Decizia civilă nr. 3840/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 3840/R/2013

Ședința publică din data de 2 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.

C. M.

GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î.

P. C. împotriva sentinței civile nr. 9577 din 4 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați S. CU C. I- V. "G. R. " D., S. CU C. I-V. "S. M. " F., S. "G. S. " F.

, S. CU C. I-V. G., L. T. "G. V. " G., S. CU C. I-V. I., S.

"G. B. " J. DE S., S. CU C. I-V. L. DE S., S. CU C. I-V. M. -

R., S. CU C. I-V. M., S. "P. R. " M., C. LOCAL AL C.

D., P. C. D., C. LOCAL AL C. F., P. C. F., C. LOCAL AL C. F., P. C. F., C. LOCAL AL C. G., P. C.

G., C. LOCAL AL C. G., P. C. G., C. LOCAL AL C. S.

, P. C. S., C. LOCAL AL C. I., P. C. I., C. LOCAL AL

C. J. DE S., P. C. J. DE S., C. LOCAL AL C. M. R., P.

C. M. R., C. LOCAL AL C. M., P. C. M., C. LOCAL AL C. M., P. C. M., S. CU C. I-V. H., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, av. G. Patricia, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.

P. edura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive precizată, pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, arătând în esență că pentru activitatea desfășurată proporțional cu perioada lucrată în anul 2010, personalul plătit din fonduri publice beneficiază de un premiu anual, care recompensează activitatea prestată în anul 2010, indiferent de data la care acest premiu urmează a fi plătit. Acest drept este un drept câștigat deja în anul 2010 a cărui activitate s-a încheiat la 31 decembrie, iar Legea nr. 284/2010 a intrat în vigoare la_ . Nu solicită cheltuieli de judecată.

Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.

C U R T E A

Prin Sentința civilă nr. 9577 din_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de către reclamantul S. L. AL Î. P. C. în numele și pentru membrii de sindicat M. F. M., HEDESIU AURELIA, TATARU A. CA, RAD M., ORMENISAN C., PUSCAS V., BARBOS A., K. N CSILLA, DUCA M. ,

M. HOREA, LAMASANU G., VIRAG MAGDOLNA, M. CORNELIA, SIGOVAN L., LUPAS C., STUPAR M., STANCIULESCU L. A, SZEKELY MELINDA, CALBAJOS M., C. V., TOTH E., HODA A., NECHITA A., BUDEAN M., FALCUSAN M., T. L., FECHETE I., B. ANA, M. R., ROTUNJANU D., M. L. -D., C. M., IANC D., G. E., BRADEA L.

  1. , A. CA D. M., PINTIUTA-COVACI CA. -MIOARA, SOUCA L., BARTA

    -MIHALY MELINDA, BADAU ANA, C. E., T. V., P. G., B. M., PAL- SERBAN I. ELIA, NES L., D. V., ANTON C. - D., MOCAN A., CIOAZA KINGA GOCAN D., T. D., MARCU V., GOSA I., CAUACEAN ROSI C. ANA, GAL FLORICA, C. M., GIJU M., MOCAN M. -L., VIRJAN AMELIA- COSMINA, SOPON I., PERSA I., FIZESAN TITUS, FIZESANR., UIFALEAN ALEX, UIFALEAN A., P. N., P. A. M., NEGRESCU GEORGIANA L., MATE IUTKA, VANEA CORNELIA, IANOS LAVINIA, SOCACI A., F. ANA, MARCU HAJNAL, GROZA LASZLO, BRICIU D., SAPLACAN M., BALASZ M.

  2. , P. IUDIT, SULEA A., PILBAK GRATIELA, SASU C., HETEA CODRUTA

C., ROTUND M., ASCHILEAN M. D., CURTA NA. -M., BINDEANR. -

A., BUNA A., GORCAN M., C. A., I. M. V. A, LAZAR ANA-M.

, C. AN M. -R., G. MANUELA, NIA M., PERDE- KILIN T., S. G. S.

, TOT E., GAL MELINDA, B. M. O., ABRUD. L. A., ALBERT-HARI HAJNAL, MISTI M., OTVOS A., SABAU ENIKO, TOT OCTAVIAN, VADAU L., PORUTIU AURORA L., M. CAS S. M. ELA, M. A. S., DEVESEL A.

, BRAND. A. -G., LINGURAR MACUCI, GROZA SILVIU-M. EL, C. S. R.

, MATIES A. -M., CEDRESCHI M., M. CUS TOMA- D., SFARLEA M. -A.

