Sentința civilă nr. 7402/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7402/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant B. M. G. și pe pârât O. N. R. C. N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta asistată de avocat Patricia G. și reprezentanta pârâtei consilier juridic D. Zuaiter.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că în data de_ pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisurile solicitate, însoțite de precizări.
Reprezentanta reclamantei arată că a lecturat înscrisurile și raportat la aceste înscrisuri a formulat concluzii scrise pe care le depune la dosar.
Instanța comunică un exemplar din concluzii scrise reprezentantei pârâtei.
Reprezentanta reclamantei arată că deși statele de plăți nominale nu au fost depuse la dosar apreciază că sunt suficiente probele depuse și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, pentru considerentele expuse în concluzii scrise. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar. Apreciază, că refuzul angajatorului de plată a indemnizației de conducere este nefondat, nelegal și de neînțeles,a vând în vedere că statul de funcții nominal este aprobat de către ordonatorul principal de credite Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii ca nefondată. Solicită a se observa că, la momentul în care s-a prevăzut în statul de funcții reclamanta ocupa postul de secretar muzical, faptul că nu s-a pus în plată a fost vorba de necorelare. Instituția a trimis în 2010 pentru corelare un stat. Arată că într-adevăr avea dreptul la acea indemnizație de conducere. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta B. M. G. în contradictoriu cu pârâta O. N. R. C. -N. a solicitat obligarea paratei, in calitate
de angajator, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere in cuantum de 15 % pentru perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2009, actualizat in funcție de coeficientul de inflație pana la data efectiva a plații, obligarea paratei, in calitate de angajator, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere in cuantum de 30 % pentru perioada 1 ianuarie 2010-31 august 2011, actualizat in funcție de coeficientul de inflație pana la data efectivă a plății, obligarea paratei, in calitate de angajator, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere in cuantum de 15 % pentru perioada 1 septembrie 2011-31 mai 2012, actualizat în funcție de coeficientul de inflație pana la data efectiva a plații, obligarea paratei la plata de daune interese egale cu dobânda legala pentru sumele solicitate la petitul 1, 2 si 3 din acțiunea introductiva, calculata de la data scadentei si pana la data plații efective și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că începând cu data de_ a fost angajata la
O. N. R. C. -N., pe funcția de secretar muzical I, in baza contractului de munca pe perioada determinata nr. 1024/_ (anexa 1). Ulterior, in data de_ a fost definitivata pe post. Întâmplător, în anul 2009 a aflat ca postul pe care ii deținea, de secretar muzical I, figura in statul de funcții având aprobat o indemnizație de conducere de 15 %. Menționează reclamanta că în urma reîncadrarii conform Legii nr. 330/2009, începând cu data de_ a fost încadrata in funcția de sef serviciu II S, potrivit actului adițional încheiat in_ (anexa 2). Încadrarea pe funcție de conducere s-a facut fara a i se acorda indemnizație de conducere prin includerea acestuia in salariul de baza. Aceasta indemnizație de conducere i-a fost acordata începand cu_ fiind de 15 %, conform deciziei nr. 402/_ si actului adițional încheiat in data de_ . Menționează ca de la data de_ i-a fost acordata o indemnizație de conducere de 30 %, raportat la salariul de baza, potrivit actului adițional încheiat in data de _
. A susținut că angajatorul nu a procedat legal prin neacordarea indemnizației de conducere, prin raportare la diferente argumente: -pentru perioada_ -_ statul de funcții, aprobat de Ministerul Culturii, prevedea acordarea indemnizației de conducere pentru funcția de secretar muzical. Cu alte cuvinte ordonatorul principal de credite a aprobat acordarea unei indemnizații de conducere de 15 %, dar angajatorul nu a înțeles sa-1 pună in plata; -pentru perioada_ -_, potrivit prevederilor art. 30 alin. 1 din Legea nr. 330/2009, indemnizația de conducere se include in salariul de baza. Salariul a fost modificat de la 1.409 lei la 1.701 lei. Creșterea salariului nu se datorează încadrării pe funcția de sef serviciu, ci rezulta dintr-un simplu calcul: la salariul de baza de 1.409 lei s-a adăugat salariul de merit de 15 % (acordat pe 1 an începand cu_ ) si sporul de vechime in munca de 5 % (70 lei). Nici pentru perioada_ -_, angajatorul nu a înțeles sa acorde indemnizația de conducere, nu cunosc motivele
In drept au fost invocate prevederile art. 112 Cod procedură civilă, art. 171 si 268 alin.
(1) lit. c) din Codul muncii.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 270 C.muncii rep..
