Sentința civilă nr. 1989/2013. Pretenții. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1989 /2013
Ședința publică din data de 16 august 2013 Tribunalul format din: PREȘEDINTE: C. N.
GREFIER: D. M.
Cu participarea asistenților judiciari:
V. C. M. A. LS
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta V. M. G. împotriva pârâților Ș. G. "L. B. "; B. , I. Ș. J. B. -N., C. local B. și Instituția P. ui municipiului B. , având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă,
Tribunalul constată că este competent să soluționeze prezenta cauză, conform art. 131raportat la art. 95 alin. 4 Noul Cod de procedură civilă și la art. 269 Codul muncii, art. 208-2010 din Legea nr. 62/2011.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Văzând lipsa părților, tribunalul, în temeiul art. 238 din Noul cod de procedură civilă, având în vedere obiectul acțiunii, complexitatea cauzei, actele depuse la dosar de către părți, estimează durata procesului la 2 luni.
Se constată că la data de_ a formulat întâmpinare pârâtul I. Ș. J. B. -N.
, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
De asemenea, se constată că pârâții C. local B. și Instituția P. ui municipiului B. au formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesual pasive a acestora cu privire la petitele de obligare la alocarea de fonduri bănești necesare pentru plata unor drepturi salariale.
Întâmpinările au fost comunicate reclamantei care, la data de_ a formulat răspuns la acestea.
Tribunalul, văzând poziția părților cu privire la excepții, conform art. 248 din Noul Cod de procedură civilă, unește excepțiile invocate cu fondul cauzei, iar potrivit dispozițiilor art. 258 din Noul Cod de procedură civilă încuviințează probele propuse de reclamantă prin acțiunea introductivă.
Instanța constată că au fost administrate toate probele, iar în temeiul art. 244 din Noul Cod de procedură civilă, declară închisă cercetarea procesului și dispune să se urmeze dezbaterea fondului.
Fiind lămurite toate împrejurările de fapt, temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul închide dezbaterea în fond, conform art. 394 Noul Cod de procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată:
Prin acțiunea înregistrată la nr. de mai sus, reclamanta V. M. G. a chemat în judecată pe pârâții Ș. G. "L. B. "; B. , C. local al municipiului B., P. municipiului
și I. Ș. J. B. -N. , solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtului de rândul 1 să-i plătească suma brută de 5410 lei
reprezentând echivalentul a două salarii de bază, cu titlu de indemnizație de pensionare și să dispună obligarea pârâților de rândul 2, 3 și 4 la asigurarea finanțării necesare plății acestei sume.
În motivarea acțiunii arată că a fost angajată a pârâtei de rândul 1 în perioada 1990-2010, începând cu data de 01 iulie 2010 prin Decizia nr.119365/_ a fost pensionată pentru limită de vârstă și în conformitate cu disp. art.50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 era îndreptățită să primească la pensionare "o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării";.
Arată că pârâta unitatea școlară este unitatea care plătește drepturile salariale și are compartiment financiar propriu, potrivit art. 13 din OUG nr.32/2001, art.167 din Legea nr.84/1995 R și art.36 alin.3 litera a, art.63 alin.1 litera c și alin.4 litera a din Legea nr.215/2001 modificată și completată, consiliul local aprobă, la propunerea primarului bugetul local, fiind ordonator principal de credite, iar potrivit art.1 din HG nr.538/2001, începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetul consiliului local.
În probațiune a fost depusă la dosar decizia de pensionare și adeverințe eliberate de angajator.
Pârâtul I. Ș. J. B. -N. a formulat Întâmpinare
(f.21-23) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale a I. ui Ș. J. B. -N.,
iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă.
În motivarea excepției susține că I. Ș. J. B. -N. nu se află în raporturi de muncă cu reclamanta, invocând prevederile art.142 din legea nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în coroborare cu prevederile art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, modificată și completată, în vigoare în perioada la care se referă acțiunea, precum și prevederile art.254 alin.11 din legea nr.1/2011, modificată și completată.