, BAN EDIT, MOVILEANU M., B. FLORICA-D., STANESCU C., EPLI HAJNALKA, B. I. VICA, BOTA ZOITA-GETA, PRIGO. F., T. E., P. ESCU S. -A., SEMEREAN D. -M., SOOS KINGA-L., BOTAN M. -C. ,

C. L. -A., COLTO AUREL, C. L. -MIOARA, COROIU T. -KATA., GOCAN CORNELIA, RACASAN CORNEL, ORBAN E., M. M., SOMONCA ADELA, K. - BORBE ANA, BENTA D., M. CA M., NEGREA P. INA, B. D., MAXIM C. -MELA. A, CZAKO IUDIT, CUC ANDA M., B. LOREDEANA- M., FARCAS CODRUTA, PISCOI ADELA-S., PASCU M., ROMAN A. I., SALAJEANU L. -M., TI. A., P. ANTONIU D., MITREA A. - VERA, OLIEVSCHI CORNEL, C. LUCRETIA, CIUBOTARU L., MOISA OL., VITCA D.

, P. A F., MIHAI OTILIA, MOISA P., M. CAROLINA, GIURGIU M., TODOR

M., ANASTASIU A., TOMA COSMIN, PETREA I., SPATAR G., M. A.

, DAVID D., BACIU L., BERE C. AN, BALTA RAVECA, VANCEA G., OLARI RATONI CONSTANTINA, CHIRA V. A, BORA A. G., BACIU N. ,

M. F., C. FLOARE, BERESCHI ANTON, RAMBA SIMINA, CIORBA IZABELA, SUCIU C. A., M. ORLANDINA, ILEA BONDA VIOLETA, ALBERT TIBOR, BEKE IBOLYA, BRICIU D., C. AURELIA, C. I. ELA, GOSA I., LORINCZ TIBOR, ILONCA M. NA, MADARAS R., MOLDVAI I., LOKOSI KATA., KOVACS LADISLAU, KOVACS IBOLYA, SCRIPEI M., S. CODRUTA, TODEA A.

, ALBERT HAJNALKA, R. ENIKO, GRUMAZESCU L., TINCA L., MARTHI SZIDONIA, FARCAS M., ALBERT CSILLA, LASZLO CSURBIRO CSILLA, OLA C., LORINCZ EMOKE, DREVE FLORICA, MOLNAR CSILLA, IRIMIE I., BORDEA R., MUSZKA FRANCISC, JAKAB E., C. M., COSMA I., RITI-MIHOC E., MUNTEAN M., VIDREAN M., DRINDA M., PURCEL V., M. LUCRETIA,

VIDREAN M., M. NICODIN, HRISTEA I., B. M., C. V., VIDREAN T.

, PANZARU CORNELIA, TOADER M., B. M., IANC R., TOMOS I., SAFTA

M., I. CODRUTA, DRANDA G. A, PITIC MANUELA, M. A C. L., MOROIU D. D., SUTEU A. -E., R. D., LUMEI TIBERIU, B. A., M. A

M. L., BUD. N M. -CECILIA, RIGO M., VARO A. V., VAMOS M. D.

, NEMET IULIA, BUD. N M. L., M. M. M., PESTEAN S., H. A E.

, FENESAN M. D., M. I., LEPSA ADELA C., ABRUD. ANA, VESA F. C.

, CLESA C. M. ,NEGRU VIRID. INGRID, C. F., MATIS L. TINA, TOMSA EMANUELA, M. M. L., PURCEL E., ABRUD. V., HETEA M., SUCIU M. OLGA, PETRISOR E., PURCEL A., VENTE B. în

contradictoriu cu pârâții Ș. CU C. I-V. "G. R. "; D., Ș. CU C. I-V.

"S. M. "; F., Ș. "G. S. "; F., Ș. CU C. I-V. G., L. T.

"G. V. "; G., Ș. CU C. I-V. H., Ș. CU C. I-V. I., Ș. "G. B.

"; J. DE S., Ș. CU C. I-V. L. DE S., Ș. CU C. I-V. M. - R., Ș.

CU C. I-V. M., S. "P. R. "; M., C. LOCAL AL C. D., P.

C. D., C. LOCAL AL C. F., P. C. F., C. LOCAL AL

C. F., P. C. F., C. LOCAL AL C. G., P. C. G. ,

C. LOCAL AL C. G., P. C. G., C. LOCAL AL C. S., P.

C. S., C. LOCAL AL C. I., P. C. I., C. LOCAL AL C.

J. DE S., P. C. J. DE S., C. LOCAL AL C. M. R., P. C.

M. R., C. LOCAL AL C. M., P. C. M., C. LOCAL AL C.

M. și P. C. M. .

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele

:

Reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul pârâtelor unități de învățământ.