Pârâta O. N. R. a formulat întâmpinare
solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamanta B. M. G. ca nelegală și netemeinică.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că reclamanta este angajată în instituție din data de_, potrivit contractului individual de muncă nr. 1024/_, pe funcția de secretar muzical IS, îndeplinind atribuții de secretar muzical, conform fișei postului, anexa la contractul individual de muncă. Potrivit statului de funcții valabil pe anul 2009, la secțiunea B. Funcții de execuție, poziția 34 figurează funcția de secretar muzical, gradul profesional IS, cu un salariu de bază mediu la_ de 1.409 lei, stabilit conform Anexei IV/2b la Ordonanța Guvernului nr. 10/2008. La secțiunea C. Funcții de conducere din statul de funcții pe anul 2009, poziția 5 figurează aprobate 4 funcții de conducere de șef serviciu, cu o indemnizație de conducere de 15%. Potrivit statului de funcții pe anul 2009, numărul total de posturi în instituție aprobate pe anul 2009 era de 278 posturi. Precizează că, cele 4 funcții de conducere, evidențiate la poz. 5 din secțiunea C, din statul de funcții pe anul 2009, nu au fost nominalizate și puse în plată în anul
2009, deoarece nu exista o corelație între Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, aprobat prin Ordinul ministrului Culturii și cultelor nr. 2191/_ modificat prin Ordinul nr. 2389/_ în vigoare în anul 2009, iar instituția intenționa reorganizarea activității prin elaborarea unei noi Organigrame și a unui nou Regulament de Organizare și funcționare a instituției.
Din această prismă, funcția de secretar muzical ocupată de reclamantă nu are nici o legătură cu funcția de șef serviciu aprobată prin statul de funcții. Conform legii, până la_ funcția de execuție era în legătură cu funcția de conducere, respectiv angajatul ocupa ca funcție de bază o funcție de execuție, iar dacă îndeplinea atribuții de conducere, I se stabilea un spor de conducere aplicabil la salariul de bază aferent funcției de execuție. In luna decembrie 2009, reclamanta nu a beneficiat de indemnizație de conducere. La data intrării în vigoare a Legii cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului bugetar, respectiv_, norma legală prevedea distinct funcția de conducere de cea de execuție. In acest context, și având în vedere intenția de reorganizare a activității instituției, d-șoara B. M. G., a fost reîncadrată pe funcția de șef serviciu, conform actului adițional încheiat la data de_, fără a I se stabili procentul indemnizației de conducere aferent funcției ocupate. Acest lucru s-a datorat tot restricțiilor impuse de Legea cadru nr. 330/2009 care prevedea la art. 30 alin. (1) că "începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere."
Conform deciziei nr. 402/_, începând cu data de_ reclamantei i s-a stabilit indemnizația de conducere în procent de 15%, raportat la procentele stabilite în statul de funcții aprobat, deoarece în noua reorganizare a instituției era prevăzut serviciul programare, studii muzicale/ maeștri, ca fiind condus de un șef serviciu, până la acea dată reclamanta îndeplinind atribuții de secretar muzical. Corelând procentul indemnizației de conducere pentru funcția de șef serviciu stabilit în statul de funcții cu cel stabilit în Ordonanța nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr, II și 10 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariate și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, s-a constatat o discrepanță între cele două procente, iar în cadrul ședinței Consiliului Administrativ din data de_ s-a hotărât să fie pusă în plată indemnizația de conducere stabilită în Ordonanța nr. 10/2008, respectiv în procent de 30%. Conform deciziei nr. 78/_ reclamanta beneficiază de indemnizația de conducere în procent de 30%, începând cu data de_ . Față de petitul ce privește actualizarea cu indicele de inflație, a diferențelor salariate achitate cu întârziere, arătăm că, potrivit disp. art. 166 alin. (4) Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Daunele interese au reglementare juridică diferită însă, cu același scop și anume să acopere integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății salariului, prejudiciu care este acoperit, prin actualizarea în raport cu rata inflației.
La data de_, reclamanta șiu-a precizat acțiunea, solicitând obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 15% pentru perioada 1 septembrie 2011 - 30 aprilie 2012, actualizat cu indicele de inflație până la data efectivă a plății, arătând că perioada corectă este 1 septembrie 2011 - 30 aprilie 2012, căci pentru luna mai 2012 angajatorul a achitat sporul de conducere de 15%.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta are calitatea de salariată a pârâtei începând cu data de_ în temeiul contractului individual de muncă încheiat p eperioadă determinată nr. 1024/_, ocupând inițial funcția de secretar muzical I (f.5-6). Prin actul adițional din_ la contractul individual de muncă, s-a dispus reîncadrarea reclamantei în temeiul legii-cadru nr. 330/2009, modificându- se funcția de secretar muzical gr. I S în Șef Serviciu gr. II S începând cu data de_, fiind modifica și salariul de încadrare al acesteia, de la 1409 lei la 1701 lei (f.7).
Ulterior, la data de_ prin Decizia nr. 402 emisă de angajatorul pârât, s-a dispus că începând cu datat de_, reclamanta, încadrată în funcția de șef serviciu, gradul II, gradație 2, beneficiază de indemnizația de conducere în procent de 15% calculat la salariul de bază, conform legii (f.9), la data de_ fiind încheiat actul adițional prin care se stabilea acordarea indemnizației de conducere în procent de 15% începând cu data de_ (f.9).
