Sentința civilă nr. 9276/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9276/2013

Ședința publică din data de 30 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: E. B.

Asistent judiciar: C. -E. P. Asistent judiciar: I. R. Grefier: R. B. M.

Pe rol judecarea cauzei de litigii de muncă având ca obiect drepturi bănești formulată de reclamantul S. L. R. V. R. C. C. în numele membrilor de sindicat MINZAT SABIN, NAGHIU OFELIA, FLORIAN I., M. N NICOLAE, PETREANU I., BAIAS DOREL, BOCA IOSIF, M. CORNEL, NAGY TIBERIU, SILAGI TEODOR, KOVACS G.

, SAVA COSMIN, SILASI SABIN, SOCACIU CAROL, L. CI TIBERIU, MARTON I., MATEI G. A, MUNTEAN FLAVIU, P. N., P. A., SALE NICOLAE, SUCIU F., ALB M., M. PAVEL, R. M., SUCIU

V., U. I., PURA V., NAGY T. NOEMI, CAPILNAS D., BODOCAN DOREL, BOLDOR NICOLAE, CECLAN V., FESTO OCTAVIAN, G. I. STELIAN, JUCAN CA., MARC. ROMI, MIHUT V.

, M. A., P. LADISLAU, PUSCAS V., BATEȘIU S., BRUMĂ I., CI. CAN L. TIN, CONSTANTIN A., CONSTANTIN V., DOCI PETRICĂ, HAROSA HORIA D., ILENI AUREL, MARCU V., MARTITA

S., MARTITA OCTAVIAN, MIHĂILĂ GRIGORE, MISCOLȚI ARTUR, NECHITI I., NICOLAE V., PALAGE V., P. LAZĂR, RUNCAN I., ROGNEAN NICOLAE, R. TI TRAIAN, STUPAR V., TELCEANU MIHAI, TIRON VIOREL, U. AUREL, BRUMA E., CIUNTEREI A., TOLAN V.

, SANGIORZAN S., COLTA I. V., COVACI ȘTEFAN, I. M. și

COSTE F., în contradictoriu cu pârâții S. N. DE T. F. DE C.

C. C. SA, S. C. C. SA R. DE T. F. DE C. C. .

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare nu se prezintă părțile.

Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamantul a depus la

dosarul cauzei o cerere de repunere pe rol a prezentei cauze și acte anexă, iar la data de_ acesta a depus note scrise, în două exemplare.

Instanța, în baza art. 245 Cod proc. civ., dispune repunerea pe rol a prezentei cauze și întrucât reclamanții Bateșiu S., Brumă I., Cioncan L. tin, Constantin A., Constantin V., Doci Petrică, Harosa Horia D., Ileni Aurel, Marcu V., Martita S., Martita Octavian, Mihăilă Grigore, Miscolți Artur, Nechiti I., Nicolae V., Palage V., P. Lazăr, Runcan I., Rognean Nicolae, R. ti Traian, Stupar V., Telceanu Mihai, Tiron Viorel, U. Aurel, Bruma E., Ciunterei A., Tolan V., Sangiorzan S. și Colta I. V. au domiciliul pe raza județului Bistrița Nasaud, reclamantul Covaci Ștefan are domiciliul în județul Maramureș, iar reclamanții I. M. și Coste F. au domiciliul în județul Salaj, în temeiul art. 165 Cod proc civ., dispune disjungerea cererilor de chemare în judecată cu privire la aceștia și formarea unor dosare noi, care în conformitate cu art. 99 alin. 4 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, actualizată, vor fi repartizate spre soluționare prezentului complet de judecată și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei privind pe reclamanții Minzat Sabin, Naghiu Ofelia, Florian I., M. n Nicolae, Petreanu I., Baias Dorel, Boca Iosif, M. Cornel, Nagy Tiberiu, Silagi Teodor, Kovacs G., Sava Cosmin, Silasi Sabin, Socaciu Carol, L. ci Tiberiu, Marton I., Matei G. a, Muntean Flaviu, P. N., P. A., Sale Nicolae, Suciu F., Alb M., M. Pavel, R. M., Suciu V., U. I., Pura V., Nagy T. Noemi, Capilnas D.

, Bodocan Dorel, Boldor Nicolae, Ceclan V., Festo Octavian, G. I. Stelian, Jucan Calin, Marchis Romi, Mihut V., M. A., P. Ladislau și Puscas V.

