Decizia civilă nr. 4457/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4457/R/2013
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta B. L. împotriva sentinței civile nr. 12881 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe intimatul pârât C. N. "G. COȘBUC";
C. N., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentei, de a fi judecată cauza și în lipsă, o reține în pronunțare, în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta B. L. a solicitat obligarea pârâtului C. N. "G. COȘBUC"; la încadrarea în funcția de profesor pentru ciclul primar începând cu data de_, calcularea drepturilor salariale corespunzător acestei funcții didactice, plata diferenței dintre drepturile salariale astfel calculate și cele efectiv încasate, începând cu data de_, actualizate cu indicele de inflație până la data efectivă a plății și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare cererii, susține că a absolvit studiile Universității "Spiru Haret";, iar în luna martie 2010 a fost retrogradată la funcția de învățător, cu toate că Legea nr. 387/2009 și art. 1 alin.1-3 lit.d din Ordinul nr. 3235/2010 îi dădea dreptul de a fi încadrată profesor.
S-a invocat excepția de nelegalitate a diplomei de licență, fiind respinsă prin sentința civilă nr. 10170/2012 a Tribunalului C., irevocabilă prin decizia civilă nr. 3366/2013 a Curții de Apel C. .
Prin sentința civilă nr. 12881 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._,
a fost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamanta este absolventă a studiilor superioare urmate la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie-Sociologie din București, astfel cum rezultă din diploma de licență seria A nr. 0051475/_ și din foaia matricolă precum și din adeverința nr. 11851/_ .
Prin adresa nr. 239/_ emisă de pârâtă, i s-a comunicat reclamantei că începând cu data de_ va fi încadrată ca învățător în urma modificării proiectului încadrării de către Inspectoratul Școlar Județean C., conform Ordonanței nr. 10/2009 și că M. Educației, Cercetări și Inovării îi va recunoaște diploma obținută, potrivit art. 4 din O.G. nr. 10/2009.
Chiar dacă reclamanta a absolvit studiile unei instituții de învățământ superior, nu ar putea fi încadrată în funcția de institutor/profesor din mai multe considerente:
postul de institutor/profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții și nu este finanțat de la bugetul de stat;
reclamanta nu a chemat în judecată M. Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice pentru a solicita obligarea acestora la includerea în structura organizatorică a unor posturi de institutor/profesor și de a îi obliga la finanțarea unor astfel de posturi;
în cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupă prin concurs sau examen, or, reclamanta nu a susținut niciun concurs sau examen;
este evident că simpla deținere a unor diplome nu garantează absolventului respectivei forme de învățământ promovarea sau ocuparea unor posturi, cu atât mai mult în cazul în care posturile nu există în organigrama instituției, nu sunt finanțate și nu s-a promovat un concurs sau un examen.
Potrivit art. 30 din Codul muncii, "(1) Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de funcții vor fi scoase la concurs, în raport cu necesitățile fiecărei unități prevăzute la alin. (1)";.
În măsura în care reclamanta dorește să ocupe un post de institutor/profesor, este necesar să se prezinte la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor vacante de această natură.
Același principiu este reiterat în art. 89 și art. 90 din Legea educației naționale, fiind evident că în condițiile de concurență și de urmărire a performanței este necesară selectarea personalului din învățământ numai ca urmare a verificării competenței, într-un regim concurențial, simpla obținere a unei diplome de învățământ superior nefiind suficientă pentru ocuparea unui post.
Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, "În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice vacante și rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului"; iar conform art. 90 al.1 din același act normativ: "Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.";
Împrejurarea că în art. 1 alin. 1, 2 și 3 lit. d din Ordinul nr. 3235/2010 se menționează că și absolvenții anumitor forme de învățământ îndeplinesc condițiile pentru a ocupa posturi de profesor nu înseamnă că odată absolvite acele forme de învățământ, absolventului i se creează și pune la dispoziție un post de institutor/profesor. Se menține, în mod evident, condiția stabilirii necesității existenței postului de către autoritatea competentă care evaluează și decide cu
privire la numărul de posturi și posibilitatea finanțării, necesitatea finanțării posturilor, necesitatea participării la concurs și a promovării acestuia etc.