În fine, prin actul adițional din_ la contractul individual de muncă, a fost acordată reclamantei o indemnizație de conducere în procent de 30% începând cu data de_, iar salariul de încadrare a fost modificat de la 1786 lei la 2020 lei începând cu aceeași dată, temeiul constituindu-l Legea 284/2010, Legea nr. 285/2010 și legea nr. 283/2011 (f.10).
Cu privire la petitul având ca obiect obligarea pârâtei la plata indemnizației de conducere în procent de 15% pentru perioada_ -_, instanța reține că, astfel cum rezultă din statul de funcții normal pentru anul 2009, reclamanta a ocupat funcția de secretar muzical SI, la poziția 13 (f.58), fiind încadrată cu un salariu de bază de 1409 RON, fiind prevăzută și o indemnizație de conducere de 15%, în sumă de 211 RON. De asemenea, examinând statul de funcții nenominal, instanța constată că indemnizația medie pentru funcția de conducere de șef de serviciu, în procent de 15%, este de 258 RON, respectiv media aritmetică a sumelor acordate celor 4 persoane evidențiate în statul de plată nominal ca beneficiind de o indemnizație de conducere de 15% (f35).
Examinând statele de plată aferente perioadei mai 2009 - decembrie 2009, instanța constată că reclamantei nu i-a fost achitată indemnizația de conducere în procent de 15 %, deși aceasta era prevăzută pentru funcția pe care aceasta o deținea, prin statele de funcții nominale și nenominale, cel dintâi aprobat de ordonatorul principal de credite.
Cu privire la petitele având ca obiect obligarea anagajatorului la plata inde,nizației de conducere în procent de 30% t perioada_ -_ și de 15% pentru perioada_ -_, instanța reține că începând cu data de_ reclamanta a fost reîncadrată conform Legii-cadru nr. 330/2009 în funcția de șef de serviciu. Cu toate că pârâta a susținut că indemnizația de conducere a fost inclusă în salariul de bază ca urmare a reîncadrării conform Legii-cadru, confruntând statele de plată cu suma prevăzută în actul adițional, instanța reține că majorarea salariului de la 1409 lei la 1701 lei este rezultatul acordării salariului de merit din_ în procent de 15% și a sporului de vechime de 5%. Prin urmare, nu pot fi reținute apărările pârâtei în acest sens, tot astfel cum nu pot fi reținute apărările pârâtei referitoare la necorelarea dispozițiilor din Regulamentul de organizare și funcționare a instituției aprobat prin Ordin al Ministrului Culturii și Cultelor nr. 21919/_ modificat în 2009.
De asemenea, nu poate fi reținută ca pertinentă apărarea pârâtei referitoare la faptul că abia la data de_ s-a stabilit în cadrul ședinței Consiliului Administrativ punerea în plată a indemnizației de conducere în procent de 30% prevăzută de Ordonanța nr. 10/2008, iar nu de la data la care aceasta ar fi fost îndreptățită.
Asupra petitului având ca obiect obligarea pârâtei la plata de daune-interese egale cu dobânda legală pentru sumele pretinse la cele trei petite, instanța reține dispozițiile art. 166 alin.4 din Codul muncii, urmând a obliga pe pârâtă să plătească dobânda legală aferent sumelor cuvenite cu titlu de drepturi salariale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 40 alin.2 raportat la art. 166 alin.4 C.muncii rep., instanța va admite acțiunea formulată și precizată și va obliga pârâta, în calitate de angajator la plata drepturilor salariale, reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 15% pentru perioada 01 mai 2009 - 31 decembrie 2009, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 30% pentru perioada 01 ianuarie 2010 - 31 august 2011, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 15% pentru perioada 01 septembrie 2011 - 30 aprilie 2012, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății; va obliga pe pârâtă să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor menționate, calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ, va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată și precizată de către reclamanta B. M. G., dom. în
C. -N., str. Aurel V. nr. 62, bl.A8, ap. 7, jud.C. în contradictoriu cu pârâta O. N.
R., cu sediul în C. -N., P. S. cel M. nr. 24, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâta, în calitate de angajator la plata drepturilor salariale, reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 15% pentru perioada 01 mai 2009 - 31 decembrie 2009, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 30% pentru perioada 01 ianuarie 2010 - 31 august 2011, la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de conducere în cuantum de 15% pentru perioada 01 septembrie 2011 - 30 aprilie 2012, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
Obligă pârâta să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor menționate, calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
- reprezentând onorariu avocat.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
R. -M. V.
Asistent judiciar,
A. Ș.
Asistent judiciar,
B. -A. C.
Grefier,
C. S.
Red.RMV
Tehnored.VAM 4 ex./
