Decizia civilă nr. 4425/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4425/R/2013
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M.
GREF.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC C. N. DE C.
F. C. B. împotriva sentinței civile nr. 12844 din 16 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat S. U. R. D. DE F. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, S. I. în calitate de președinte al Uniunii Regionale D. de F. C., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 1 noiembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, pentru motivele expuse în întâmpinarea formulată, arătând în esență că angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă și din contractele individuale de muncă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12844 din 16 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul S. U. R. D. DE F. C. în numele și pentru membrii de sindicat în contradictoriu cu pârâta SC C. N. C. F. "C. "; SA.
Pârâta a fost obligată să plătească membrilor de sindicat, în funcție de numărul de copii, drepturile prevăzute de art. 71, alin. 1 paragraful al doilea din CCM 2011 - 2012, la nivel de unitate CN CF C. SA, negociat și semnat între federațiile sindicale reprezentative și administrație, înregistrat la M. Muncii,
familiei și Protecției Sociale - Inspecția Muncii.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că conform art. 71 alin. 1 din CCM 2011-2012 aplicabil în speță "La nivelul CN C. SA se constituie un fond de maxim 2% aplicat asupra fondului de salarii realizat anual în vederea efectuării
unor cheltuieli pentru grădinițe creșe dispensare cabinete medicale, muzee, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, cheltuieli ocazionate pentru procurarea unor cadouri pentru copii salariaților, acoperirea parțială a costului transportului salariaților la și de la locul de muncă, suportarea parțială a costului biletelor de tratament sau de odihnă pentru salariați și membrii de familie ai acestora, inclusiv a transportului, acordarea de ajutoare unor salariați care au suferit pierderi însemnate în gospodăriile proprii datorită calamităților naturale precum și pentru acoperirea unei părți din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile ale salariaților sau membrilor de familie ai acestora (soț soție copii minori)";
În aplicarea art. 74 alin. 1 din CCM 2011-2012 s-a încheiat în data de_ un protocol prin care s-a stabilit ca din fondul de 2% (în valoare totală de
8.710.000 lei) 250.000 de lei să fie utilizați pentru ajutoare sociale pentru boli grave sau incurabile și 3.000.000 de lei pentru cumpărarea cadourilor oferite copiilor salariaților (câte 150 de lei pentru fiecare copil).
Având în vedere textul din contractul colectiv de muncă indicat și protocolul încheiat în aplicarea acestuia, instanța a reținut că în sarcina pârâtei s-a născut o obligație concretă și precis determinată, respectiv aceea de a acorda fiecărui salariat câte 150 de lei pentru fiecare copil. Având în vedere că pârâta nu și-a îndeplinit această obligație, instanța a admis acțiunea în temeiul art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC C. N. DE C. F.
"C. "; SA
solicitând modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii contestației.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond, în mod greșit a reținut faptul că CNCF "C. "- SA nu a onorat obligațiile asumate potrivit art. 71, alin (1) paragraful al doilea din CCM 2011-2012 la nivel de unitate CNCF
C. SA, în speță acordarea sumei de 150 lei pentru procurarea cadourilor de Crăciun.
Pe fondul cauzei, apreciază acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată și nelegală.
În conformitate cu prevederile art. 71 (1) paragraful II din CCM în vigoare în luna decembrie 2011 din fondul constituit de maxim 2% aplicat asupra fondului de salarii realizat, recurenta "va contribui la cumpărarea cadourilor oferite copiilor cu ocazia Crăciunului".
Raportat la prevederea contractuala sus-menționată rezultă că societatea ar fi putut contribui la cumpărarea cadourilor pentru copiii acestora, nicidecum de a plăti sume de bani.
Motivat de înțelegerea părților(sindicat-administrație), arată că nu există temei legal pentru acordarea unor drepturi bănești.
Potrivit art. 71 (2) din CCM sus-menționat "modul de utilizare a acestui fond va fi stabilit în baza unui protocol încheiat între administrație și sindicatele reprezentative semnatare ale CCM aprobat în prima ședință de Consiliul de Administrație, după semnarea CCM pe anul 2011-2012. Mai mult, conform art. 71 din CCM, fondul necesar pentru acordarea acestui ajutor se constituie lunar, în cadrul fondului de salarii, în procent de până la 1 la sută din fondul de salarii realizat lunar, din veniturile realizate.
Din interpretarea art. 71 se subînțelege că, constituirea fondului necesar plății ajutorului pentru cumpărarea cadourilor de Crăciun depinde de veniturile realizate, deci este o condiționare a acordării acestui drept de veniturile realizate.
Or în contextul în care recurenta nu a avut venituri corespunzătoare acoperirii tuturor cheltuielilor, înregistrând plăți restante față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, etc. iar ca
urmare ANAF a început procedura executării silite, emițând mai multe titluri executorii și chiar instituind sechestru asiguratoriu asupra unor bunuri a societății, consideră că nu există obligația plății aferente solicitate de reclamant.
Conform Protocolului încheiat între administrație și sindicatele reprezentative, s-a stabilit că pentru cumpărarea cadourilor oferite copiilor salariaților, recurenta va contribui cu suma de 150 lei / copil.
Învederează că nici reclamantul și nici salariații nu au solicitat ca recurenta să contribuie la cumpărarea de cadouri (cu ocazia Crăciunului pentru fiecare copil al salariaților cu vârsta până la 18 ani împliniți în cursul anului respectiv) și nici nu s-a făcut dovada cumpărării unor astfel de cadouri încât recurenta să aibă baza legală pentru decontarea cheltuielilor în limita sumei alocate.
Mai mult, la nivel de unitate, până în prezent, nu au fost înregistrate cereri prin care salariații să solicite participarea unității la cumpărarea de cadouri pentru copii sau decontarea cheltuielilor efectuate de către aceștia pentru procurarea unor astfel de cadouri, în limita sumelor stabilite.
Înainte de a se adresa instanței, salariații ar fi trebuit să solicite unității participarea la cumpărarea de cadouri cu ocazia Crăciunului sau decontarea, în limita sumei aprobate, a cheltuielilor efectuate pentru astfel de cadouri, după caz.
Intimatul S. U. R. D. DE F. C. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Se constată a fi nefondate susținerile din recurs privitoare netemeinicia dispoziției de obligarea la plata contravalorii cadoului pentru copii aferent sărbătorii de Crăciun din anul 2011, în privința căreia reclamanții și-au întemeiat această pretenție pe art. 71 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2011 - 2012, înregistrat la ITM B. la data de_ .
Așadar, o interpretare corectă a acestui text duce indubitabil la concluzia că acordarea acestor ajutoare este un drept al salariatului, sintagma folosită de părți fiind "acest drept beneficiază toți salariații care au copii în vârstă până la 18 ani";.
Într-adevăr, s-a stabilit în cuprinsul aceluiași articol că "suma ce se acordă va fi stabilită cu 30 de zile înainte de Crăciun, în funcție de evoluția prețurilor și de posibilitățile financiare ale CN C. SA";, însă în speță s-a constituit fondul de 2% aferent anului 2011, sens în care prin protocolul încheiat la data de_ între administrație și sindicatele reprezentative s-a stabilit și modul de utilizare a acestui fond, respectiv 150 lei/copil. Ca atare, ulterior constituirii acestui fond și stabilirii prin negociere a modului de utilizare a lui, este exclus dreptului angajatorului a analiza oportunitatea acordării acestui drept în funcție de performanțele sale economice.
Astfel, potrivit art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă, astfel încât reclamanții era îndreptățiți la plata drepturilor menționate, în cuantumul prevăzut în respectivul protocol.
Împrejurarea că reclamanții nu au înregistrat la societate cereri pentru plata acestor drepturi, nu este de natură să exonereze recurenta de executarea obligației asumate prin Contractul colectiv de muncă. În același sens nu era necesară dovedirea de către salariați a cheltuielilor efectuate cu achiziționarea
cadourilor pentru copii, atare condiții nefiind inserate în cuprinsul art. 71 al Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
Referitor la invocarea de către recurentă a jurisprudenței altor instanțe, Curtea reține că aceasta nu are valențe de izvor de drept, nefiind obligatorii decât dezlegările pe care Înalta Curte de Casație și Justiție le face prin deciziile în interesul legii, or în speță nu a fost pronunțată o atare decizie.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, fiind pronunțată cu interpretarea corectă a contractului colectiv de muncă, a cărui înțeles nu a fost schimbat, astfel că o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtă, în cauză nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C. N. DE C.
F. "C. "; SA împotriva sentinței civile nr. 12844 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREF.
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: B. G. Z.