În acest scop, a fost adoptat Ordinul nr. 6052/2009 care în cuprinsul dispozițiilor art. 1-3 stabilește că încadrarea personalului didactic pe posturile vacante sau rezervate se face numai prin concurs.
Având în vedere lipsa promovării de către reclamantă a vreunui concurs sau examen, menținerea încadrării acesteia pe postul inițial ocupat este legală și temeinică.
Este inadmisibil ca instanțele de judecată să treacă în sfera de competență a executivului și să decidă cu privire la numărul de posturi care trebuie prevăzute în statul de funcții și care trebuie finanțate din bugetul public, precum și să decidă cu privire la ocuparea acestora cu eludarea concursului sau examenului stabilit de actele normative în vigoare, la simpla obținere a unei diplome de învățământ superior.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta
, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii introductive de instanța.
În motivare arată că instanța de fond a depășit cadrul procesual al cauzei, respingând acțiunea prin raportare la argumente străine de prezenta cauză și pe care nu le-a pus în discuție.
În speța se contestă o modificare unilaterala a contractului individual de muncă de pe funcția de profesor pe cea de învățător, fără acordul salariatului.
Instanța a respins acțiunea pentru considerentul că postul de profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții și nu este finanțat de la bugetul de stat. Or, la dosarul cauzei nu a fost depusă organigrama și statul de funcții pentru că instanța poate trage o astfel de concluzie. Aceste înscrisuri nici nu se impun în cauză unde angajatorul a recunoscut studiile superioare absolvite de către recurentă, care a fost încadrată pe funcția de institutor și remunerat corespunzător până în data de_, având loc apoi o modificare unilaterala a contractului de muncă de pe funcția de institutor pe cea de învățător începând cu_, fără a avea la baza acordul salariatului.
Din adeverința nr. 119/_ rezulta ca motivul încadrării pe funcția de învățător este nerecunoașterea învățământului la distanta din cadrul Universității
"Spiru Haret";. Or, pe aceasta tema s-a pronunțat instanța de contencios administrativ prin sentința civila nr. 10170/2012 pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ prin respingerea excepției de nelegalitate invocata din oficiu de către instanță în prezentul dosar.
Cât privește nechemarea în judecata a Ministerelor Educației Naționale și al Finanțelor P. e, arată că art. 141 din Legea nr. 84/1995, art. 94 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 enumeră atribuțiile M. ui Educației Naționale.
Unitatea de învățământ are personalitate juridica și este condusă de Consiliul de administrație, directorul instituției fiind și președintele consiliului de administrație (art. 145 din Legea nr. 84/1996 și art. 96 din Legea nr. 1/2011).
În condițiile în care prin acțiunea introductivă se contestă o modificare unilaterala de contract nu era necesară chemarea în judecată a M. ui Educației Naționale care doar "coordonează, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea și evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control și a celui auxiliar din unitățile subordonate"; (art. 141 lit. p din Legea nr. 84/1995) și nu este cel care a emis decizia nr. 42/2012.
În ceea ce privește Ministerul Finanțelor Publice nu a dorit și nu înțelege să se judece în contradictoriu cu aceasta instituție, inclusiv prin raportare la prevederile Deciziei înaltei Curți de C. și Justiție nr. 10/2011.
Între instituția de învățământ pârâtă chemata în judecata pentru anularea unei decizii de modificare unilaterala de contract și Ministerul Finanțelor Publice
exista raporturi juridice de drept administrativ, care iau naștere în virtutea obligațiilor legale reciproce și specifice ce le revin în procesul bugetar, dar între Ministerul Finanțelor Publice și unitatea de învățământ nu exista nicio obligație de garanție sau de despăgubire în cazul neexecutării de către școală a unei obligații ce îi incumbă în baza raportului juridic de muncă.
Raportat la reținerea tribunalului conform căreia în cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupa prin concurs sau examen, arată că se contestă o modificare unilaterală de contract, deci nu se poate pune în discuție un concurs sau un examen. Potrivit legii educației naționale fiecare cadru didactic are obligația de a se forma continuu (art. 232 lit. b din Legea nr. 1/2011), iar aprofundarea studiilor prin absolvirea studiilor superioare dădea dreptul recurentului de a fi încadrata pe studii superioare.
Prevederile dispozițiilor Ordinului nr. 3235/2010, respectiv ale art. 248 alin. 4 din Legea nr. 1/2011 dispun ca angajatorul să încadreze cadrele didactice pe posturi conform pregătirii. Aceste dispoziții legale se refera la personalul didactic care este deja încadrat în școli, clarificând doar încadrarea (studii medii/studii superioare).
Pentru perioada cuprinsa între_ și de_ se impunea încadrarea pe funcția de profesor potrivit art. 1 alin. 1, art. 1 alin. 2 și art. 1 alin. 3 lit. d) din Ordinul nr. 3235/2010, citate în extenso.
Începând cu data de_, se impune încadrarea ca profesor prin aplicarea dispozițiilor art. 248 alin. 4 din Legea nr. 1/2011.
Această dispoziție legală trebuie coroborată cu prevederile art. 14 din anexa 1 din Ordinul MECTS nr. 3753/_ privind aprobarea unor masuri tranzitorii în sistemul național de învățământ: "prevederile art. 248 alin. 4 din Legea educației naționale nr. 1/2011 se aplica începând cu data de 1 septembrie 2011, absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar";.
Invocarea de către instanța a Ordinului M. Educației, Cercetării și Inovării (actual M. Educației Naționale) nr. 6052/2009 pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010 este străina de prezenta cauza referindu-se la anul 2010. În fiecare an MEN emite un ordin privind metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar.
În drept invocă dispozițiile art. 304 pct. 7 teza finala, pct. 8 și pct. 9 C.pr.civ..
Nu s-a depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința modificării sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.
Practic, după cum rezultă din adeverința emisă de unitatea angajatoare (fila 11 dosar fond), în perioada_ -_, reclamanta a fost încadrată institutor, ca urmare a absolvirii cu examen de licență a Universității "Spiru Haret";, urmând să fie aplicare prevederile Ordinului MECTS nr. 3235/2010 prin încadrarea ca profesor pentru învățământul primar retroactiv de la_ . Se mai arată că începând cu_, în urma modificării proiectului încadrării de către Inspectoratul Școlar Județean C., s-a revenit la încadrarea de învățător până la recunoașterea de către MECTS a diplomei de licență.
Se înțelege că doar în raport de această condiție (ca forma de învățământ să fi fost prevăzută într-o hotărâre de guvern ca fiind acreditată), considerată neîndeplinită, s-a refuzat încadrarea reclamantei în continuare cu recunoașterea studiilor superioare.
Or, se constată că anterior, au fost recunoscute aceste studii de către aceeași unitate de învățământ, care a procedat la încadrarea reclamantei pe postul de institutor.
Motivele de recurs sunt întemeiate.
Se verifică în cauză încălcarea dreptului la apărare și a contradictorialității procesului civil, în raport de maniera în care cauza a fost soluționată prin raportare la aspecte de fapt și de drept care nu au fost puse în discuția părților.
În plus, tribunalul a reținut, ca principal motiv al respingerii acțiunii, faptul neparticipării reclamantei la un concurs organizat pentru postul pe care solicită a i se recunoaște încadrarea.
Or, cum corect a arătat recurenta, nu se pune problema, în cazul său, a încadrării (angajării) în învățământul preuniversitar de stat, în sensul accederii la acest sistem din afara sa, ci pretențiile reclamantei vizează corecta sa încadrare, în condițiile în care, încadrată fiind în perioada_ -_ ca institutor, începând cu_, s-a revenit la încadrarea de învățător.
Din înscrisurile depuse la dosar reiese că argumentul pentru care angajatorul a refuzat să dea curs diplomei obținute a fost exclusiv cel legat de neacreditarea formei de studii superioare absolvită de aceasta.
Sub acest aspect, nu se poate accepta ca fără a fi indicată nici o altă împrejurare de natură a legitima ignorarea dovezii faptului că reclamanta a
urmat și absolvit cursurile Universității "Spiru Haret";, aceasta să fie înlăturată, în condițiile în care aceeași diplomă a stat la baza încadrării ca institutor a reclamantei în perioada_ -_ .
Practic, reclamanta este deținătoarea unui act oficial, și anume o diplomă de licență emisă sub egida M. ui Educației, Cercetării și Tineretului în anul 2009 (fila 3 dosar fond), ce atestă, ca și adeverința nr. 11851/_ emisă de Universitate (fila 7 dosar fond), faptul promovării examenului de licență în sesiunea iulie 2008 în specializarea psihologie și care astfel se bucură de o puternică prezumție de legalitate. Cu atât mai mult cu cât ulterior s-a dat efect acestui act prin încadrarea reclamantei cu luarea în considerare a studiilor superioare absolvite și dovedite astfel.
Ca atare, nu se poate accepta înlăturarea acestei dovezi și neluarea ei în seamă cu ocazia încadrării reclamantei, fără a se fi întreprins demersuri legale de către autoritățile implicate în acest proces pentru eventuala anulare a diplomei, dacă a fost apreciată ca emisă cu încălcarea legii. De altfel, reclamanta invocă și se verifică realitatea acestei afirmații, că în procesul înregistrat sub numărul _
, s-a respins în contradictoriu cu unitatea angajatoare excepția de nelegalitate a diplomei de licență a reclamantei, situație în care nu poate fi admisă discutarea legalității acestei diplome și a realității faptelor pe care le atestă, pentru aceleași temeiuri juridice discutate în acel proces (neacreditarea studiilor la distanță la specializarea psihologie în cadrul Universității Spiru Haret).
Faptul stabilirii de către angajator a unei anumite încadrări trebuie privită din această perspectivă, ca reflectând raportul de subordonare care există între
Educației, Cercetării Tineretului și Sportului (respectiv al Inovării, ulterior modificării denumirii acestuia), inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ: inspectoratele școlare județene, ca servicii publice deconcentrate ale M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, au atribuția de a acorda consiliere și asistență unităților și instituțiilor de învățământ în gestionarea resurselor umane și a posturilor didactice (art. 95 lit. l)
din Legea nr. 1/2011), iar M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului preuniversitar (art. 94 din Legea nr. 1/2011), fiind evident că pârâtul nu a procedat la
încadrarea reclamantei decât în concordanță cu îndrumările primite de la inspectorat și minister.
Se au în vedere, în acest sens, și dispozițiile art. 9 din H.G. nr. 2.192/30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, conform cărora:
"(1) Statul de funcții pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ se întocmește de către directorul adjunct, este însușit de directorul unității de învățământ, este avizat de consiliul de administrație și de ordonatorul principal de credite și este aprobat de inspectorul școlar general al inspectoratului școlar județean, respectiv al municipiului București";, ca și cele ale art. 17 din Ordinul M. ui Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a inspectoratelor școlare, conform cărora: "(1) Domeniul funcțional financiar-contabil, juridic, tehnic-administrativ include următoarele compartimente:
financiar-contabil;
normare-salarizare; (…)
(3) Compartimentul normare-salarizare are următoarele atribuții: (…)
g) avizează statele de personal (…)";.
Art. 6 din Legea nr. 1/2011 statuează că "în România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare";, astfel încât, o diplomă emisă sub egida M. ui Educației, Cercetării și Inovării (fila 8 dosar fond) nu poate fi înlăturată în mod legal de la încadrarea reclamantei.
Temeiurile de drept invocate de recurentă în dovedirea caracterului fondat al acțiunii sale sunt pe deplin aplicabile.
Astfel, prin dispozițiile Legii nr. 387/2009 a fost aprobată cu modificări
O.U.G. nr. 40/2009, prin care au fost aduse modificări Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic. Dacă anterior intrării în vigoare a acestei legi, art. 7 din Legea nr. 128/1997 prevedea ca funcții didactice pentru învățământul preuniversitar - ciclul primar, doar pe cele de învățător și institutor (varianta legii în vigoare până la data de_ ), ulterior acestei modificări legislative aduse prin actele normative indicate, a fost adăugată funcția didactică de profesor pentru învățământul primar.
Prin urmare, acest eveniment legislativ nu a determinat vacantarea unor posturi, ci necesitatea ca încadrarea personalului existent, ca și a celui ce va fi angajat ulterior, să se facă prin aplicarea noilor dispoziții. Ca urmare, nu se pune problema ca reclamanta să fi urmat un concurs pentru ocuparea unui alt post decât cel pe care funcționa la acea dată, ci de a se considera, prin raportare la studiile pe care le avea efectuate, dacă îndeplinește sau nu condițiile ca încadrarea sa să fie considerată la un nivel sau altul de salarizare (învățător, respectiv institutor sau profesor pentru învățământul primar).
De altfel, angajatorul nici nu a invocat o atare necesitate, iar din dispozițiile legale incidente, de asemenea, nu reiese o atare necesitate.
Menționarea, în cuprinsul Ordinului nr. 3235/2010 "privind aprobarea specializărilor de nivel universitar care conferă dreptul absolvenților liceelor pedagogice de a ocupa funcțiile didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor în învățământul primar";, a sintagmei "precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr._ ";,
se face, în mod evident, nu ca o indicare a unei condiții pentru încadrarea pe funcția de profesor pentru învățământul primar, ci face parte, această sintagmă, din precizarea specializării ce trebuie să fie înscrisă pe diploma de absolvire/licență: "având înscrisă pe diploma de absolvire/licență una dintre specializările cuprinse în Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr._ ";, în condițiile în care acest Ordin nr._ chiar această denumire o poartă: "pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010";.
În acest sens sunt prevederile Legii nr. 128/1997, unde condiția concursului este atașată doar ocupării posturilor didactice vacante, detașării, titularizării (art. 9-11 și următoarele).
Prin urmare, încă de la începutul anului 2010, încadrarea trebuia făcută pe funcția de profesor pentru învățământul primar, astfel încât argumentele legislative aduse de reclamantă prin raportare la dispozițiile art. 248 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale trebuie privite doar ca și confirmări ale corectitudinii acestei soluții. Astfel, prin aceste dispoziții s-a statuat în clar că
"Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licența, li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar";.
Faptul legiferării ulterioare, prin dispozițiile art. 14 din anexa 1 din Ordinul MECTS nr. 3753/_ privind aprobarea unor masuri tranzitorii în sistemul național de învățământ, că "prevederile art. 248 alin. 4 din Legea educației naționale nr. 1/2011 se aplica începând cu data de 1 septembrie 2011, absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar"; nu poate conduce la o altă soluție, în condițiile în care, fiind un act juridic inferior față de lege, forța juridică a acestuia este de asemenea inferioară, astfel încât nu poate dispune eficient în contra dispozițiilor clare ale legii.
De asemenea, nu sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate (la care face trimitere unitatea angajatoare într-una din adresele de răspuns către reclamantă în legătură cu încadrarea acesteia, fila 8 dosar fond), întrucât se referă la studenții care nu și-au finalizat studiile, nefiind acesta cazul reclamantei.
Cât privește argumentul primei instanțe sub aspectul nechemării în judecată a M. ui Educației Naționale și a M. ui Finanțelor P. e, acesta în mod evident nu poate fi reținut ca întemeiat, în condițiile în care cadrul procesual este fixat de către părți, iar în fața tribunalului nu s-a pus în discuție această eventuală necesitate. Pe de altă parte, argumentul nu este în sine consistent, întrucât încadrarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar de stat nu este făcută la nivel de ministere, ci, conform dispozițiilor legale citate mai sus, este doar coordonată la nivel de minister de resort, astfel încât era eventual la îndemâna angajatorului a formula cerere de chemare în garanție a acestui minister, neputând fi imputată reclamantei, ca un fine de
neprimire a cererii de chemare în judecată, omisiunea de a complini cadrul procesual sub acest aspect. În mod legal, reclamanta a împrocesuat unitatea școlară cu care are încheiat contract individual de muncă și care este obligată în raport cu aceasta să procedeze la corecta și legala încadrare pe funcție.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.proc.civ., Curtea urmează a admite recursul și a modifica sentința în sensul admiterii acțiunii atât cu privire la încadrarea reclamantei, cât și, ca o consecință, sub raport financiar, în ce privește diferențele de drepturi salariale aferente noii încadrări, diferențe actualizate cu indicele de inflație la data plății, pentru acoperirea în întregime a prejudiciului cauzat prin întârzierea acestor plăți.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta B. L. împotriva sentinței civile nr. 12881 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._ pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta B.
L. în contradictoriu cu pârâtul C. N. "G. COȘBUC"; și în consecință:
Obligă pârâtul să o încadreze pe reclamantă în funcția de profesor pentru ciclul primar începând cu data de_ și să plătească diferența de drepturi salariale dintre salariul corespunzător funcției didactice de profesor și salariul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. M. N.
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_ Jud.fond. I. P.