Premiul anual a fost reglementat de dispozițiile art. 25 din Legea nr.

330/2009 în vigoare din data de_ .

Legea nr. 330/2009 a fost abrogată de dispozițiile art. 39 lit. w) din Legea nr.284/2010, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877/_, în vigoare din data de 1 ianuarie 2011.

Art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877/_

, în vigoare din data de 1 ianuarie 2011, prevede următoarele: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.";

Dispozițiile menționate sunt în acord cu prevederile art. 162 alin. 2 din Codul muncii conform cărora sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a tratat drepturile salariale ca fiind un bun însă numai în anumite condiții și reținând că trăsăturile esențiale ale acestuia sunt sensibil diferite de cele atribuie în sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului drepturilor reale și drepturilor de creanță cu caracter civil stricto sensu (drepturi născute în cadrul raporturilor juridice de drept civil). Astfel, specific drepturilor de creanță cu caracter economico-social (în speță, drepturi născute în cadrul raporturilor de muncă) este împrejurarea că nu există un drept la un salariu într-un anumit cuantum. Astfel, CEDO a reținut, în cauza Eskelinen c. Finlandei că în Convenție nu este consacrat dreptul de a continua plata unui salariu într-un anumit cuantum.

Din jurisprudența CEDO trebuie reținut și că instanța europeană nu a validat argumentul statului referitor la lipsa fondurilor bugetare, însă această abordare a avut loc în cadrul unui litigiu în care legea care instituia dreptul salarial (spor pentru vechime în specialitate) era încă în vigoare, iar de facto, dreptul salarial nu se plătea (cauza Kechko c. Ucrainei). În cauza Lelas c. Croației, Curtea a statuat că pentru a fi în prezența noțiunii de "bun"; este necesar un fundament legal (normativ) sau o jurisprudență constantă care să permită conturarea unei speranțe legitime, însă, totodată, a arătat că nu este consacrat de Convenție dreptul de a fi plătit în continuare cu un anumit cuantum al salariului, ci numai ceea ce s-a obținut, s-a câștigat, reprezintă un "bun"; în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Prin urmare, instanța a reținut că pentru a se elimina premiul anual pentru anul 2010 s-a urmărit un scop legitim reprezentat de interesul public de a se asigura stabilitatea economică în condițiile crizei economice, interes care primează celui particular.

Un alt element care trebuie analizat este dacă s-a respectat principiul proporționalității măsurii, respectiv dacă statul a menținut un just echilibru între interesul general și imperativul protecției dreptului reclamanților, astfel încât, prin eliminarea premiului salarial, aceștia să nu fie puși în situația de a suporta o sarcină excesivă și disproporționată față de scopul legitim urmărit.

Instanța a reținut că prin măsura menționată, reclamanții nu au fost puși în situația de a suporta o sarcină excesivă și disproporționată față de interesul general care a impus măsura și față de dificultățile în care se află ceilalți cetățeni în perioada de criză economică, menținându-se salarii care permit asigurarea unui trai decent în România. Sarcina excesivă este cea rezultă dintr-o reducere a veniturilor la un cuantum care să determine imposibilitatea de a avea un trai decent. Sarcina disproporționată este cea care depășește limitele determinate de un temei rezonabil, atunci când sarcina este comparată cu interesul general protejat. De asemenea, sarcina disproporționată, astfel cum a reținut CEDO în cauza Kjartan Asmundsson

c. Islandei

, este determinată de împrejurarea că numai o mică parte din persoanele aflate în aceeași situație trebuie să suporte acea sarcina (în cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei numai 54 de persoane au fost lipsite de pensia de invaliditate, pe când alte 689 persoane au continuat să primească pensii de invaliditate). Or, sarcina impusă reclamanților a fost impusă tuturor categoriilor de salariați plătite din fonduri publice, în egală măsură.

În ceea ce privește aprecierea că premiul anual reprezintă un drept câștigat care nu mai poate fi desființat în mod retroactiv, instanța a reținut că nu s-a încălcat principiul neretroactivității legii întrucât raportul juridic privind plata premiului anual nu s-a epuizat la data de_ . Plata premiului anual avea loc, potrivit art. 25 alin. 4 din Legea nr. 330/2009, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul. Așadar raportul juridic reglementat prin legile noi, respectiv prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 și art. 39 lit. w) din Legea nr.284/2010, era în curs de derulare la data de_, data intrării

în vigoare a acestora, astfel că nu se poate susține că aceste dispoziții legale retroactivează.

Pentru aceste considerente, în baza art. 8 din Legea nr. 285/2010 și art. 39 lit. w) din Legea nr.284/2010 precum și a deciziilor CEDO menționate, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S. L. AL I. P. C.

, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive.

În motivare se arată că din cuprinsul art. 25 din Legea nr. 330/2009 rezultă în mod indubitabil faptul că dreptul la premiul anual este un drept de natura salarială care se acordă "pentru activitatea desfășurată";, proporțional cu perioada

lucrată în anul 2010, singurele situații în care acesta poate fi redus sau nu se acordă, prevăzute de alin. 3 al articolului mai sus menționat, fiind acelea în care salariații au desfășurat activități profesionale necorespunzătoare sau au fost sancționați disciplinar, situații în care nu se află membrii de sindicat.

Dreptul membrilor de sindicat de a încasa premiul anual aferent anului 2010, era deja câștigat în anul 2010 chiar dacă plata era amânata până în luna ianuarie 2011, iar Legea nr. 284/2010, ce a abrogat posibilitatea acordării lui, a intrat în vigoare ulterior perioadei pentru care acest premiu se acordă - anul 2010. Faptul că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate prin Legea nr. 284/2010 nu este de natură să înlăture dreptul la plata premiului anual aferent anului 2010, întrucât până la momentul abrogării -_, prevederile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost în vigoare și trebuie să își producă efectele juridice.

Mai mult, premiul anual se acordă pentru activitatea deja desfășurată, astfel încât, întrucât activitatea aferentă anului 2010 s-a încheiat la_, iar Legea nr. 284/2010 a intrat în vigoare la_, dreptul la acordarea premiului anual este un drept câștigat, care recompensează activitatea prestată în anul 2010, indiferent de data la care acest premiu urmează a fi plătit.

Recurentul înțelege să se prevaleze de prevederile art. 11 și 20 din Constituția României arătând totodată că, în condițiile în care dreptul la premiul anual este un drept de natură salarială, acesta intră sub sfera de protecția a art. 1 alin. 1 din Primul protocol adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, potrivit art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: "Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa";.

Dacă instanțele de judecata constata ca legile interne încalcă pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conținând dispoziții mai puțin favorabile decât acestea din urma, sunt obligate să ignore aceste prevederi și să facă aplicarea celor din reglementarea internaționala mai favorabila.

P. edând astfel, instanțele de judecată nu fac altceva decât să respecte dispozițiile art. 20 din Constituția României, precum și pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.

Solicită instanței de judecată să aibă în vedere și faptul că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( C.E.D.O.) a statuat că poate fi considerat

"un bun"; în sensul art. l și interesul patrimonial al subiectului de drept, care poate avea o "speranță legitimă în realizarea acestuia";, speranță ce poate rezulta din dispozițiile exprese ale legii sau dintr-o jurisprudența constantă a instanțelor naționale. Deși protecția dreptului de proprietate nu are caracter absolut, posibilitatea limitării exercițiului atributelor proprietății, nu trebuie să ajungă Ia golirea de conținut a însăși dreptului.

A mai solicitat să se constate că, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, membrii de sindicat se bucură de o speranță legitimă în realizarea dreptului la premiul anual, de natură salarială, deoarece acesta a fost reglementat expres prin lege și, mai mult, a fost confirmat de instanțele judecătorești naționale, așa cum rezultă prin practica judiciară. Apreciază că dreptul de a beneficia de acest premiu este câștigat atât timp cât prevederile legale ce îl prevedeau erau în vigoare la data de_, doar plata sumelor bănești fiind amânată pentru luna ianuarie a anului următor celui pentru care se acordă premiul, orice prevedere contrară încălcând principiul

neretroactivității.

În legătură cu acest principiu, este de observat că prin art. 1 cod civil (vechi) este consacrat, în concordanță cu prevederea înscrisă la art. 15 alin. 2 din Constituție, principiul neretroactivității legilor.

Potrivit acestui principiu o lege devine obligatorie numai după promulgare și după aducerea ei la cunoștință prin publicare în Monitorul Oficial al României, ea rămânând în vigoare până când intervine o altă lege care o abrogă pe cea anterioară în mod explicit sau implicit.

Drept consecință, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire Ia anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.

Arată că, în privința drepturilor asupra veniturilor salariale, în jurisprudența

C.E.D.O. se face o distincție esențială între dreptul de a continua să primești în viitor un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul, câștigat pentru o perioadă în care munca a fost prestată (cauza Lelas împotriva Croației din 20 mai 2010, par. 58). De asemenea, Curtea a statuat că pretenția poate fi considerată "bun"; dacă este suficient de determinată și fundamentată legal în dreptul intern (hotărârea Marii Camere în cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei din 19 aprilie 2007. Totodată, prin hotărârea Kecho contra Ucrainei din 8 noiembrie 2005, CEDO a stabilit că "este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, făcând modificările legislative necesare. Totuși, dacă printr-o dispoziție legală în vigoare se stabilește plata unor sporuri și condițiile pentru aceasta au fost îndeplinite, autoritățile nu pot, în mod deliberat, să amâne plata lor atâta vreme cât dispozițiile legale sunt în vigoare";.

Solicită să se aibă în vedere și faptul că, la data intrării în vigoare a Legilor nr. 284/2010 și nr. 285/2010, membrii de sindicat erau beneficiarii unui drept actual - în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu o bază legală - Legea nr. 330/2009, astfel încât intră sub sfera de protecție a art. 1 alin. 1 din Primul protocol adițional la Convenție.

Se mai precizează de către recurent faptul că în practică nu a avut loc o compensare între sumele cuvenite cu titlu de "premiu anual"; aferent anului 2010 și creșterile salariale ce acordate pentru anul 2011.

De asemenea, trebuie avută în vedere și soluția dată de Comisia Europeană în Cauza C-310/10 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată, în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de Curtea de Apel Bacău, Secția Civilă -România - în cauza aflată pe rolul acestei instanțe, privind interpretarea articolului art. 15 din Directiva C. ui nr. 2000/43/CE (JO L180 din_ ) cu privire la punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane indiferent de originea rasială sau etnică și a art. 17 din Directiva C. ui nr. 2000/78/CE (JO L 303 din_ ) de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009 pentru activitatea desfășurată personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare realizate în anul pentru care se face premierea.

Prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010 a fost abrogată în mod expres Legea nr. 330/2009.

Prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor acestei legi.

Astfel, se constată că în mod corect prima instanță a respins acțiunea formulată de către reclamant, având în vedere faptul că, la data la care premiul anual aferent anului 2010 ar fi fost scadent, conform art. 25 alin. 4 din Legea nr. 330/2009, respectiv în luna ianuarie 2011, erau deja aplicabile dispozițiile art.8 din Legea nr. 285/2010.

În cauză nu se poate reține retroactivitatea legii având în vedere tocmai faptul că, în luna ianuarie 2011, problema acordării premiului anual era reglementată prin Legea nr. 285/2010, lege în vigoare la acea dată.

În speță, reclamanții fac parte din categoria cadrelor didactice, au desfășurat o activitate care nu a fost apreciată ca necorespunzătoare în anul 2010, nu au fost sancționați disciplinar, astfel încât se pune problema dacă prin prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a adus o ingerință în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul 1 la CEDO, deoarece privarea de proprietate impune statului obligația de a despăgubi pe proprietar.

În acest sens, reclamanții au primit în anul 2011 majorări salariale de 15% conform art.1 alin.1 și 2 din Legea nr. 285/2010. De asemenea, Curtea constată că nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că, fiind o lege cadru, nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție.

Totuși, lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale, iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată și de eventualele sancțiuni disciplinare suportate, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus în mod efectiv în salariul de bază, ci reflectă intenția legiuitorul să asigure un tratament egal tuturor persoanelor prin eliminarea începând cu anul 2011 a premiului anual.

Art.1 din Protocolul 1 din CEDO invocat nu poate fi apreciat ca incident în cauză, pentru că reclamanților nu li s-a adus o atingere dreptului de proprietate, premiul anual din anul 2010 fiind inclus în majorarea salarială de 15% acordată în anul 2011.

Prin decizia nr. 115/_ a Curții Constituționale, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 invocată în cauză de către recurenți, reținându-se, pe de o parte, faptul că premiul anual nu este un drept fundamental, iar, pe de altă parte, că prin aceste dispoziții nu au fost încălcate: principiile neretroactivității legii și egalității de tratament, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, legiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.

Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î.

P. C. împotriva Sentinței civile nr. 9577 din_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 02 octombrie 2013.

PREȘEDINTE JUDECATORI

S. -C. B. I. -R. M. C. M.

GREFIER

G. C.

Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_

Jud. fond: I. P.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3840/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă