Decizia civilă nr. 4478/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4478/R/2013
Ședința publică din 19 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. I. M. împotriva sentinței civile nr. 11395 din 01 iulie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată C. N. P. R.
, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent R. I. M., avocat Herțeg R. și reprezentanta pârâtei intimate C. N. P. R., consilier juridic A. D. Băgăcean, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantului recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentanta pârâtei intimate arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în întregime a sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. Arată că esența acestui litigiu este dacă într-adevăr s-a realizat o concediere corectă și reală, respectiv dacă exista sau nu posibilitatea de a i se oferi un alt post similar pregătirii pe care a avut-o.
Din actele depus la dosarul cauzei la termenul anterior de judecată rezultă mecanismul de concediere, în sensul că prin Hotărârea AGA nr. 19/_ au fost desființate cele 8 Direcții Regionale de P., iar prin Hotărârea Consiliului de Administrație al C.N.P.R. SA nr. 31/_ s-a aprobat noua organigramă, valabilă începând cu data de 31 mai 2012 (fila 33).
Cele 8 Direcții Regionale de P. au fost redenumite, fiind Centre Operaționale Regionale și au fost menținute cele 41 de Oficii Județene de P., precum și Oficiul Municipal de P. B., cu aceeași structură, iar în fapt, postul pe care l-a ocupat reclamantul se regăsește în organigrama prezentată de intimată.
A fost înființat postul de inspector șef județean care nu apare în organigramă dar care are o fișă a postului, similară cu cea de inspector șef județean.
Deși pârâta intimată a arătat că nu a fost o decizie bazată pe criterii politice pentru că s-au desființat peste aproximativ 300 de posturi de conducere, este posibil ca anumite posturi să fi fost desființate în mod real, dar acest post de director județean nu a fost desființat în mod real.
Reclamantul a dovedit că desființarea postului nu a fost una efectivă și nu a avut la bază o cauză reală și serioasă, întrucât dacă desființarea postului ar fi fost una efectivă, reală și serioasă în organigrama societății intimate nu s-ar fi regăsit această redenumire a posturilor și structurilor pârâtei.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului, menținerea în totalitate a hotărârii atacate și a deciziei de concediere.
Referitor la Centrul Operațional Regional despre care a făcut vorbire reprezentantul reclamantului recurent, la fila 35 din dosar cauzei se află organigrama Centrului Operațional Regional din care rezultă foarte clar că Centrul Operațional Regional are la conducere un singur post, astfel că există un singur post de conducere și 43 de posturi de execuție.
Acest Centru Operațional Regional s-a înființat pentru o perioadă determinată de timp pentru a prelua vechile structuri Direcții regionale de P., Sucursalele Direcțiilor Regionale de P. și nicidecum Oficiile Județene de P. .
Reclamantul recurent a fost angajat pe postul de director județean la Oficiul Județean de P., subordonat Direcțiilor Regionale de P. în locul cărora s-au înființat Centre Operaționale Regionale. Așadar Oficiile Județene de P. nu s-au desființat, ci s-a desființat acest post și toate posturile de conducere de la nivelul întregii Regionale de P., precum și de la nivelul Oficiilor Județene de P.
.
La nivelul Oficiilor Județene de P. existau două posturi de conducere, iar din rațiuni economice care nu au nici o legătură cu persoana salariatului la nivelul întregii companii au fost desființate 290 de posturi de conducere, printre care și postul ocupat de reclamantul recurent.
La nivelul fiecărui județ a rămas câte un singur post de conducere, conform organigramei Companiei Naționale P. R. SA de la fila 30, din care rezultă că numărul total al angajaților a fost 36.752 din care 401 au fost posturi de conducere, iar la fila 29 se află organigrama Direcției Regionale de P. Nord-Vest din care rezultă că numărul total al posturilor din cadrul acestei sucursale a fost
4.286 din care 37 de posturi de conducere. Raportat la organigrama Centrului Operațional Regional rezultă că au rămas doar 43 de posturi de execuție și un post de conducere.
Referitor la organigrama Companiei Naționale P. R. SA emisă la data de_, adică ulterior desființării postului reclamantului recurent, arată că numărul total de posturi din cadrul C.N.P.R. a rămas la 35.980, cu 772 posturi mai puțin din care 111 posturi de conducere la nivelul întregii țări.
Referitor la postul de inspector șef județean pe care îl menționează reprezentantul reclamantului recurent, reprezentanta pârâtei intimate învederează că acest post nu există ,după cum rezultă din organigrama depusă la dosar.
Decizia de concediere a fost emisă în mod legal ca urmare a reorganizării Companiei Naționale P. R. dispusă prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 31/_ prin care s-a aprobat desființarea efectivă a unui număr de 772 de posturi, iar la emiterea deciziei s-au avut în vedere consultările cu Sindicatul Lucrătorilor P. li, prin care s-a decis ca procedura de ocupare din noua structură organizatorică să se facă pe bază de interviu, care a fost primul criteriu.
Reclamantul recurent a înțeles să nu se prezinte la interviu, întrucât posturile care urmau să se ocupe erau posturi de execuție, iar acesta a menționat foarte clar și în recurs că urmărea să ocupe doar un post de conducere. C. nu era obligată să îi ofere un post de conducere ulterior reorganizării companiei, atâta timp cât prin procedura de ocupare s-au ocupat doar posturi de execuție,
urmând ca ulterior să se ocupe posturi de conducere. Depune la dosar concluzii scrise.
În replică, reprezentantul reclamantului recurent arată că era normal ca persoanelor care au avut posturi de conducere să li se dea ocazia să se prezinte la concurs pentru posturi de conducere dacă nu vor pentru posturi de execuție. Anterior desfacerii contractului de muncă al reclamantului s-a desfășurat un interviu pentru posturi de execuție, iar după desfacerea contractului de muncă al reclamantului au făcut interviuri pentru posturi de conducere.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.11395 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul R. I.
M., în contradictoriu cu pârâta C. N. P. R. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul individual de muncă nr._ /_, reclamantul a fost angajat ca director
județean la CN P. R. SA, Sucursala Rețea P. lă, Centrul Regional Rețea P. lă C. N., Oficiul Județean rețea P. lă C., pe durată nedeterminată, pentru un salariu de bată lunar brut de 3265 lei (f.8-9).
Prin decizia nr. 885/_, în temeiul HG nr. 371/1998 al Hotărârii Consiliului de administrație nr. 1/2010, al hotărârii AGA nr. 34/2007, s-a decis numirea în funcția de director al Oficiului Județean Rețea P. lă C. a reclamantului, începând cu data de_ (f.10).
Prin decizia nr. 3387/_, s-a decis încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, începând cu data de_, ținând seama de decizia de concediere colectivă nr. 648/_, în temeiul art. 65, 66 și 67 din Codul muncii (f. 11 ).
Prin decizia nr. 648/_ a directorului general al pârâtei, s-a dispus desființarea postului ocupat de către reclamant și concedierea acestuia, în temeiul HG nr. 371/1998, al hotărârilor consiliului de administrație nr. 22/2012 și nr. 31/2012, ținându-se seama că după consultarea cu sindicatul lucrătorilor poștali s-a stabilit ca posturile din structurile noi și cele modificate aferente organigramei aprobate în data de_ să fie ocupate prin verificarea competențelor profesionale pe bază de interviu, iar reclamantul nu a fost declarat admis la procedura de examinare. S-a acordat reclamantului un preaviz de 20 de zile. S-au mai invocat prev. art. 65, 66, 67 și 39 din Codul muncii și art. 26 pct. 1 și 26 pct. 3 din CCM pentru anii 2008-2018 (f. 12-13).
Potrivit art. 65 din Codul muncii, concedierea salariatului ca urmare a desființării locului de muncă ocupat de către acesta trebuie să aibă la bază o desființare efectivă a locului de muncă, iar cauza să fie reală și serioasă.
Instanța a constatat că reorganizarea pârâtei are la bază motive temeinice, respectiv dificultățile economice și lipsa de eficiență, împrejurări constatate de către structurile pârâtei și de către Guvern prin HG nr. 761/2012 privind aprobarea strategiei de privatizare a CN P. R. SA. Strategia de privatizare a pârâtei a avut la bază prevederile noului aranjament stand-by de tip preventiv, încheiat de Fondul Monetar Internațional cu România și intrat în vigoare la 31 martie 2011, precum și criteriile de referință structurale care decurg din Memorandumul tehnic de înțelegere cu Fondul Monetar Internațional și Scrisoarea de intenție din luna iunie 2012.
Conform planului de concediere al pârâtei, schema de personal a pârâtei urma să fie redusă cu 290 de posturi de conducere, 535 posturi de personal
administrativ, 55 de posturi de personal auxiliar și 20 de posturi de personal operativ.
Din prezentarea situației economice a companiei, cuprinsă în nota de fundamentare care stă la baza Procesului de restructurare și reorganizare a pârâtei, rezultă că aceasta a avut pierderi financiare semnificative, o diminuare sensibilă a cifrei de afaceri iar cheltuielile de exploatare au crescut, astfel încât s-a impus concedierea personalului, în ceea ce privește numărul de directori ai Oficiilor Județene de P. urmând a se reduce numărul acestora de la 94 la 42 (f. 52-61).
Pârâta a respectat dispozițiile art. 68 - 74 din Codul muncii privind concedierea colectivă, dispozițiile art. 75 din Codul muncii referitoare la dreptul la preaviz și cele ale art. 76 din Codul muncii privind forma și conținutul deciziei de concediere.
Astfel, s-a procedat la notificarea către sindicat a intenției de a efectua concedieri colective (f. 39-40), au avut loc consultări cu sindicatul (f. 43), a fost notificată Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă și ITM (f. 46-49), s-a adoptat decizia privind reducerea programului de lucru în vederea redresării situației economice (f.64-65), decizia de concediere a fost fundamentată economic (f. 53-60).
În ceea ce privește caracterul efectiv al desființării postului reclamantului, s-a constatat că și această condiție este îndeplinită, astfel cum rezultă din organigramele de la filele 232-238. Se constată existența unui singur post de conducător al centrului operațional regional, spre deosebire de situația existentă anterior desființării postului. Din statele de funcții de la filele 257-275, rezultă că în prezent există un șef al Oficiului Județean de P., iar anterior existau patru directori ai Direcției Regionale de P. .
Prin urmare instanța a apreciat că desființarea locului de muncă al reclamantului a fost efectivă și a avut la bază o cauză reală și serioasă, fiind
întrunite condițiile prevăzute de art. 65 și urm. din Codul muncii referitoare la concedierea din motive neimputabile salariatului.
Se constată, totodată, că s-a stabilit de către pârâtă criteriul experienție de 5 ani în sistemul poștal, în funcții de conducere, coordonare sau control, pentru absolvenții de studii superioare care doresc să participe la concursul organizat în perioada 21-_, pentru ocuparea postului de sef al Oficiului Județean (f. 62), iar reclamantul a învederat că ar fi dorit să participe la acest concurs însă criteriul experienței de 5 ani i-a obstrucționat accesul la interviul orrganizat în acest scop și a apreciat că acest criteriu a fost stabilit subiectiv.
Din probele administrate nu a rezultat că cerința experienței de 5 ani în posturi de conducere, coordonare sau control în sistemul poștal instituite pentru ocuparea postului de sef al Oficiului Județean al pârâtei ar constitui un criteriu abuziv, nejustificat, instituit cu scopul de a nesocoti drepturile și interesele legitime ale reclamantului, astfel că nu se poate constata nulitatea procedurii de concediere pentru motivul stabilirii unor criterii nejustificate de ocupare a posturilor de conducere, de natură a încălca drepturile și interesele legitime ale personalului supus concedierii. Având în vedere structura organizatorică complexă a oficiului județean de poștă, atribuțiile și răspunderea sefului oficiului, dificultățile conomice majore în care se află pârâta, rezultă că o experiență de 5 ani în posturi de conducere, control sau coordonare în sistemul poștei constituie un criteriu justificat și care are ca scop eficientizărarea activității pârâtei.
În ceea ce privește forma deciziei de concediere instanța a reținut că aceasta respectă dispozițiile art. 76 din Codul muncii, în decizia nr. 648/_
fiind detaliate motivele care au determinat concedierea, durata preavizului, anexându-se lista cu locurile de muncă disponibile în cadrul unității.
Pentru aceste considerente, în baza art. 65-80 Codul Muncii, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul R. Isidor M. a declarat recurs
prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, s-a invocat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii de constatare a nulității absolute a Deciziei nr.3387/_, referindu-se doar la Decizia nr.648/_, după cum a făcut și pârâta prin
întâmpinare. Decizia nr.3387/_ este nulă deoarece nu respectă prevederile art.76 lit. a, b, c și d Codul muncii.
În privința deciziei nr.648/_, se susține că încalcă prevederile art.76 lit. c Codul muncii, deoarece reclamantul nu a dorit ocuparea unui post de execuție în noua structură organizatorică, ci a urmărit să ocupe un post de conducere, iar concursul organizat în acest scop a fost organizat ulterior emiterii deciziei de concediere.
Reclamantul consideră că pârâta a modificat intenționat cerințele de ocupare a funcției de șef oficiu județean de poștă, mărind la 5 ani perioada minimă a experienței în sistemul poștal pe funcții de conducere, pentru a-l înlătura pe reclamant.
Desființarea postului reclamantului nu a fost efectivă, neavând o cauză reală și serioasă, deoarece a fost justificată de motive politice. Se apreciază că postul reclamantului a fost menținut cu denumirea de șef oficiu județean de poștă cu aceleași atribuții cu ale fostului director județean.
Pârâta C. N. de P. R. SA a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând în esență că postul reclamantului a fost desființat efectiv, conform noii organigrame; că postul de direct județean este diferit de cel de șef oficiu județean; că este atributul său exclusiv să își modifice structura internă, în raport de prevederile financiare; că nu are obligația să îi ofere reclamantului un post de conducere și că modificarea perioadei de experiență privește condițiile de angajare în funcția de conducere.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel constată următoarele:
Contrar afirmațiilor reclamantului, prima instanță respingând acțiunea în întregul său, s-a pronunțat asupra ambelor decizii contestate, evocate în cuprinsul considerentelor hotărârii.
În privința deciziei nr.648/_, Curtea de Apel reține că măsura concedierii reclamantului din funcția de director județean (f.12 fond) la expirarea termenului de preaviz, a fost determinată de necesitatea restrângerii structurii organizatorice, sens în care s-a convenit ocuparea posturilor în noua structură prin verificarea competențelor profesionale pe bază de interviu, pe care reclamantul nu l-a promovat.
În realitate însă, motivul concedierii reclamantului este că acesta nu a participat la interviul organizat pentru ocuparea funcțiilor de execuție, după cum recunoaște pârâta prin întâmpinare (f.25) și prin întâmpinarea depusă la fond (f.22), elocventă în acest sens:
"...în măsura în care reclamantul urmărea să ocupe un post în noua structură organizatorică, acesta trebuia să participe mai întâi la procedura de ocupare a posturilor de execuție pentru a păstra calitatea de salariat";.
Tot astfel, este răspunsul la întrebarea nr.4 din interogatoriul luat pârâtei (f.296 fond), iar la întrebarea nr.7 pârâta recunoaște că "declararea
reclamantului decurge din neprezentarea la procedura de examinare prin verificarea competențelor profesionale pe bază de interviu"; (fila 297 fond).
De asemenea, răspunzând la întrebarea nr.8 (fila 298 fond) pârâta recunoaște că "pentru ocuparea posturilor de șef oficiu județean de poștă a fost demarată cu începere din_, procedura de concurs închis (adică un concurs la care pot participa doar cei care au calitatea de salariați ai Companiei Naționale P. română SA)";.
Prin urmare, Curtea de Apel constată că prin planul de reorganizare pârâta a urmărit ca toți salariații săi, atât cu funcții de execuție, cât și cu funcții de conducere, să participe la un interviu pentru verificarea competențelor profesionale, prin care era selectat personalul cu funcții de execuție și prin care personalul cu funcții de conducere trecea pe funcții de execuție, din cadrul căruia, ulterior, pe bază de concurs, erau desemnați salariații cu funcții de conducere.
Procedând astfel, pârâta nu a avut în vedere că reclamantul a ocupat o funcție de conducere în care a fost numit în mod direct, fără a avea la bază o
funcție de execuție.
Prin urmare, impunând reclamantului să se prezinte la interviu pentru a ocupa un post de execuție, pârâta a încercat să îi modifice unilateral felul muncii, ceea ce este nelegal conform art.41 Codul muncii.
Astfel, planul de concediere din mai 2012 (fila 50 fond) și nota de fundamentare aferentă (filele 53-60) nu cuprind procedura de concediere și de ocupare a funcțiilor de conducere, fiind stabilită doar o procedură de ocupare a posturilor de execuție pe baza de interviu, prin adresa nr.101/6444/_ .
Doar după ce reclamantul a fost concediat, a fost demarată procedura de ocupare a posturilor vacante de șef oficiu județean (filele 62-63 fond).
Curtea de Apel concluzionează că pârâta a conceput planul de reorganizare cu încălcarea dispozițiilor legale, deoarece a determinat concedierea reclamantului din funcția de conducere pentru că nu a acceptat să ocupe o funcție de execuție, așadar pentru că a refuzat modificarea unilaterală a contractului de muncă.
Instanța de recurs nu contestă că pârâta are atributul exclusiv să dispună măsurile necesare reorganizării sale în vederea rentabilizării activității, inclusiv să dispună concedierea persoanelor care ocupă funcții de conducere în urma desființării posturilor și să înființeze posturi de conducere diferite ca atribuții, ocupate prin concurs.
Cu toate acestea, în mod nelegal pârâta a impus reclamantului, care deținea o funcție de conducere, să se prezinte la interviu pentru a deveni titularului unei funcții de execuție, chiar dacă urmărea scopul firesc al ocupării noului post pe baza competenței profesionale, verificată prin concurs, deoarece, așa cum s-a reținut anterior, demersul pârâtei reprezintă o încercare de modificare unilaterală a contractului de muncă, în afara cazurilor limitative și expres prevăzute de lege.
Așadar, pârâta putea să îl concedieze legal și temeinic pe reclamant dacă nu se înscria la concursul pentru ocuparea funcției de conducere sau dacă nu era desemnat câștigător, dar nu pentru motivul neprezentării la interviul organizat pentru selectarea personalului cu funcții de execuție, pe care, de altfel nici nu a deținut-o vreodată.
Prin urmare, decizia nr.3389/_, prin care reclamantul a fost efectiv concediat este nelegală, după cum are același caracter și decizia nr.648/_ prin care reclamantul a fost înștiințat că va fi concediat la expirarea termenului de preaviz, reprezentând în fapt o notă de preaviz cuprinzând motivele concedierii dispusă prin a doua decizie, de care nu poate fi disociată.
În atare situație, în baza art.80 alin.1 Codul muncii, deciziile nr.3389/_ și nr.648/_ vor fi anulate, iar reclamantul, conforma art.80 alin.2, va fi reintegrat pe postul deținut anterior de "director județean";.
În baza art. 80 alin.1 Codul muncii, pârâta va fi obligată la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de_, până la reintegrarea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul R. I. M. împotriva sentinței civile nr. 11395 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în întregime și, în consecință, admite acțiunea formulată de reclamantul R. Isidor M. în contradictoriu cu pârâta C. N. P. română SA.
Dispune anularea Deciziilor nr. 3389/_ și 648/_ emise de pârâtă.
Dispune reîncadrarea reclamantului pe postul deținut anterior de "Director județean".
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de_, până la reintegrarea efectivă.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
L. DS | D. | D. | G. C. M. |
red.S.D./S.M.D.
2 ex. - _
jud.fond.P. I.
