A. Ș.
Grefier,
C. T.
Red./Dact RMV/_