, aceasta aflându-se în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, rămâne în pronunțare atât asupra excepției lipsei calității procesuale a pârâtei S. N. de T. F. de

C. "C.F.R. C. S.A"; - R. de T. F. de C. C., invocată de pârâte și asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, invotată de pârâta S.

N. de T. F. de C. "C.F.R. C. S.A.";, cât și asupra fondului cauzei.

INSTANȚA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței sub nr. _

, reclamantul S. L. R. V. R. C. C. în numele și pentru membrii de sindicat MINZAT SABIN, NAGHIU OFELIA, FLORIAN I., M. N NICOLAE, PETREANU I., BAIAS DOREL, BOCA IOSIF, M. CORNEL, NAGY TIBERIU, SILAGI TEODOR, KOVACS G., SAVA COSMIN, SILASI SABIN, SOCACIU CAROL, L. CI TIBERIU, MARTON I., MATEI G. A, MUNTEAN FLAVIU, P. N., P. A., SALE NICOLAE, SUCIU F., ALB M., M. PAVEL, R. M., SUCIU V., U. I., PURA V., NAGY

T. NOEMI, CAPILNAS D., BODOCAN DOREL, BOLDOR NICOLAE, CECLAN V., FESTO OCTAVIAN, G. I. STELIAN, JUCAN CA., MARC. ROMI, MIHUT V., M. A., P. LADISLAU și PUSCAS V., în contradictoriu cu pârâții S. N. DE T. F. DE C. C. C. SA,

S. C. C. SA R. DE T. F. DE C. C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună obligarea acestora la plata retroactivă pentru anii 2007, 2008 și 2009, a primei ocazionate de Ziua F. ului, la nivelul valorii clasei I de salarizare, a ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de Paști pe anul 2009, la nivelul valorii clasei I de salarizare, actualizate cu rata inflației la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamantul arată că drepturile salariale pretinse au fost prevăzute la art.69 lit.a din contractul colectiv de muncă pentru anii 2007-2008 încheiat la nivelul pârâtei de rd.1 și înregistrat la DMSSF B. sub nr.1625/_ și art.71 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, prelungit prin actul adițional nr.370/_

Acțiunea este motivată în drept pe dispozițiile Codului Muncii și art.69 lit.b CCM pe anii 2007-2008, art.71 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008.

Prin întâmpinare, pârâta S. N. DE T. F. DE C. SA prin Sucursala R. de T. F. de C. C., a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că pârâta a fost înființată în baza HG nr.584/1998 și care, în condițiile Legii nr.31/1990 a înființat sucursalele regionale, fără personalitatea juridică, printre care și SUCU. ALA R. DE T. F. DE C. C. .

Pârâta a mai arătat că R. de T. F. de C. C. nu este semnatara contractului colectiv de muncă în cadrul căruia s-au prevăzut ajutoarele materiale pretinse de membrii de sindicat, acesta fiind doar o sucursală, astfel că nu poate fi obligată la acordarea drepturilor bănești susmenționate.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta S. N. DE T. F. DE

C. "C. C. "; S.A. a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, deoarece membrii de sindicat din prezenta cauză au încheiat contracte individuale de muncă cu R. de T. F. de

C. C., astfel că, în calitate de angajator, raportat la prev. art.41 alin.2 C.pr.civ., aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză.

Pârâta a mai invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere că dreptul de a solicita acordarea primei pentru Ziua Ceferistului s-a născut la data de_ ,_, respectiv_, iar dreptul la acordarea ajutorului material de Paști s-a născut la data de_, iar față de data introducerii acțiunii, respectiv_, raportat la prevederile art.283 alin.1 lit.c

  1. muncii, rezultă că dreptul material la acțiune privind acordarea ajutoarelor materiale susmenționate este prescris.

    În privința excepției prescripției dreptului material la acțiune instanța reține că potrivit prevederilor art. 283 alin 1 lit. a din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator.

    Cum drepturile bănești solicitate de reclamant constituie drepturi salariale restante, instanța a reținut că în cauză este aplicabil art. 283 alin 1 lit. a din Codul muncii, astfel că excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune urmează a fi respinsă.

    Pe fond s-a reținut că în contractul colectiv de muncă invocat, încheiat la nivelul pârâtei, a cărui valabilitate a fost prelungită prin actul adițional nr. 370/_ pentru 48 de luni, respectiv până la sfârșitul anului 2010, este prevăzut, la art. 30, alin. 1 acordarea pentru personalul societății, a unui salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, iar la art. 71 se prevede ca pentru sărbătorile de Paști se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei I de salarizare.

