Sentința civilă nr. 16443/2013. Contestație act. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 16443/2013
Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.
Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar I. R. Grefier O. -R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanții A. M., A. A. | , A. | |
V. | , B. T., C. F., B. M., C. A., C. M. M., B. M. și C. | V. |
în contradictoriu cu pârâta SC C. ANA SA, având ca obiect contestație act. La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_, prin serviciul registratură al instanței, reclamanții au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată că prin cererea înregistrată la data de _
, reclamanții A. M., A. A., A. V., B. T., C. F., B. M., C. A. ,
C. M. M., B. M. și C. V. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. ANA SA, au solicitat să se constate că au desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă în perioadele menționate, cu program integral, după cum urmează: A. M. _ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ si_ -_, A. A. _ -_, _
-_ si_ -_ , A. V. _ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -
_ ,_ -_ ,_ -_ , B. M. _ -_ , B. T. _ -_ si
_ -_, B. M. _ -_ ,_ -_, C. F. _ -_ si_ -
_, C. A. _ -_ si_ -_ , C. M. -M. _ -_ ,_ -
_ ,_ -_ si_ -_ și C. V. _ -_ ,_ -_, _
-_ si_ -_ .
S-a mai cerut obligarea pârâtei să le elibereze adeverințe din care să rezulte că în perioadele susmenționate au desfășurat activitate corespunzătoare grupei a II-a de muncă, cu cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei pentru fiecare reclamant, în caz de opunere.
În motivarea cererii, au arătat reclamanții că și-au desfășurat activitatea în cadrul pârâtei, cu un program de lucru 100% într-un mediu toxic și că aceasta nu le-a recunoscut grupa a II-a de muncă, deși activitatea a fost prevăzută de lege ca făcând parte din această categorie și a refuzat soluționarea cererii pe cale amiabilă.
În drept, s-au invocat pozițiile 16, 23, 32, 58 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 50/1992 și dispozițiile art. 2 din Decretul - Lege nr.68/1990.
Potrivit dispozițiilor art. 270 din Codul muncii, prezenta cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin întâmpinarea formulată pârâta S.C. C. ANA S.A. a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția care se pronunța în cauză, precum și a cerut exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată.
Prin note de ședință, reclamanții au arătat că îndeplinesc toate condițiile cu privire la încadrarea lor în grupa a II-a de muncă, astfel cum reiese din adeverințele emise de pârâtă și din carnetele de muncă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
După cum reiese din mențiunile înscrise în copia carnetelor de muncă, depuse la dosar, reclamanții au fost salariații S.C. C. ANA SA, prestând activități în perioadele susmenționate. Potrivit Decretului Lege nr. 68/1990 și H.G. nr. 1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul M.M.P.S.
nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevedea că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizaților sindicale ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de unitate.
Instanța reține că, ținând cont condițiile concrete de muncă în care și-au desfășurat activitatea reclamanții aceasta este încadrabilă în grupa a II-a de muncă.
În acest sens a hotărât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 258/_, care a reținut că Ordinului nr. 50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. O astfel de interpretare se impune cu atât mai mult cu cât forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente. Din acest motiv, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egala și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
Prin Decizia nr. 87 din 1 iunie 1999 - referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, instanța a admis excepția de neconstituționalitate și constată ca dispozițiile art. 2 alin. 1 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului sunt neconstituționale în măsura în care se aplică numai persoanelor de la locurile de muncă și activitățile care, potrivit reglementărilor existente pana în anul 1969 și după aceea, erau prevăzute sa fie încadrate în grupele I și a II-a de munca, nu și celor care au fost încadrate în asemenea locuri de munca sau activități anterior datei intrării în vigoare a actului normativ respectiv.
Relevantă este și depoziția martorei M. M. C. din acesta rezultând că, în perioada 1968-1998, a lucrat în aceleași condiții ca și reclamanții, respectiv într-un mediu cu noxe multiple, vibrații, zgomot, praf și impurități, vapori de solvenți și a manipulat de greutăți, condiții care au condus la deteriorarea stării sale de sănătate(f.38 din vol.2).
Având în vedere aceste aspecte, urmează că activitatea desfășurată de reclamanți în cadrul pârâtei se încadrează în grupa a II-a de muncă, în conformitate cu pct.60, pozițiile nr.2- 7,13-15, 71 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 50/1990.
Așa fiind, în temeiul art. 208 și următoarele din Legea nr.62/2011,instanța va admite cererea formulată și va constata că activitatea desfășurată de reclamanți se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% din timp, în perioadele: A. M. _ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ si_ -_, A. A. _ -_
,_ -_ si_ -_ , A. V. _ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,
_ -_ ,_ -_ ,_ -_ , B. M. _ -_ , B. T. _ -
_ si_ -_, B. M. _ -_ ,_ -_, C. F. _ -_
si_ -_, C. A. _ -_ si_ -_ , C. M. -M. _ -_
, _ | -_ | ,_ -_ si _ | -_ | și C. | V. | _ | -_ | , _ | -_ |
, _ | -_ | și_ -_ . |
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții A. M., domiciliată in Mun. C. -N., Str. Dâmbovitei, nr. 71, ap 39, Jud. C., CNP 2., A. A., domiciliată in Mun. C. -N., Str. Vidraru, nr. 1-3, ap. 33, Jud. C., CNP 2., A. V. , domiciliat in Mun. C. -N.
, Str. N. Pascaly, nr. 9, ap 51, Jud. C., CNP 1., B. M., domiciliată in Mun. C. -
N., B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 131, ap 156, Jud. C., CNP 2., B. T., domiciliată în Mun. C. -N., Str. Fabricii, nr. 4, ap. 33, Jud. C. ,CNP 2., B. M., domiciliată în Mun. C. -N., Aleea Cioplea, nr. 5, ap. 8, Jud. C. , CNP 2., C. F.
, domiciliata in loc. Mociu, nr. 264, Jud. C. ,CNP 2., C. A., domiciliată în Mun.
C. -N., B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 137, ap. 40, Jud. C., CNP 2., C. M. -M.
,
domiciliat în Mun. C. -N., Str. I. Meșter, nr. 1, ap.103, Jud. C., CNP 1., C.
V.,
domiciliată în Mun. C. -N., Str. I. Meșter, nr. 1, ap. 103, Jud. C. ,CNP 2.,
în contradictoriu cu pârâta S.C. C. ANA S.A.
, cu sediul in mun. C. -N., P. 1 Mai nr. 4-5, Jud. C., RO 1., J_, cont:_ L 01301202968285XX, deschis la Banca Transilvania
C. .
Constată că activitatea desfășurată de reclamanți se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100% din timp și anume în perioadele pentru: A. M. _ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ si_ -_, A. A. _
-_ ,_ -_ si_ -_ , A. V. _ -_ ,_ -_ ,_ -
_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ , B. M. _ -_ , B. T.
_ -_ si_ -_, B. M. _ -_ ,_ -_, C. F. _ -
_ si_ -_, C. A. _ -_ si_ -_ , C. M. -M. _
-_ ,_ -_ ,_ -_ si_ -_ și C. V. _ -_, _
-_ ,_ -_ si_ -_ .
Obligă pârâta să elibereze, pentru fiecare dintre reclamanți, o adeverință din care să rezulte activitatea prestată în condițiile grupei a II-a de muncă pe perioadele anterior menționate.
Definitivă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE GREFIER
E. B. O. R. L.
Red.EB/tehn.MG 12 ex 17.12.13
Cu opinia separată a asistenților judiciari C. P. și I. R. în sensul respingerii acțiunii.
OPINIE SEPARATĂ
Se reține în primul rând că pentru perioada anterioară datei de 18 martie 1969, încadrarea în grupa I sau II de muncă s-a făcut cu respectarea Instrucțiunilor Ministerului Muncii nr._ care cuprind meseriile și funcțiile prevăzute în grupele I și II de muncă iar pentru perioada lucrată după data de 18 martie 1969 până la data de 1 aprilie 2001, încadrarea în grupe superioare de muncă s-a făcut conform Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor
sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990, ordin ce a înlocuit ordinele Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății nr. 59/_ și 210/197.
Se precizează la pct. 5 din Ordinul nr. 50/1990 modificat, că existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinarea noxelor de către organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele proprii de specialitate ale unităților.
Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale în grupele I și/sau II de muncă în vederea pensionarii, pentru perioada_ -_, se poate face, potrivit pct.1 și 2 din ordinul mai sus menționat, numai pentru cele cuprinse în anexa nr.1 și anexa nr.2 la ordin, iar nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unității împreuna cu sindicatele libere din unități, ținându- se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.).
În al doilea rând instanța reține că potrivit prevederilor art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 (actualizată) - privind sistemul unitar de pensii publice, precum și al art. 6 al HG nr. 257 din 20 martie 2011 - pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Totodată, la art. 126 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 se prevede că adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Așadar, în adeverință, angajatorul atestă fapte anterioare datei de 01 aprilie 2001 pe baza documentelor aflate în evidențele sale întocmite la acea vreme, rolul adeverinței fiind acela de confirma producerea acelor fapte respectiv, încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă.
Instanța reține deci că, confirmarea poate fi efectuată numai în baza unor documente din care rezultă efectiv încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001, așa cum în mod expres rezultă din textul de lege.
Din modelul de adeverință prevăzut în Anexa 14 rezultă că, printre altele, angajatorul trebuie să indice actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionarii (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.).
Prin urmare, angajatorul nu poate să ateste încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă anterior datei de 1 aprilie 2001 dacă în evidențele sale nu există documente care să rezulte acest fapt (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de munca, pontajele lunare, registrul de evidenta a intrărilor in subteran etc.).
Se mai reține că la data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 - privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, respectiv 1 aprilie 2001, actele normative care au reglementat încadrarea în grupele a I-a și a II-a de munca au fost abrogate.
După această dată nu mai există o bază legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite în grupe superioare de muncă, iar eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului că, în anumite perioade anterioare datei de 01 aprilie 2001, o persoana și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I si/sau a II-a de muncă, se face numai daca nominalizarea persoanei s-a făcut anterior acestei date și numai pe baza documentelor întocmite la timpul respectiv, care pot fi verificabile și sunt în evidenta angajatorilor acestor persoane sau deținătorilor de arhive. Aceste documente pot fi: procese verbale, decizii, tabele nominale, hotărârii ale consiliului de administrație și ale sindicatului cu privire la nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de munca, pontajele lunare, registre de evidenta a intrărilor in
subteran, etc.
Instanța reține că pârâta le-a eliberat adeverințe pentru fiecare, adeverințe care stabilesc că angajații au prestat activitate în condiții deosebite de muncă peste 70 % din programul de lucru, dar nu a dispus încadrarea acestora în grupa a II a de muncă.
Este competența exclusivă a conducerii unității împreună cu sindicatele din unități, singurele care pot lua decizia de încadrare a unor salariați, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective și de care doar acestea pot deține acte care să ateste desfășurarea muncii în acele condiții(nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.).
Nu se pot lua în considerare susținerile pârâtei, exprimate în ăn ședința de judecată prin care arată că "se justifică încadrarea salariaților în grupa II a de muncă"; atâta timp cât acesta este cea care trebuia să-i încadreze pe reclamanți cu respectarea prevederilor legale și cea care deține arhiva personală a reclamanților.
De asemenea, instanța nu poate nominaliza salariați în grupe de muncă, atâta timp cât nu există actele emise de societate și mai ales cât nu le-au fost achitate sumele aferente respectivelor grupe de muncă.
Cum la dosar, pârâta și nici reclamanții, nu au depus acte care să ateste faptul că, în anumite perioade anterioare datei de 01 aprilie 2001, reclamanții și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I si/sau a II-a de muncă, încadrare care se poate face numai dacă nominalizarea persoanei s-a făcut anterior acestei date și numai pe baza documentelor întocmite la timpul respectiv, care pot fi verificate și sunt în evidenta angajatorilor acestor persoane sau deținătorilor de arhive, instanța în temeiul art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 (actualizată) - privind sistemul unitar de pensii publice și art. 126 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 nr._, considerăm că instanța va trebui să respingă acțiunea formulată de reclamanți.
C. P. I. R.