Se arată că raporturile juridice au caracter intuituu personae, presupunând existență numai a două părți contractante, iar calitatea de angajator o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din legea nr.,128/1997, coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995, precum și conform art.254 din Legea nr.1/2011.
Pe fondul cauzei, pârâtul ISJ BN recunoaște faptul că reclamanta a fost angajata unității pârâte până la data de_, data pensionării pentru limită de vârstă, că art.50 din CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 prevede acordarea unei indemnizații la pensionare, însă invocă în susținerea apărărilor sale prevederile art.1 alin.1 și 2 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice și art.48 punctul 40 din aceeași lege care abrogă și art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, modificată și completată, prevederi care stabileau posibilitatea acordării de premii și alte drepturi bănești prevăzute ce contractele colective de muncă.
În drept, invocă prevederile Legii nr.330/2009.
Pârâții C. Local al municipiului B. și P. municipiului B.
, legal citați, nu și-au delegat reprezentant în instanță, dar au formulat Întâmpinare (f.25-28), prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive
a C. ui local al municipiului B. și a P. ui municipiului B.
, în ceea ce privește petitul de obligare la asigurarea finanțării sumelor necesare pentru plata unor drepturi salariale solicitate.
În motivare precizează că petenta a avut calitatea de cadru didactic angajat al unei instituții de învățământ preuniversitar din municipiul B., care, în virtutea calității de angajator are obligația de a stabili și de a asigura plata drepturilor salariale, prin directorul instituției, care este ordonator terțiar de credite, iar C. local al M. B., precum și P. municipiului B. nu justifică nici o calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu, având în vedere argumentele legale: Potrivit art. 167 din Legea 84/1995, modificată și art. 1 alin 3 din HG nr. 1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010, finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe
valoarea adăugată.
De asemenea, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 104 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că finanțarea de bază a învățământului preuniversitar de stat se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Apreciază că, așa cum Ministerul Finanțelor Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuția de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat și cu respectarea acesteia, și în cazul C. ui Local și P. ui lucrurile sunt la fel, evident cu respectarea atribuțiilor și competențelor lor specifice prevăzute de lege, în acest sens fiind relevante prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Apreciază că, întrucât între instituțiile pârâte chemate în judecată există raporturi juridice de drept administrativ care iau naștere în virtutea obligațiilor legale reciproce și specific ce le revin în procesul bugetar, se impune constatarea lipsei calității procesuale pasive a C. ui Local și P. ui.
De asemenea face trimitere la prevederile OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, pentru a arăta că ordonatorii principali de credite au obligația de diligentă de a efectua demersurile legale în vederea asigurării în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, arătând că: aceste demersuri se pot concretiza prin virări de credite bugetare -care, conform definiției din art. 2, pct. 59 din Legea 273/2006 - reprezintă "operațiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor legale de efectuare a operațiunilor respective".
Consideră că, întrucât sumele de bani ce fac obiectul prezentului litigiu reprezintă de fapt, în esența lor niște cheltuieli de personal - atunci când sunt solicitate și supuse aprobării de către nucleele financiare ale instituțiilor de învățământ - apreciază că se face aplicarea prevederilor art. 49 din Lege - Principii în execuția bugetară - (3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
Concluzionând, în ceea ce privește C. Local și P. municipiului B., eventualele obligații care pot sa le revină în ipoteza admiterii acțiunii, acestea nu pot fi altele decât cele ce decurg din lege, în acest caz, acestea ar fi cele cuprinse în prevederile OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Conform acestui act normativ, sarcina acestora, ca ordonator principal de credite, ar fi dispunerea măsurilor ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine, a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, și în nici un caz alocarea respectivelor sume de bani în buget.
Pe fondul cauzei, față de petitele formulate de petent/ă, arată că lasă la aprecierea instanței dacă solicitările acesteia sunt sau nu întemeiate.
In drept, invocă prevederile art. 205 alin.2 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, art.25 alin.4 din legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice și art.39, 46 din legea nr.284/2010.
Reclamanta a depus Răspuns la Întâmpinare
(f.36-37) prin care reiterează cele din acțiunea principala, învederând totodată că prevederile invocate de pârât au intrat în vigoare ulterior pensionării sale.
Unitatea de învățământ, legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare sau alte apărări
scrise
.
Reclamanta a depus la dosar (fila 48) Procesul-verbal nr. 16/_, conform prevederilor
Legii nr.192/2006 cu modificările și completările ulterioare.
Examinând, în prealabil, în condițiile art.248 din noul Cod procedură civilă, excepțiile invocate, tribunalul reține următoarele
:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a I. ui Ș. J. B. -N. este întemeiată și va fi admisă pentru considerentele următoare.
Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, pretențiile reclamantului au fost formulate nu numai împotriva angajatorului, unitatea de învățământ, ci și împotriva I. ui Ș. J. B. -N. .
Raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, respectiv din raporturile de muncă.
Inspectoratele școlare județene sunt organe deconcentrate în subordinea Ministerului Educației Naționale, cu atribuții clar prevăzute în art. 95 din Legea educației naționale nr. 1/2011, printre care și aceea de coordonare a încadrării unităților de învățământ cu personal didactic necesar, neavând în schimb calitatea de angajator în sensul art. 10 și 14 din Codul muncii, republicat, între inspectoratul școlar și cadrele didactice neexistând raporturi de muncă. Asemenea raporturi se nasc între directorul unității de învățământ și cadrele didactice, potrivit art. 90 din Legea nr. 1/2011, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație. Rolul I. ui Ș. J. este deci doar acela de a dispune repartizarea cadrului didactic la o anumită unitate de învățământ.
Pe de altă parte, potrivit art. 104 alin. 2 lit. a din capitolul VIII din Legea nr. 1/2011 a educației naționale intitulat "Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar";, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Totodată, conform art. 1 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010, finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Ș. J. B. -N. are atribuții expres prevăzute de art. 95 din Legea nr. 1/2011, fără ca printre acestea să se regăsească și cea de plată a drepturilor salariale pentru cadrele didactice sau pentru personalul didactic auxiliar. în vechea reglementare, în vigoare pentru perioada la care se referă acțiunea, atribuțiile inspectoratului școlar erau cele prevăzute de dispozițiile art. 142 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, și care nu includeau și obligația de plată a vreunui drept salarial cuvenit cadrelor didactice.
În aceste condiții, având în vedere că I. Ș. J. B. N. nu este parte a contractului de muncă al cadrului didactic, că nu finanțează învățământul preuniversitar, acesta nu justifică legitimare procesuală pasivă, tribunalul urmează a admite excepția lipsei calității procesuale pasive a I. ui Ș. J. și va respinge acțiunea formulată față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a C. ui Local B. și a P. ui municipiului B.
tribunalul o găsește nefondată, motiv pentru care va fi respinsă având în vedere următoarele:
Potrivit art. 167 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, lege în vigoare pentru perioada la care se referă prezenta acțiune, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora funcționează, de la bugetul de stat și din alte sume, potrivit legii. Finanțarea acestor unități are două componente, finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază, care include și cheltuielile de personal, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 36 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. Unitatea administrativ teritorială este reprezentată de primar în relațiile cu alte autorități publice potrivit art. 62 din Legea nr. 215/2001, iar potrivit art. 63 alin. 4 din același act normativ, primarul exercită funcția de ordonator primar de credite și întocmește proiectul bugetului local.
Dispoziții similare și în Legea educației naționale nr. 1/2011, în vigoare la data la care se pretinde dreptul. Potrivit art. 104 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, finanțarea de bază, ce include și cheltuielile cu diferitele drepturi salariale, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 1/2011, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se asigură doar cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat expres enumerate la literele a-h, printre care nu sunt prevăzute și cheltuielile cu salariile cadrelor didactice sau ale personalului didactic auxiliar.
Ținând seama de aceste dispoziții legale, tribunalul conchide că acești pârâți justifică legitimitate procesuală pasivă, deoarece P. municipiului B. are calitate de ordonator de credite al unității administrativ teritorială în a cărei rază funcționează angajatorul, iar C. local al municipiului B. are atribuția aprobării bugetului local la propunerea primarului, motiv pentru care excepția invocată va fi respinsă, urmând a se analiza pe fond atât acțiunea civilă dedusă judecății și împotriva acestor pârâți.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta/ul a fost angajata/ul pârâtei Ș. G. "L. B. "; B. și, începând cu data de 01 iulie 2010, este pensionat/ă pentru limită de vârstă, conform Deciziei nr119365/_ (f.3).
La data pensionării, reclamantul/a nu a beneficiat de indemnizația care i se cuvenea, în conformitate cu dispozițiile art.50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, fapt recunoscut de pârâtă, așa cum rezultă din adeverința de la fila 4 eliberată de unitatea școlară.
Tribunalul reține că art. 40 alin. 2 litera c din Codul Muncii stipulează că angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege și din contractele colective de muncă, iar dispozițiile art. 50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național prevăd că
" salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute la data pensionării";.
Cum pârâta nu a achitat reclamantului/ei această indemnizație, în baza disp. art. 253 alin.1 și dispozițiile art. 268 (l) lit. c Codul muncii, cererea va fi admisă și drept consecință, tribunalul va dispune obligarea pârâtei Ș. G. "L. B. "; B. să plătească reclamantei/ului suma brută de 5410 lei, reprezentând echivalentul a două salarii de bază la data pensionării, cu titlu de indemnizație de pensionare.
Tribunalul, la stabilirea acestei sume a avut în vedere Adeverința nr. 450/_ de la fila 5 emisă de pârâta unitate școlară.
Potrivit art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995, lege aplicabilă în cauză raportat la perioada indicată în acțiune, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte sume potrivit legii. Finanțarea acestor unități are două componente, finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază, ce include și cheltuielile de personal (inclusiv drepturile salariale) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si alte venituri ale bugetelor locale.
De asemenea și potrivit art. 104 alin. 2 lit. a din capitolul VIII din Legea nr. 1/2011 a educației naționale intitulat "Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar";, lege în vigoare în luna februarie 2011, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Conform art.36 din Legea nr.215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. Unitatea administrativ teritorială este reprezentată de primar în relațiile cu alte autorități publice și în justiție potrivit art.62 din Legea nr.215/2001, iar potrivit art.63 alin.4 din aceeași lege primarul exercită funcția de ordonator de credite și întocmește proiectul bugetului local.
Ținând seama de aceste dispoziții legale, tribunalul va admite acțiunea civilă formulată și împotriva pârâților de rând 2 și 3 și în consecință va obliga pârâții P. municipiului B., în calitate de ordonator de credite al unității administrativ teritorială în a cărei rază funcționează angajatorul și respectiv C. local al municipiului B. , care are atribuția aprobării bugetului local la propunerea primarului, să aloce pârâtei angajator fondurile bănești necesare plății diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate efectiv.
Instanța urmează a lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. B.
-N. cu sediul în B., str. 1 D. nr.5, județul B. -N. și respinge acțiunea față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții C. LOCAL AL
M. B. și P. M. B. .
Admite acțiunea formulată de reclamanta V. M. G., domiciliată în comuna Livezile nr.592 A, județul B. - N. împotriva pârâților Ș. G. "L. B. "; B. cu sediul în B.
, str. G. nr.8, județ B. -N., C. LOCAL AL M. B. și P. M. B.
ambii cu sediul în B., P. C. nr.6, județ B. -N., și în consecință:
obligă pârâta Ș. G. "L. B. "; B. să plătească reclamantei suma de 5410 lei reprezentând echivalentul a două salarii de bază, cu titlu de indemnizație pentru pensionare.
obligă pârâții C. LOCAL AL M. B. și P. M. B. să aloce fondurile bănești necesare pentru plata indemnizației de pensionare.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Tribunalul B. -N. . Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. N. D. M.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
V. C. M. A. LS
Red./dact. CN-ALS_ /4 ex.