    Potrivit prevederilor art. 229 al. 4 din Codul muncii aplicabil de la data de_, contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, iar conform prevederilor art. 40 al. 2 lit. c) din Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.

    Potrivit prevederilor art. 149 și art. 150 din Legea nr. 62/2011 - legea dialogului social, clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării acestuia, ori de câte ori părțile îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă convin acest lucru, iar modificările se consemnează într-un act adițional semnat de toate părțile care au încheiat contractul.

    Instanța a reținut că părțile, respectiv sindicatele și patronatul, au încheiat actul adițional la CCM al SNTC. C. SA pe anul 2009-2010, înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială sub nr. 1625/_, act prin care la art. 69 lit.a s-a prevăzut acordarea ajutoarelor materiale pretinse de membrii de sindicat din cadrul reclamantului.

    Dispozițiile contractuale menționate mai sus au caracter imperativ și nu sunt condiționate de situația economico-financiară a pârâtei. Incumbă angajatorului obligația de a lua măsurile necesare în vederea constituirii fondului de salarii deoarece potrivit art.40 alin.2 lit.c din Codul muncii, acesta este obligat să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.

    Contractele colective de munca la nivel de unitate pe anii 2010-2011, nu sunt aplicabile în speța deoarece stabilesc o clauza prohibitiva în contradicție cu dispozițiile art.30 din Contractul Colectiv de munca la Nivel de Grup de Unități din T. ul F. pe anii 2006-2008, aplicabil și în perioada 2009-2010, conform actului adițional nr. 370/_, fiind astfel încălcate prevederile art.238 alin.l Codul muncii și art.8 alin.2 din Legea nr.130/1996, CCM la Nivel de Grup de Unități fiind încheiat la nivel superior fata de CCM 2009-2010 la nivel de unitate.

    Drepturile bănești pretinse de membrii de sindicat au fost solicitate în baza art.71 din CCM la Nivel de Grup de Unități din transportul feroviar pe anii 2006-2010, care este aplicabil și pârâtei și care prevede:

    • cu ocazia sărbătorilor de Paște și de Crăciun se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare.

    • pentru Ziua F. ului se va acorda o premiere al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație, la nivelul clasei 1 de salarizare.

    Conform dispozițiile art.11 (1) lit.b din Legea nr.130/1996: "Clauzele CCM produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel";.

    Conform prevederilor arte 238 alin 1 Codul Muncii: "Contractele colective de munca nu pot conține clauze care sa stabilească drepturile la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior";.

    Reclamanta mai arată că pârâta face parte din Asociația Patronală la Nivel de Grup de Unități din T. ul F. fiind parte semnatara a CCM la Nivel de Grup de Unități din transportul F. pe anii 2006-2010.

    Art.2 alin.4 din CCM la Nivel de Grup de Unități din transportul F. pe anii 2006-2010, prevede: Contractele colective de muncă la nivel de unitate vor respecta prevederile minimale stabilite prin prezentul contract.

    Art.3 (1) Clauzele prezentului contract colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații indicați în unitățile care fac parte din grupul de unități feroviare pentru care s-a încheiat prezentul contract colectiv de muncă. Părțile le revin obligația de a respecta prevederile cuprinse în prezentul contract colectiv de muncă.

    Pe de altă parte, obligativitatea aplicării prevederilor CCM la Nivel de Grup de Unități din transportul F. pe anii 2006-2010, rezultă din dispozițiile art.2 din Contractele colective de muncă pe anii 2009-2010 încheiate la nivelul pârâtei care prevăd:

    Art.2(1) din CCM 2009-2010 înregistrat sub nr.2572/_ - prezentul contract colectiv de muncă devine aplicabil de la data înregistrării.

    1. .2 Părțile se obligă, ca CCM, să nu susțină și să nu promoveze clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

A. . (7) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se vor adopta prevederile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel suzperior, acolo unde prevederile minimale ale acestuia nu au fost atinse, sau ale cărui clauze nu se regăsesc incluse.

Aceleași prevederi au fost preluate și în art.2(2) din Actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă 2009-2010 înregistrat sub nr.1713/_ .

Aplicabilitatea acestui contract în raporturile dintre angajații și angajatorii din grupul pentru care a fost încheiat este una directă, nefiind necesara, ca o condiție pentru a fi pus în executare, preluarea clauzelor sale în contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate.

Conform principiului ca, drepturile recunoscute și acordate prin negocieri colective anterioare constituie "legea părților"; și sunt "drepturi minime câștigate";, negocierea unui nou Contract colectiv de muncă se va face având ca bază clauzele contractului aplicabil.

Cum CCM este legea părților, conform art.236 alin.4, coroborat cu prevederile art.40 alin.2 lit.c din Codul muncii, prima instanță trebuia să aplice prevederile mai favorabile salariaților, prevăzute de CCM la nivel superior, care are prioritate față de CCM încheiat la nivelul pârâtei.

Drepturile recunoscute și acordate prin negocieri colective anterioare sunt drepturi minime câștigate iar negocierea unui nou contract colectiv de muncă trebuia să se facă ținând cont de acestea.

Trebuia să se aplice prevederile mai favorabile salariaților prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități, deci la nivel superior, contract care are prioritate față de contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul pârâtei de rândul 1.

Potrivit art. 241 (1) lit. b din Codul muncii, aplicabil la momentul nașterii acestor drepturi, prevede că "(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte după cum urmează: ... b) pentru toți salariații încadrați la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; ... ".

Astfel, se constată că au fost invocate ca temei contractual al pretențiilor lor, dispozițiile art. 30 alin. 1 și ale art. 71 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din T. ul feroviar pe anii 2006-2008, înregistrat sub nr. 2836/_, a cărui aplicare s-a prelungit prin actul adițional nr. 370/_, fiind valabil astfel 48 de luni de la data înregistrării, Tribunalul Cluj a soluționat acțiunea prin raportare în mod exclusiv la dispozițiile similare din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității pârâte, C. Marfă S.A., reținând că printr-un act adițional încheiat la acest din urmă contract colectiv de muncă, s-a decis de către părțile contractante că drepturile pretinse prin acțiune nu se acordă pentru anul 2010.

Se constată că acesta este singurul considerent pe care îl invocă de altfel și pârâtele în cererea de respingere a acțiunii și a cererii de intervenție în nume propriu formulată în cauză. Se consideră de către acestea că nu se poate trece peste caracterul obligatoriu al unei convenții legale a părților, astfel încât nefiind solicitată în instanță constatarea nulității clauzelor contractuale prin care s-a decis neacordarea acestor drepturi pentru anul 2010, nu se mai poate solicita în instanță acordarea acestor drepturi.

Tribunalul reține că un contract colectiv de muncă încheiat la nivel superior se impune în fața unui contract colectiv de muncă încheiat la nivel inferior, principiu stipulat cu claritate de art. 238 alin. 1 din Codul muncii (în numerotarea anterioară republicării Codului muncii ca urmare a adoptării Legii nr. 40/2011, text de lege valabil pe perioada vizată prin acțiune): "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior";.

Prin urmare, nu se poate invoca, față de dispozițiile imperative ale legii, un text ce instituie drepturi inferioare din cuprinsul unui contract colectiv de muncă încheiat la nivel inferior (la nivelul unității), în condițiile în care aceleași drepturi sunt reglementate în mod mai favorabil pentru angajați, printr-un text al unui contract colectiv de muncă încheiat la nivel superior (la nivel de grup de

unități). Acesta este un principiu în dreptul muncii, motiv pentru care nu poate fi înlăturat prin invocarea nesesizării instanței cu o cerere în anularea prevederilor contractuale ce stabilesc drepturi la un nivel inferior prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel inferior. Însăși legea acordă prioritate clauzelor contractuale ce stabilesc drepturi pentru salariați la un nivel superior, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, înlăturând chiar ea, de la aplicare, prevederile contractuale care încalcă acest principiu, încât rămâne ca instanțele să facă doar aplicarea dispozițiilor contractuale mai favorabile, care se impun în temeiul acestui principiu.

Cu alte cuvinte, prevederile din actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, prin care s-a decis neacordarea drepturilor salariale litigioase în anul 2010, apar ca nelegale, nemaifiind astfel protejate de principiul forței obligatorii a contractelor legal încheiate.

Este irelevant faptul invocat, că în speță, contractul colectiv de muncă la nivel de unitate 2009-2010 a fost semnat de aceleași părți - sindicate și patronat - care au semnat Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități feroviare, deoarece mandatul acordat organizațiilor sindicale nu îngăduie renunțarea la un drept, fiind de esența activității sindicale apărarea drepturilor membrilor de sindicat inconciliabilă cu acte de renunțare care nu sunt permise nici la nivel personal (art. 38 Codul muncii).

Prin urmare, văzând dispozițiile art. 30 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din T. ul feroviar pe anii 2006- 2008, înregistrat sub nr. 2836/_, a cărui aplicare s-a prelungit prin actul adițional nr. 370/_ (fiind valabil astfel 48 de luni de la data înregistrării):

"pentru munca ireproșabila desfășurata în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de încadrare din luna decembrie a anului respectiv";,

Prin urmare, pentru un unic prejudiciu nu se pot solicita de două ori despăgubiri: fie se datorează dobânda legală la suma neachitată la termen, reprezentând, conform unei prezumții simple legale, echivalentul prejudiciului rezultat din faptul de a nu fi dispus un anumit timp de o sumă care, depusă la o instituție financiară, ar fi produs acest beneficiu, fie se datorează actualizarea sumei restante cu rata inflației, echivalentul prejudiciului rezultat din faptul de a nu fi dispus cu un anumit timp în urmă de o sumă care la acea dată avea o relevanță financiară sporită, căreia plătită cu întârziere, prin fenomenul de inflație, îi scade puterea de cumpărare.

Privind semnificația acestor modalități de actualizare a unui debit restant, se constată că nu se poate acorda o dublă actualizare, întrucât ipotezele presupuse de cele două situații se exclud reciproc: fie suma de bani datorată, dacă s-ar fi plătit la termen, era depusă la bancă și producea dobândă, fie ar fi fost folosită pentru cumpărarea a diverse bunuri la un anumit preț care prin inflație a crescut până la momentul plății efective, impunându-se actualizarea cu rata inflației.

În baza art.274 C.pr.civ., tribunalul va obliga pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge excepția lipsei calității procesuale a pârâtei S. N. DE T.

F. DE C. "C.F.R. C. S.A"; - R. DE T. F. DE C. C.

invocată de pârâtele S. N. DE T. F. DE C. "C.F.R. C. S.A"; și - S. N. DE T. F. DE C. "C.F.R. C. S.A"; - R. DE T. F. DE C. C. .

Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invotată de pârâta S.

N. DE T. F. DE C. "C.F.R. C. S.A"; .

Admite acțiunea formulată de reclamantul S. L. R. V. R.

C. C.

, cu sediul în C. -N., str.Fabricii de chibrituri FN, jud.C. în numele membrilor de sindicat MINZAT SABIN, NAGHIU OFELIA, FLORIAN I. ,

  1. N NICOLAE, PETREANU I., BAIAS DOREL, BOCA IOSIF, M. CORNEL, NAGY TIBERIU, SILAGI TEODOR, KOVACS G., SAVA COSMIN, SILASI SABIN, SOCACIU CAROL, L. CI TIBERIU, MARTON I., MATEI G. A, MUNTEAN FLAVIU, P. N., P. A., SALE NICOLAE, SUCIU F., ALB M., M. PAVEL, R. M., SUCIU V., U. I., PURA V., NAGY T. NOEMI, CAPILNAS D., BODOCAN DOREL, BOLDOR NICOLAE, CECLAN V., FESTO OCTAVIAN, G. I. STELIAN, JUCAN CA., MARC. ROMI, MIHUT

    V., M. A., P. LADISLAU și PUSCAS V.

    împotriva pârâtelor S.

  2. DE T. F. DE C. "C.F.R. C. S.A";,

    cu sediul în B., B- dul D. G. nr.38, sector 1 și - S. N. DE T. F. DE C. "C.F.R. C. S.A"; - R. DE T. F. DE C. C.

    , cu sediul în C.

-N., P-ța A. I. nr.17, jud.C. și în consecință:

Obligă pârâtele în solidar la plata retroactivă a primei de Ziua F. ului aferentă anilor 2007, 2008 și 2009 și a primei de Paști aferentă anului 2009, la nivelul clasei I de salarizare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.

Obligă pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei.

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 30 Mai 2013.

Președinte,

E. B.

Asistent judiciar,

C. -E. P.

Asistent judiciar,

I. R.

Grefier,

R. B. M.

Red.EB/tehn.MG 5 ex. 11.06.13

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 9276/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă