Decizia penală nr. 1435/2013. Înșelăciune

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 1435/R/2013

Ședința publică din 31 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R.	, judecător
JUDECĂTORI	: M.	B.
	: A.	D.	L.
GREFIER	: L.	A.	S.

Ministerul Public reprezentat prin A. IA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU, de către inculpatul H. P. și de către partea civilă M. G. S. împotriva sentinței penale nr. 221 din data de 11 iunie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul

P. V. -I., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de înșelăciune, prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1-3 Cod penal, fals în declarații, prev. de art. 229 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și inculpatul H. P., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 alin. 1 Cod penal, tăinuire, prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal și furt calificat prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. e, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, ambii prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, dat în dosar nr. 1044/P/2010.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă pentru inculpatul P. V. -I., apărătorul desemnat din oficiu, avocat Tudoroniu Mara, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 21 ), inculpatul H. P. asistat de apărător ales, avocat Man V. Ovidiu, din cadrul Baroului Sălaj, cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 8 ), pentru partea civilă

M. G. S., apărător ales, avocat S. C., din cadrul Baroului Sălaj, cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 10 ), lipsă fiind părțile civile A. P., M.

G. S. și BCR L. I. S.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,

Inculpatul H. P. asistat de apărător ales arată că înțelege să își retragă recursul declarat, sens în care se procedează la consemnarea în scris a poziției procesuale exprimate, aceasta fiind atașată la dosarul cauzei, după citire și semnare.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentanta M. ui P. arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 221 din data de 11 iunie 2013 a Judecătoriei Z. . Deși în cauză sunt doi inculpați, respectiv P. V. -I. și H. P., recursul Parchetului vizează numai pe inculpatul H. P. și anume nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond. Astfel, susține că nelegalitatea se referă la greșita aplicarea a art. 118 lit. e din Codul penal privind

confiscarea specială, iar netemeinicia se referă greșita individualizare a pedepsei în raport de criteriile prevăzute în art. 72 din Codul penal.

În consecință, pentru efectuarea unei corecte individualizări a pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, consideră că se impune o analiză pe scurt a împrejurărilor în care au fost comise infracțiunile, chiar dacă a fost aplicată procedura specială, conform art. 320¹din Codul de procedură penală, privind recunoașterea tuturor faptelor. Astfel, în sarcina inculpatului H. P. au fost reținute trei infracțiuni concurente, respectiv complicitate la tentativa infracțiunii de înșelăciune, tăinuire, conform art. 221 din Codul penal, precum și infracțiunea de furt calificat, în condițiile art. 208 și 209 din Codul penal. Mai arată că infracțiunea de complicitate la tentativa de înșelăciune este în strânsă legătură cu fapta celuilalt inculpat P. V. -I., reținându-se în actul de sesizare a instanței că cei doi inculpați au avut o înțelegere prealabilă pentru a înscena furtul autovehiculului BMW 525 cu numărul de înmatriculare_, care era asigurat. Acest autovehicul a fost cumpărat în anul 2008 de către inculpatul P. V. -I., conform înscrisurilor existente în cauză, respectiv în baza unui contract de credit de la Banca Transilvania, fiind asigurat și constituind garanție pentru obținerea creditului. În 15 martie 2010 s-a înscenat furtul autovehiculului, respectiv a fost formulată o plângere penală la organele de poliție, înregistrată la Inspectoratul Județean de Poliție Sălaj, în cuprinsul căreia se menționează faptul că autovehiculul a fost furat dintr-o parcare din municipiul Z., de pe strada G. L. . De asemenea, a fost formulată și o cerere pentru plata asigurării, respectiv pentru a se încasa prima de asigurare, care însă a fost respinsă în condițiile în care se efectua verificări, existând indicii cu privire la înscenarea furtului autovehiculului. Totodată, s-a dovedit că autovehiculul a fost dezmembrat, iar piesele valorificate.

În consecință, arată că s-a reținut complicitate la tentativa de înșelăciune, iar în cazul inculpatului P. V. -I. și infracțiunea de fals în declarații.

Astfel, cu privire la inculpatul vizat de recursul Parchetului au mai fost reținute două infracțiuni, respectiv aceea de tăinuire, care se referă la un autovehicul care a fost cumpărat de la Molnar Erika, știind însă că autovehiculul este declarat furat pe teritoriul Ungariei, care a fost, în mod similar, dezmembrat, iar piesele valorificate.

În fine, infracțiunea care atrage practic nelegalitatea hotărârii instanței în ceea ce privește confiscarea este cea comisă în data de 5/6 februarie 2011. Astfel, s-a dovedit că inculpatul a sustras autovehiculul marca Mercedes Benz, cu numărul de înmatriculare B - 92-SUO, aflat în posesia părții vătămate M. G.

, cu privire la care sunt înscrisuri în cauză în sensul că a fost cumpărat în baza unui contract de leasing de către o societatea comercială din Arad, administrată de către martorul Cășuțiu Teodor, care a dat autovehiculul pentru reparații inculpatului H. P., dar și pentru a fi preluat contractul de leasing. Autoturismul a fost dat numitei Molnar Erika, iar inculpatul a primit suma de 2700 de euro, iar diferența de până la 5000 de euro, conform înțelegeri, urma să o primească în momentul în care era găsit un cumpărător. De asemenea, s-a dovedit că autoturismul a fost dus în Ungaria, de către Molnar Erika și a ajuns în posesia lui Ruha Elemer, de la care partea vătămată a cumpărat autovehiculul, fiind vorba mai exact de un schimb de autovehicule. Astfel, partea vătămată a primit autoturismul Mercedes Benz în schimbul unui autovehicul Opel, dar din dosar rezultă faptul că s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a autovehiculului Opel. Autovehiculul Mercedes Benz a fost din nou adus în țară, partea vătămată urmând, conform înțelegerii, să preia și să achite toate sumele de bani aferente contractului de leasing, dar reiterează faptul că autovehiculul a fost sustras de către inculpat în data de 05 februarie 2011, în interiorul acestuia

fiind și actele de identitate în original, împreună cu cartea de identitate a părții vătămate și permisul de conducere. Astfel, inculpatul i-a solicitat părții vătămate o sumă de bani pentru a-i remite actele evocate.

S-a mai dovedit faptul că societatea de leasing a reziliat contractul și a încercat să reintre în posesia autovehiculului, dar fără succes, pentru că s-a stabilit că seria șasiului a fost modificată, iar în final, autovehiculul achiziționat de partea civilă A. P., conform actelor emise de Registrul Auto Român din Botoșani, era practic autovehiculul sustras de către inculpat din posesia părții vătămate M. G. . Totodată, precizează că A. P. a cumpărat autovehiculul, conform contractului de vânzare-cumpărare, cu suma de 78 300 lei.

În contextul evidențiat, instanța de judecată a reținut vinovăția inculpatului, fiind aplicate pentru toate infracțiunile dispozițiile art. 320¹din Codul de procedură penală.

Astfel, susține că este corectă dispoziția instanței de confiscare a acelor componente ale autovehiculului care a fost dezmembrat, respectiv cel care face obiectul infracțiunii de tăinuire, dar că este nelegală confiscarea autovehiculului Mercedes Benz. În acest sens, arată că sunt două cereri de restituire a acestui autovehicul formulate de către părțile vătămate M. G. și A. P. și că instanța de judecată, respectiv Judecătoria Zalău, a motivat cererea de confiscare exclusiv prin prisma unor dispoziții ale legii civile, arătând, pe de o parte, că inculpatul nu are calitate procesuală pasivă în raport de partea vătămată A.

P., fiind în mod evident o expresie specifică procesului civil, cu precizarea că inculpatul nu a fost pârât într-un dosar civil în care să se invoce lipsa calității procesuale pasive, iar pe de altă parte că aceasta are deschisă o acțiune în garanție contra evicțiunii, ajungându-se până la prima persoană care a avut în posesie și în proprietate autovehiculul, noțiuni specifice unui proces civil și proprietății. Astfel, susține că în cauză nu se analizează toate elementele unui contract de vânzare-cumpărare, că instanța a menționat și cauza ilicită a contractului de vânzare-cumpărare și că în procesul penal, respectiv în cauză, nu este apărată proprietatea, ci posesia. În acest sens, s-a dovedit faptul că M. G. a avut în posesie legală autovehiculul Mercedes - Benz, pe care l-a oferit în schimbul celuilalt autovehicul, marca Opel, pe care l-a deținut tatăl său. În ipoteza în care posesia legală a autovehiculului de către partea civilă M. G. ar fi îndoielnică, ar semnifica ca și elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat să fie îndoielnice, context în care s-ar dărâma tot eșafodul pe care se construiește infracțiunea de furt calificat. Astfel, raportat la faptul că s-a dovedit și recunoscut de către inculpat că s-a luat din posesia legitimă a părții vătămate autovehiculul, existând și o cerere de restituire, apreciază că instanța de judecată nu trebuia să procedeze la confiscarea lui, pentru că art. 118 lit. e din Codul penal se referă la confiscarea specială în condițiile în care s-a dobândit un bun prin comiterea unei infracțiunii și nu servește la despăgubiri. Ori, susține că, în mod cert, bunul servește la despăgubirea persoanei vătămate.

De asemenea, susține că și A. P. poate fi considerat, în cauză, un dobânditor de bună-credință, pentru că a încheiat, pe piața liberă, un contract de vânzare-cumpărare și a achitat suma de 78300 de lei pentru autovehiculul redat. Astfel, în ipoteza în care s-ar considera că ar fi legal și întemeiat raționamentul instanței pentru confiscarea autovehiculului și respingerea ca neîntemeiate a ambelor cereri de constituire de parte civilă formulează întrebarea ce vizează motivul pentru care instanța nu a confiscat de la inculpat suma de 2700 de euro pe care acesta a primit-o de la M. Erika, ca și parte, urmând ca diferența până la 5000 de euro să o primească în momentul în care va găsi efectiv un cumpărător care va plăti o anumită sumă de bani și va prelua în continuare

contractul de leasing. Ori, cu privire la suma de 2700 de euro instanța nu a dispus în niciun fel, iar în ipoteza în care se va accepta opinia respingerii ca neîntemeiate a cererilor consideră că s-ar impune confiscarea de la inculpat a sumei de 2700 de euro.

Raportat la starea de fapt expusă și dovedită în cauză consideră că se impune admiterea cererii de constituire de parte civilă a părții civile M. G. și să se dispună restituirea autovehiculului, precum și obligarea inculpatului la plata sumei de 78 300 către A. P., conform constituirii de parte civilă. În consecință, apreciază că în modalitatea anterior redată pot fi soluționate, în mod legal, cele două acțiuni civile, care au fost alăturate acțiunii penale.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, care vizează netemeinicia ca urmare a aplicării unei pedepse de 2 ani și 11 luni închisoare, pedeapsă care a fost suspendată sub supraveghere, conform art. 86¹din Codul penal, susține că, în mod evident, există o cauză de atenuare a pedepsei în favoarea inculpatului, respectiv reducerea limitelor ca urmare a sincerității și a recunoașterii comiterii infracțiunilor. Apreciază că, anterior stabilirii pedepsei în raport de persoana inculpatului se impune analizarea gradului de pericol social al faptelor comise. Astfel, raportat la împrejurările în care au fost comise infracțiunile, precum și urmările acestora, consideră că se impune majorarea pedepsei și executarea ei în regim de detenție. De asemenea, chiar și în ipoteza menținerii cuantumului de 2 ani și 11 luni închisoare, apreciază că se impune executarea ei în regim de detenție, întrucât este o sancțiune mult prea blândă raportat la pericolul social al faptelor inculpatului.

Totodată, solicită să se ia act de retragerea recursului inculpatului și admiterea recursului părții civile M. G. cu privire la restituirea autovehiculului.

Apărătorul ales al părții civile M. G., solicită admiterea recursului declarat, casarea parțială a hotărârii atacate cu privire la inculpatul H. P., respectiv doar sub aspectul laturii civile și, rejudecând, să se dispună admiterea cererii de constituire de parte civilă formulată și să se dispună restituirea către recurentul M. G. S. a autoturismului marca Mercedes - Benz, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.

Astfel, susține că nu va reitera starea de fapt anterior expusă pe larg de către procuror, însă evidențiază aspectele de drept legate de protecția conferită de art. 208 Cod penal, referitor la posesia de fapt, care este obiectul ocrotit de legea penală. În acest sens, arată că legiuitorul a înțeles să ocrotească prin instituirea infracțiunii de furt, posesia sau detenția asupra unui bun, fără a fi vorba de proprietate. Astfel, pentru că raportul juridic în baza căruia partea civilă M. G.

S. a ajuns în posesia autoturismului s-a produs în decembrie 2010, se va raporta la dispozițiile din vechiul cod civil în reglementarea căruia se vizează posesia utilă exercitată asupra unui bun mobil și detenția precară, instituții juridice care sunt în egală măsură ocrotite de legea penală prin art. 208 Cod penal, care reglementează furtul. În acest sens, legiuitorul ocrotește stăpânirea de fapt asupra bunului și arată că, în speță, partea civilă M. G. S. are calitate de posesor în accepțiunea de a exercita o posesie utilă, dobândită prin intervertirea posesiei, respectiv din detentor precar acesta a exercitat o posesie utilă prin transmiterea posesiei efective, ca urmare a unui act încheiat între detentorul precar, care în speță este societatea beneficiară a contractului de leasing, respectiv societatea din Arad - Ospasco Impex S.R.L., care prin intermediul administratorului său, a încredințat autoturismul, într-o primă fază, inculpatului H. P. . În momentul în care, în baza unor transmisiuni succesive autoturismul a ajuns în posesia părții civile M. G. S., aceasta dobândește și exercită o posesie utilă asupra autoturismului, distincție care nu

are relevanță neapărat sub aspect penal, doar în măsura în care înțelege să analizeze motivarea dată soluționării laturii civile de către instanța de fond, în sensul că este lovit de nulitate absolută contractul sub semnătură privată în baza căruia partea civilă M. S. ar fi ajuns în posesia autoturismului. Astfel, susține că judecătorul de fond nu arată în ce constă ilicitatea, menționând doar cauza ilicită, dar fără a explica în ce măsură caracterul speculativ arătat în hotărârea de fond s-ar integra într-o normă de drept care să interzică operațiunea juridică care s-a încheiat în fapt. De altfel, susține că este un lucru binecunoscut în practică că, în situația în care contractele de leasing devin prea oneroase pentru beneficiarul lor, sunt transmise către alte persoane, care preiau bunul și, împreună cu acesta, și ratele de leasing rămase.

Susține că în speță, în baza raportului juridic evidențiat anterior, partea civilă a ajuns în posesia autoturismului și a exercitat o posesie utilă, fiind de bună-credință. Astfel, în momentul în care a dobândit autoturismul Mercedes, acestuia i-au fost predate actele de identitate ale mașinii și cheia autoturismului.

În consecință, apreciază că este nelegală măsura confiscării speciale și că instanța ar fi trebuit să se orienteze spre repararea în natură a prejudiciului, aceasta fiind prioritară ca și mod de soluționare a laturii civile, precum și să dispună restituirea autoturismului către partea civilă M. S. și nu către cel de la care a fost confiscat autoturismul, respectiv A. P. .

În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli.

De asemenea, solicită să fie admis și recursul Parchetului, dar lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al criticii cu privire la temeinicia pedepsei aplicate.

Totodată, solicită să se ia act de renunțarea la recurs a inculpatului.

Apărătorul din oficiu al inculpatului P. V. - Ion, solicită să se constate, în concordanță cu motivele de recurs existente la dosarul cauzei și cu susținerile reprezentantei Parchetului, că recursul nu îl vizează pe inculpatul pe care îl reprezintă, sens în care arată că soluția primei instanței este legală și temeinică, atât din perspectiva modalității de soluționare a laturii penale cât și a celei civile. Cu onorariu FMJ.

Apărătorul ales al inculpatului H. P., solicită să se ia act de retragerea recursului inculpatului și, față de recursul Parchetului, solicită respingerea acestuia ca nefondat, atât pe latură civilă, cât și penală.

Astfel, susține că soluția instanței de fond este legală și temeinică cu privire la respingerea cererilor de constituire de parte civilă, deoarece cei doi subiecți de drept, respectiv M. G. și A. P., nu au făcut dovada dobândirii dreptului de proprietate la modul legal.

În consecință, apreciază că singurul îndreptățit să formuleze o cerere de parte vătămată ar fi fost BCR L. I., societatea în a cărei proprietate era autovehiculul marca Mercedes, subiect de drept care a formulat cererea tardiv, respectiv după citirea actului de sesizare, motiv pentru care aceasta a fost respinsă.

Cu privire la latura penală a cauzei, apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică, cu respectarea întocmai a criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, efectuându-se o justă individualizare a pedepsei. Mai arată că pedeapsa aplicată inculpatului va asigura îndreptarea, corijarea și va atinge rolul pedepsei.

Inculpatul H. P., având ultimul cuvânt, nu se opune admiterii recursului părții civile. Solicită menținerea pedepsei și respingerea recursului Parchetului.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.221 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._, în baza art. 334 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului H. P. din infracțiunea de favorizarea a infractorului prev de art. 264 alin. 1 C.p.; tăinuire prev. de art. 221 alin.1 C.p.; furt calificat prev de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. în infracțiunea de complicitate la tentativă la înșelăciune prev de art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2,3 C.p., tăinuire prev. de art. 221 alin.1 C.p.; furt calificat prev de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

În baza art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul P. V. -I. , la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C.p. s-a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. (interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art. 292 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul P. V. -I. , la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.

În baza art. 34 lit. b C.p. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, respectiv

1 an și 5 luni închisoare, 2 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 5 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 1 lună, inculpatul urmând a executa în final 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C.p. s-a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a teza a II-a și b C.p. (interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art. 81 C.p. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește conform art. 82 C.p. un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.

În baza art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul H. P. , la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune.

În baza art. 221 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul H. P. , la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul H. P. , la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 34 lit. b C.p. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, respectiv 1 an închisoare, 6 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 5 luni, inculpatul urmând a executa în final 2 ani și 11 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C.p. s-a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

În baza art. 86¹C.pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe o durata de 6 ani, termen de încercare pentru inculpat stabilit în condițiile art. 862C.pen.

În baza art. 863C.pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe langa Tribunalul Sălaj;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864C.pen. cu referire la art. 83 C.pen, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. s-a luat act că partea vătămată K&H L. cu sediul în B., Dozsa G. ut 84/A, Ungaria, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. s-a luat act că partea vătămată SC BCR L. I. S. cu sediul în B., P. A. I. nr. 8, bl. 17, sector 3, nu s- a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. cu aplicarea art. 103 din Legea 71/2011 cu aplicarea art. 998-999 C.civ. a fost respinsă acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă SC Uniqa A. SA prin sucursala C. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C. -Napoca, str. Gavril Musicescu nr. 3 A, ca neîntemeiată.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. cu aplicarea art. 103 din Legea 71/2011 cu aplicarea art. 998-999, 948 C.civ. a fost respinsă acțiunea civilă formulată și precizată de partea civilă M. G. -S. domiciliată în Z. str. C. nr. 10 bl. N-9, sc. A, ap. 3, jud. Sălaj, ca neîntemeiată.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a inculpatului

H. P., invocată din oficiu de către instanță, în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. P. .

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. cu aplicarea art. 103 din Legea 71/2011 a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă A. P. domiciliată în com. I., sat I., jud. Botoșani, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În baza art. 109 alin. 5 C.p.p. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea părților civile M. G. -S., A. P., de restituire a autoturismului marca Mercedes Benz model CF 320, de culoare negru, an de fabricație 2008, cu număr de înmatriculare NT 0., serie reală de caroserie WDD2040891F132839, aflat în custodia IPJ Botoșani.

În baza art 118 lit e C.pen. s-a confiscat autoturismului marca Mercedes Benz model CF 320, de culoare negru, an de fabricație 2008, cu număr de înmatriculare NT 0., serie reală de caroserie WDD2040891F132839, aflat în custodia IPJ Botoșani.

În baza art 118 lit e C.pen. s-a confiscat de la inculpatul H. P. autoturismului marca BMW cu număr de înmatriculare KJT-463 având seria de șasiu WBAVC31090VC68965 și piesele componente demontate de pe acesta: planetară BMW cu codul 7533446AL01, 3 portiere BMW, spătarul banchetelor față și spate prevăzut cu 3 tetiere, 2 scaune față, banchetă spate, consola dintre scaune cu cotieră având codul_ 25, sistemul de ventilație BMW, luneta spate BMW, bara protecție (spoiler), torpedou bord, CD player auto BMW seria 0227654, comandă climatizare, sistem comandă faruri seria 693279402, protecția interioară a pavilionului și parasolare cu oglindă.

În baza art. 189, art. 191 alin. 1, 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul P.

V. I. la plata sumei de 7.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 100 lei se avansează din FMJ d-nei av P. Otilia.

În baza art. 189, art. 191 alin. 1, 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul H.

P. la plata sumei de 10.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 100 lei s-a avansat din FMJ d-nei av P. Otilia.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de_ inculpatul P. V. -I. a depus o plângere la IPJ Sălaj, prin care a sesizat faptul că în data de_ între orele 04.30-18.30 persoane necunoscute i-au sustras autoturismul marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_, serie șasiu WBANC51080B119795, pe care îl parcase pe strada G. L. din Z. în apropierea caseriei SamTV, în seara zilei de_, în jurul orei 22.00 (f.1).

Inculpatul precizează că și-a petrecut noaptea de 13/_ în orașul Z. împreună cu martorii Enache Cristian și Fărcaș S. și a fost dus la domiciliu de aceștia cu autoturismul lui Enache Cristian condus de Fărcaș S., autoturismul său rămânând parcat pe strada G. L. . Înainte de a pleca la domiciliu, inculpatul l-a rugat pe martorul Fărcaș S. să meargă pe strada G. L.

unde era parcat autoturismul său, ocazie cu care a constatat că autoturismul se află în același loc în care îl parcase în seara respectivă; acestea s-au petrecut în dimineața zilei de_, în jur de ora 04.00. În continuare inculpatul a declarat că a fost dus la locuința sa de către cei doi amici și a dormit până în jurul orei 14.00, când a ieșit în oraș, mergând la barul "Purple Caffe";(Groapa) și, în jur de ora 18:30, a ajuns la locul unde își parcase autoturismul, ocazie cu care a constatat lipsa acestuia, de față fiind martorul C. D. -Ovidiu. Inculpatul și-a sunat soția și pe vechiul proprietar al autoturismului, martorul Balotă A., pentru a-i întreba de autoturism. Inculpatul a mai declarat că în rezervorul autoturismului se mai aflau în jur de 7-8 litri carburant în momentul în care l-a parcat pe strada G. L. în seara zilei de_, ocazie cu care l-a asigurat cu cheia de contact care a rămas asupra sa până când a predat-o organelor de poliție în data de_ conform procesului verbal de predare-primire de la fila

57. Autoturismul reclamat furat de către inculpat era folosit pentru practicarea taximetriei de către acesta în cadrul SC EuroVIP SRL, în portbagajul mașinii aflându-se cupola taxi (f.51-55).

Cu ocazia cercetării la fața locului din data de_ nu au fost identificate urme sau alte mijloace de probă specifice în cazul unor asemenea furturi - butuc rupt, cioburi sau alte componente, care să confirme că în autoturism s-a pătruns prin efracție (f. 44-49).

Potrivit declarației martorului P. L. F. (f.172), care în anul 2010 a lucrat ca și taximetrist la SC EuroVIP, în data de_ în jurul orei 20:00 a găsit pe str. Gh. L. din Z. cu aproximativ 20m mai jos de SamTV o bulină taxi având inscripția_ ;232;_ și două benzi magnetice de culoare negru-alb, pe care le-a luat pentru a le remite celui căruia îi aparțin. În data de_ a aflat că titularul acestor bunuri este inculpatul P. V., ulterior a fost contactat de organele de poliție cărora le-a predat bunurile în baza procesului verbal de predare-primire de la filele175.

Inculpatul H. P. și martorul H. A. sunt frați și locuiesc fără forme legale de mai mulți ani în Z. . Aceștia sunt mecanici auto și foloseau în anul 2010 trei ateliere în care aveau în lucru mai multe autoturisme și piese de la acestea. Cei doi se cunosc de mai mult timp cu inculpatul P. V. -I., de la care inculpatul H. P. a cumpărat un autoturism marca BMW (f.71,86).

Inculpatul P. V. -I. a cumpărat în 2009 un alt autoturism marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_ de la martorul Balotă A. cu suma de

14.000 Euro și a fost înmatriculat pe firma SC "Matrix Construct"; SRL (f.161,643), vechiul număr al autoturismului fiind_ conform certificatului de radiere de la fila 643. Autoturismul a fost asigurat CASCO la UNIQA A. S. pentru perioada_ -_, pentru suma de 20.189 Euro, drepturile din asigurare fiind cesionate în favoarea Băncii Transilvania din Z. de unde societatea menționată a făcut un credit de 40.000 lei, contract de credit nr. 133/_ . Prin actul adițional nr. 2/_ al contractului de credit 133/2008, a fost adus în garanție autoturismul marca BMW 525, serie șasiu WBANC51080B119795, respectiv autoturismul reclamat furat de către inculpat (f. 21-42, 212, 643).

La data achiziționării autoturismului de la martorul Balotă A., inculpatul a primit o singură cheie de contact, cea de a doua cheie și cheia service rămânând la vânzătorul Balotă A. până în data de_ când au fost predate în baza procesului verbal de predare-primire de la fila 162 organelor de poliție. Martorul Balotă A. precizează că cele două chei au fost păstrate în locuința sa și nu le-a remis niciunei persoane și nu a mai folosit cheia pentru pornirea autoturismului după vânzarea către inculpat, care a avut loc în cursul anului 2009 (f.159-162), totodată acesta menționează că în data de_ în jurul orei 18:00 a fost sunat

de către inculpatul P. V. și întrebat despre chei, ocazie cu care a aflat despre furtul autoturismului.

Cele două chei de contact ale autoturismului care au fost ridicate (de la inculpatul P. V. și martorul Balotă A. f.57,162) au fost trimise la reprezentanțele BMW, SC "Auto Transilvania"; SRL din C. -Napoca, respectiv SC "Automobile Bavaria"; SRL-B.

, unde s-a procedat la citirea acestora în data de_ și_ (f.187-204). În urma citirii celor două chei de contact la cele două reprezentanțe BMW au rezultat aceleași date tehnice în cazul ambelor chei, respectiv că aparțin autoturismului marca BMW 525, serie șasiu WBANC51080B119795. De asemenea la rubrica Last update (ultima actualizare) sunt menționate data de_ și ora 19.41, respectiv data de_ și ora 04.58. Conform adresei nr.1068/_ trimisă de SC "Automobile Bavaria"; SRL, datele menționate mai sus indică ultima folosire a celor două chei de contact ale autoturismului, iar actualizarea datelor se face în momentul folosirii cheilor pentru pornirea autoturismului și rularea cu acesta. De asemenea, în data de_, ora 04.58, când a fost folosită ultima dată cheia de contact deținută de inculpat, nivelul carburantului indicat este de 1 litru, iar temperatura lichidului de răcire este de 41º C, în condițiile în care temperatura exterioară era de 5.5º C, datele de mai sus fiind în contradicție cu cele declarate de inculpat, respectiv că a parcat și închis autoturismul la data de_, în jur de ora 22.00, iar cheia de contact a rămas asupra sa până în data de_ când a predat-o organelor de poliție. Aceste date arată că rezervorul era aproape gol iar motorul era cald, deci a mai fost folosit cu scurt timp înainte de ora 04:58 din data de_ și nicidecum nu a fost oprit și parcat de la ora 22.00 din data de_ .

Toate acestea arată că plângerea formulată de inculpatul P. V. conține date false, acesta ascunzând adevărul în fața organelor de poliție. Coroborând lipsa oricăror urme de forțare a autoturismului - rezultate din cercetarea la fața locului, cu datele rezultate din citirea cheilor rezultă și faptul că autoturismul a fost pornit ultima dată cu cheile aflate în posesia inculpatului, după ora 04.00, acesta fiind pregătit pentru "dezmembrare"; - având doar 1 litru de carburant.

Nesinceritatea declarațiilor inculpatului P. V. rezultă și din declarațiile martorilor indicați de acesta pentru a confirma ipoteza declarată de el.

În acest sens, arătăm că inculpatul P. V. a declarat că, în data de_ s- a trezit în jurul orei 14:00 și a plecat de acasă în oraș, iar în jurul orei 18:30 împreună cu martorul C. D. -Ovidiu a constatat că autoturismul îi fusese furat (f.51-55).

În contradicție cu acestea, martorii Enache Cristian și Fărcaș S. care în_ se alfau la cafea, au declarat că inculpatul l-a sunat în data de_ în jurul orei 13.00 pe Enache Cristian și i-a relatat că autoturismul i-a fost furat (f.151- 154, 155-157).

Martora Crângașu C. -F. (la data de_ era soția inculpatului P. V.

), confirmă că inculpatul a plecat de acasă în data de_ în jurul orei 14.00 (f.180-181), însă precizează că a fost sunată de inculpat după aproximativ două ore de la plecarea acestuia.

Martorul C. D. (f.176) precizează că în data de_ în jurul orei 17:00 s-a dus la barul "Purple Caffe"; unde s-a întâlnit cu inculpatul care era cu numita Orțan I., iar după aproximativ 30 de minute, inculpatul l-a rugat să îi conducă autoturismul până acasă, motiv pentru care l-a însoțit pe acesta până în locul unde inculpatul a spus că își parcase autoturismul, iar acolo au constatat că autoturismul fusese furat. Tot atunci inculpatul P. V. a sunat-o pe soția sa, întrebând-o dacă nu cumva a luat ea autoturismul de acolo (f.176-178).

Rezultă deci că inculpatul i-a anunțat pe martorii Enache Cristian și Fărcaș S. despre furtul autoturismului încă de acasă, în jurul orei 13.00, după care s-a dus

"să constate"; furtul împreună cu un alt martor, C. D. . Evident că tot acest scenariu a fost făcut pentru a părea credibilă plângerea, iar inculpatul cunoștea dinainte să plece din casă că autoturismul lui nu se mai află acolo unde îl parcase în noaptea precedentă.

În acest sens, elocvent este dialogul din data de_, la ora 20:35, purtat între inculpatul P. V. și numitul "COSTEL"; (f.214) :

PVI6.: - Da. Și o dat FĂRCAȘ declarația, apăi FĂRCAȘ o scris acolo în declarație că pe la ora doi, duminică, a doua zi, știi? Pe la ora doi l-am sunat eu să-i spun că atunci mi-o dispărut mașina. Apăi "dic"; că era șase, că eu la doi n-am fost apărută acolo.

C.: - Acela-i nebun!

PVI6.: - Acela-i tumna tâmpit rău de tot. Dapăi la doi eu nici nu am fost ajunsă la bar mă. Atâta-i de prost acela! Doară eu am scris în declarație că pe la doi am ieșit din casă, unu, doi, nu știu cât o fost exact, da nu am ajuns eu la bar la doi.

C.: - Acela-i prost mă, să-mi bag pula!

PVI6.: - Da ENACHE mi-o zis, și eu am zis către el "mă prostule, d-apăi tu n- ai văzut?"; "d-apăi eu nu mi-am dat seama"; …. "și apăi cum te-am sunat eu să-ți spun de mașină prostul puli!"; Zice "dapăi pula mea știe, m-oi duce înapoi";. O, fută- mă grebla! M-o tot întrebat iar de la început, cum, ce, pula-n pizdă. Cred că n-au de lucru acum, îs stresați ori ce pula mea! (f.214-215).

Din acest dialog rezultă clar că inculpatul P. V. a dat declarații nesincere și în legătură cu momentul în care a fost descoperit furtul mașinii.

În realitate, inculpatul H. P. și martorul H. A. au efectuat diferite lucrări la autoturismul deținut de inculpatul P. V., montând la acesta mai multe piese a căror contravaloarea nu a fost achitată de inculpatul P. V. (f.71, 79, 81, 95).

Autoturismul BMW 525, serie șasiu WBANC51080B119795 nr. de înmatriculare_, a fost dus în noaptea de 13/_ în atelierul (hală) de pe str. Morii nr. 1/A proprietatea SC R. Construct SRL pe care administratorul societății menționate, martorul C. R. L. l-a închiriat cu titlu gratuit inculpatului H. P. (f.184), cu cheia care era în posesia inculpatului P. V.

, cheie care ulterior a ajuns în posesia inculpatului H. P. .

Duminică,_ în jurul orei 07:00 inculpatul H. P. s-a dus la atelier unde a găsit autoturismul, o cheie fiind înăuntru (f.83), și a demontat câteva piese de pe acesta (capota și farurile) înainte ca inculpatul P. V. să declare furtul mașinii. Aceste piese au fost ulterior transportate în C. -Napoca de către martorul P. M. D. cu o autoutilitară pusă la dispoziție de către inculpatul

H. P. pentru a fi înstrăinate (f.82-83, 163). Cu aceeași ocazie, inculpatul H.

P. i-a dat martorului P. M. -D. și o cheie de la un autoturism BMW pe care acesta din urmă i-a restituit-o inculpatului P. V. (modelul de cheie fiind același cu cel prezentat de organele de urmărire penală martorului P. M. ), iar în data de_ P. V. a predat-o organelor de poliție.

În următoarea perioadă (mai bine de o lună), autoturismul s-a aflat tot în acel atelier unde a fost văzut de inculpatul P. V., martorul H. A., P. M.

D., iar inculpatul H. P. a demontat mai multe piese pentru a compensa alte datorii mai vechi ale inculpatului P. V. față de el. Ulterior, ce a mai rămas din autoturism a fost mutat din atelierul de pe str. Morii (f.95,163-165). Această activitate infracțională a rezultat în urma înțelegerii prealabile dintre inculpatul P. V. și H. P., acesta din urmă acceptând propunerea inculpatului P. V. de a înscena furtul autoturismului, în modalitatea

prezentată, cu scopul de a se încasa polița de asigurare CASCO de către inculpatul P. V. (f. 71, 81-83, 147).

Totodată din declarațiile martorului H. A. rezultă că, în seara zilei în care s-au efectuat percheziții la atelierele auto deținute de el și fratele său (_

), s-a întâlnit cu P. V. care l-a întrebat dacă poliția a găsit sau nu ceva din mașina lui (f.95). Faptul că această întâlnire a avut loc rezultă și din interceptările telefonice efectuate în cauză; în data de_, la ora 0012, inculpatul P. V. -I. a fost sunat de martora Orțan A. (prietena lui f.179), care i-a comunicat că Relu (H. A. ) i-a trimis mesaj și tot prin intermediul acesteia cei doi au stabilit să se întâlnească la în fața magazinului "Nazaret"; din

Z., după care au schimbat locația stabilind să se întâlnească lângă magazinul

"Dulcicom"; (f.216-217).

Din raportul de analiză nr. S/41.091/_ întocmit de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Sălaj rezultă faptul că între numărul de telefon utilizat de inculpatul P. V. -I. și numerele de telefon utilizate de inculpatul H. P. și martorul H. A. au existat mai multe apeluri tip voce și SMS în perioada 05.03-_, din care un nr. de trei apeluri tip SMS și un apel tip voce în perioada 13-_ (f.248-249) - când autoturismul lui P. V. a fost dus în atelierul deținut de frații H. .

După efectuarea perchezițiilor din_, inculpatul P. V. a avut convorbiri telefonice și cu fosta soție, martora P. (actual Crângașu) C. -F., cei doi discutând despre faptă, martora întrebând doar dacă poliția are sau nu dovezi cu privire la săvârșirea ei (f.218-219).

Dintr-o altă convorbire purtată de același inculpat, tot după efectuarea perchezițiilor, rezultă că prietenii acestuia se interesează dacă poliția a găsit piese din autoturism cu ocazia percheziției efectuate la atelierele fraților H. (f.223).

Într-o altă convorbire, purtată de inculpatul P. V. cu mama sa, o liniștește pe aceasta că nu s-au găsit probe cu privire la înscenarea furtului. Tot din această discuție rezultă că inculpatul avea mare nevoie de bani deoarece era dator către mai multe persoane, existând deci mobilul săvârșirii faptei (f.225).

În final, la data de_ inculpatul P. V. discută cu un alt prieten de-al său, căruia îi comunică că este cercetat pentru tentativă de înșelăciune, iar acesta îl sfătuiește să nu ridice banii de la asigurări pentru a nu se consuma infracțiunea. Inculpatul P. V. admite că s-a gândit și el la această variantă, ceea ce demonstrează că era conștient că a săvârșit o infracțiune și dorea să nu își agraveze situația prin ridicarea banilor (f.225-226).

Din cele arătate mai sus rezultă că inculpatul P. V. -I. a înscenat furtul autoturismului său după o prealabilă înțelegere cu inculpatul H. P. care a dezmembrat în atelierul de pe str. Morii autoturismul, lucru cunoscut de inculpatul P. V. . Tot din aceste probe rezultă și faptul că inculpatul H. P. a cunoscut faptul că autoturismul a fost declarat furat și l-a ajutat pe inculpatul

P. V. să valorifice piesele autoturismului, să ascundă urmele infracțiunii, conform înțelegerii avute anterior punerii în aplicare a activității infracționale. Prin dezmembrarea autoturismului și valorificarea pieselor s-a încercat practic ascunderea urmelor infracțiunii săvârșite de P. V., cu scopul de a asigura veridicitatea celor reclamate de inculpatul P. V., pentru ca în final acesta să poată încasa contravaloarea poliței de asigurare CASCO, veridicitate ce s-a încercat a se crea și prin restituirea către acesta (inculpatul P. V. ) a cheilor autoturismului, pentru a fi predate organelor de poliție. Acest plan a fost astfel conceput deoarece conform art. 3.4 din Condițiile de asigurare CASCO (f.650) în cazul riscului de furt, asiguratorul (SC Uniqa A. SA) nu acordă despăgubiri dacă la organele de poliție nu s-a înregistrat o reclamație în legătură cu furtul ori tentativa de furt și dacă acestea nu confirmă furtul sau tentativa de furt.

Prin adresele nr. 570/_ și nr. 2074/_ emise de UNIQA A. SA s-a comunicat că această societate a deschis dosarul de daună nr. 7003825825 privind furtul autoturismului menționat, inculpatul P. V. dând o declarație în acest sens în data de_ . De asemenea, se precizează faptul că în dosarul de daună menționat nu s-au acordat despăgubiri, dosarul fiind refuzat de la plată, rezerva de daună constituită fiind de 34.400 lei (f.205-212). Astfel, infracțiunea de înșelăciune a rămas în faza de tentativă.

În cursul cercetărilor efectuate cu privire la cauza de la pct.1, la data de_, s-au efectuat 3 percheziții domiciliare la atelierele auto deținute de inculpatul H. P. și martorul H. A. (f.100-132).

În atelierul deținut în satul B., care se afla chiar în curtea locuinței inculpatului H. P., a fost identificată o caroserie a unui autoturism marca BMW, seria 3, parțial dezmembrat, care prezenta urme de polizare pe stâlpul telescop dreapta față unde era poansonată seria de șasiu (f.97-119). Inițial inculpatul H. P. a precizat că nu știe nimic în legătură cu acest aspect deoarece în momentul în care l-a luat seriile de șasiu erau intacte (conform declarației din_ (f.69), însă ulterior în_ a precizat că seria de șasiu de pe telescopul dreapta față este distrusă, lucru care s-a întâmplat în absența lui (f.79). În urma efectuării unei constatări tehnico științifice asupra acestui autoturism, s-a stabilit că acesta are seria de șasiu WBAVC31090VC68965, an fabricație 2006 (f.135-142, 145-146). S-a procedat la verificarea seriei de șasiu menționate în aplicația "eASF"; a Biroului Național Interpol, ocazie cu care s-a constatat că autoturismul cu seria menționată, având nr. de înmatriculare KJT- 463, figurează furat din Ungaria în_, data implementării în aplicație fiind_ (f.143).

În urma corespondenței purtate cu autoritățile din Ungaria și a comisiei rogatorii internaționale a rezultat faptul că autoturismul face obiectul unui dosar penal în care s-au făcut cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare de fonduri în valoare însemnată față de Molnar Erika, cetățean român, cu reședința în orașul Erd din Ungaria. Autoturismul era achiziționat în sistem leasing de către cetățeanul maghiar Virag G., care l-a înstrăinat susnumitei (f.254-325).

Inculpatul H. P. a cumpărat autoturismul de la Molnar Erika, plătind pentru acesta suma de 6000 euro. Ulterior, a aflat de la martora Molnar Erika că autoturismul are probleme în Ungaria - era declarat furat și dat în urmărire - și că nu îi poate rezolva actele autoturismului. În aceste condiții, inculpatul H. P. a dezmembrat autoturismul folosind piesele de pe acesta (f.81).

Faptul că inculpatul H. P. a cumpărat autoturismul de la Molnar Erika este confirmat și de găsirea la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare din_ a mai multor copii de pe actele martorei cât și ale autoturismului respectiv (f.517-544). Același aspect rezultă și din interceptarea convorbirilor în mediu ambiental dintre partea civilă M. G. -S. și inculpatul H. P., care îi spune primului că a cumpărat acest autoturism furat de la Virag Erika

HP :-"Trieru era dat furat când ea mi l-o vândut mie, o aflat mașina la mine, io nu m-am ferit"; (f.549).

De asemenea, din interceptarea convorbirilor telefonice efectuate între inculpatul H. P. și martorul H. A. din data de_ (chiar în timpul efectuării percheziției domiciliare de la B. ), rezultă că aceștia aveau cunoștință despre problemele legate de autoturismul menționat (trier=BMW seria3), respectiv:

"HA1.: - No dă-i în belit.

HP.: - …, era bine de duceam ălea de acolo, da amu.

HA1.: - Amu ce să fac…

HP.: - Spune-i, doară acolo îi al meu tot, să mă ieie pe mine. Spune-i că tu nu știi nimic. Hai s-o sun pe mami. (f.228)

…………………………………………………………………….

HA1.: - Aici îi GROZA și cu încă unul, GROZA și cu ăstalalt. …, pe acolo printre mașini. N-o fost încă din, "sub moară";, da de nu or merge.

HP.: - Da păi acum și de or merge. Bine era să nu fie, dar.. HA1.: - Da poate că nu.. …

HP.: - Cum ?

HA1.: - Îi lovită până în serie, știi, și or holba un pic la ea. HP.: - Amu dă-i în belit. (f.229).

………………………………………………………………

HP.: - No da ce-i ?HA1.: - Da păi știi corhazul, îi un pic de bai pe aici. Bai, că ne-o luat, aceea de la BAIA MARE o luat-o, trailerul .. No păi ce știi ce, ne-am mâncat în gură, am venit cu CRISTI și s-o mâncat un pic în gură cu ăștia, ce știu eu ce o,… . Oricum la "trier"; dacă-i până acolo trebuie să-i căutăm actele, știi, și băgăm înaintare, nu avem ce face. Știi ? Vedem, …, la poliție dimineață. Nu știu, vedem, acum îs cu CRISTI, hai că mai povestesc cu el să vedem ce zice."; (f. 236).

Caracterul nesincer al declarațiilor inculpatului rezultă din contrazicerile pe care acesta le face cu ocazia audierilor din_ ,_ ,_ (f.64-75)

Societatea de leasing din Ungaria, K&H L. care este proprietara autoturismului nu dorește să-i fie restituită caroseria autoturismului, și nu se constituie parte civilă în cauză (f.275, 83 vol IV).

La data de_, partea civilă M. G. -S. a sesizat IPJ Sălaj cu privire la faptul că, la data respectivă între orele 00.00-03.00, persoane necunoscute i-au sustras autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, an fabricație 2008, din fața magazinului "Dulcicom"; din Z., menționând că în autoturismul furat se aflau cartea sa de identitate și permisul său de conducere în original.

De asemenea, acesta a mai declarat în_ (f.463) că are autoturismul ca urmare a unui schimb de autoturisme pe care l-a făcut în cursul lunii ianuarie 2011 în parcarea Nepliget din B., cu Ruha Elemer, căruia i-a dat un autoturism marca Opel Vectra, cu nr._ încheind în acest sens un contract sub semnătură privată; anterior conform declarației din_ (f.467) acesta a precizat că autoturismul a fost împrumutat până în martie 2011 de la E. (care în realitate este Molnar Erika) contra sumei de 1.000 euro ocazie cu care nu s-a încheiat în scris vreun contract; iar conform declarației din_ de la fila 469 verso a precizat că s-a încheiat un contract sub semnătură privată cu Ruha Elemer prin care tatăl său, M. V., îi vinde acestuia autoturismul Opel cu suma de 4.000 euro, fără a se preciza nimic despre autoturismul Mercedes. Din declarațiile părții civile M. G. rezultă că el a cunoscut din momentul în care s-a hotărât să meargă în Ungaria după autoturismul Mercedes că acesta aparține unei societăți de leasing, având ca utilizator pe SC Ospasco Impex SRL din Arad. Cu ocazia schimbului, a primit doar o singură cheie de contact, certificatul de înmatriculare, copie carte de identitate a administratorului firmei care utiliza autoturismul, asigurare RCA, copie certificat înregistrare firmă utilizatoare a autoturismului.

În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că autoturismul este achiziționat în sistem leasing de la BCR L. I. -B. de către SC "Ospasco Impex"; SRL din C. ineu-Criș, jud. Arad, al cărei administrator este martorul Cășuțiu Teodor din com. Apateu, jud. Arad, la data recepției bunului fiind predate ambele chei de contact (f. 489, 508, 589-606, 614). Acesta din urmă îl

cunoaște de mai mult timp pe inculpatul H. P. căruia i-a remis în timp piese auto și diferite sume de bani (f.85).

În cursul lunii decembrie 2010, martorul Cășuțiu Teodor a dat autoturismul cu o singură cheie inculpatului H. P. pentru a-l repara, rugându-l să caute un client care să plătească o sumă de bani pentru autoturism și să preia leasingul acestuia. Acest aspect rezultă din declarații date atât de martorul Cășuțiu Teodor cât și de inculpatul H. P. .

Inculpatul H. P. a preluat autoturismul în Șimleul Silvaniei. În autoturism a găsit și cea de-a doua cheie pe care a păstrat-o. A luat legătura cu martora Molnar Erika căreia i-a dat autoturismul, împreună cu o singură cheie, înțelegerea fiind ca aceasta să-i caute un client pentru autoturism sau să îl rețină pentru ea, în schimbul sumei de 5.000 euro. Martora i-a dat inculpatului suma de 2700 euro, urmând ca diferența să i-o dea după vânzarea autoturismului. Acest aspect este confirmat de declarațiile inculpatului H. P. și ale martorei Molnar Erika.

Molnar Erika a dus autoturismul în Ungaria și a luat legătura cu martorul Ruha Elemer care a contactat-o telefonic pe partea vătămată M. G. și i-a propus să cumpere autoturismul Mercedes.

Partea vătămată M. G. s-a dus în Ungaria în cursul lunii ianuarie și a luat legătura cu Ruha Elemer. Acesta a sunat-o pe martora Molnar Erika care a dus autoturismul Mercedes în parcarea Nepliget din B., unde la solicitarea lui Ruha Elemer a dat Mercedesul, cheia de contact, certificatul de înmatriculare, copie carte de identitate a administratorului firmei care utiliza autoturismul, asigurare RCA și copie certificat înregistrare firmă utilizatoare a autoturismului părții vătămate M. G. . M. G. i-a dat lui Ruha Elemer un autoturism marca Opel Vectra, pe care îl cumpărase anterior în România, proprietarul acestuia fiind tatăl său M. V. (f.587). Înainte de tranzacție, Molnar Erika a fost anunțată și de inculpatul H. P. care i-a comunicat că a trimis pe cineva după autoturism și să ia legătura cu Ruha Elemer pentru a preda autoturismul.

Partea vătămată, conform propriilor declarații, urma să preia contractul de leasing și a adus autoturismul în Z., unde a fost văzut de către inculpatul H.

P. .

În noaptea de 05/_, cu ajutorul celei de-a doua chei, pe care a păstrat-o inculpatul H. P. a sustras autoturismul din loc public, din fața blocului unde locuiește partea vătămată M. G. . Acest aspect rezultă din declarația inculpatului H. P. (f.81). În autoturism erau mai multe acte al părții vătămate, printre care și actul de identitate și permisul de conducere.

La câteva zile după furt, martora Molnar Erika s-a întâlnit cu inculpatul

H. P. pentru a clarifica diferite probleme de-ale lor. Cu această ocazie inculpatul H. P. i-a arătat martorei actul de identitate și permisul părții vătămate M. G. (f.475). Martora i-a spus că aceste acte sunt ale celui căruia ea i-a dat autoturismul Mercedes în Ungaria și l-a întrebat pe inculpat de unde le are. Inculpatul H. P. i-a spus că el le are de la un prieten din poliție și i-a cerut martorei să-i dea diferența de preț de la Mercedes, martora însă l-a refuzat motivând că nici ea nu a primit toți banii de la Ruha Elemer. Inculpatul i-a cerut martorei să meargă la M. G. pentru a-i cere prima cheie de la autoturism, ducând-o pe aceasta la locuința lui M. Goerge cu un autoturism marca BMW seria 5 de culoare neagră având numărul de înmatriculare_ . M. G. a coborât din apartament și împreună cu martora s-au urcat în autoturismul inculpatului H. P., care îi aștepta în fața blocului. În autoturism inculpatul

H. P. a cerut cheia autoturismului Mercedes de la partea vătămată, iar când acesta i-a spus că a predat-o la poliție (procesul verbal din data de_ f.589) inculpatul i-a propus părții vătămate că poate să facă rost de la un prieten de

actele sale care au rămas în autoturismul furat, în schimbul a câtorva sute de euro. M. G. a refuzat oferta întrucât își refăcuse actele deoarece urma să plece din țară.

Această discuție și, implicit, faptul că actele din autoturismul furat s-au aflat în posesia inculpatului H. P. rezultă atât din declarațiile părții vătămate și ale martorei Molnar Erika (f.464-466, 474-476), dar și din interceptările convorbirilor în mediu ambiental dintre partea vătămată și inculpatul H. P., din data de_ :

MG: - Mi-ai spus că știi pe cineva care are actele mele, ăla are mașina mea.

HP :-Da, probabil îi vorba de poliție totuși, pe mine m-o strâns foarte tare cu ușa.…………………………………………………………………

MG:-Tu mie mi-ai zis atunci că cineva…

HP :-Am zis, vezi că te pun în legătură cu cineva.

…………………………………………………………………………… MG:-Tu mi-ai spus că îmi dai o sursă care are actele mele.

HP :-Ai zis că nu te interesează.

MG:-Tu mi-ai spus atunci că cineva are actele mele, asta vreau eu să știu cine ți-o spus ție că are actele mele…

HP :-Nu pot să dau nume, că-i din oficialități…………………… MG:-Ce-o găsit în mașină ?

HP :-Actele tale și ce mi-o zis mie atunci……, c-o văzut că-s pă Z., deci m- o sunat cineva mai departe și o zis hai până………

MG:-Zi-mi cine ?

HP :-Nu pot să-ți spun, că-i din surse neoficiale, îs recuperatori de leasing. MG:-Și recuperatorii ăștea de leasing mi-o luat mie mașina ?

HP :-Bă, nu știu, cineva a luat-o, îs din oficialități, ori poliția, ori….. MG:-Cine te-o sunat pe tine trebuie să știe, P. …

HP :-…Io m-am cunoscut……..în conjuncturi, nu știe ce să creadă de mine, nici io de el, și el m-o sunat să, dacă știi pe cineva, că ăsta, și-l putem ajuta, dă-i să ne contacteze……………………… ; (f.547-549).

În final, faptul că autoturismul a ajuns la martora Molnar Erika de la inculpatul H. P. rezultă și din interceptările convorbirilor efectuate în mediu ambiental între aceștia în data de_ (f.551-555). Acest aspect probează odată în plus că autoturismul Mercedes a fost furat de către inculpatul H. P. care era în posesia celei de-a doua chei a autoturismului.

Nesinceritatea declarațiilor inculpatului H. P. de la filele 70, 77 prin care neagă că ar cunoaște-o pe martora Molnar Erika, că a văzut autoturismul Mercedes ce s-a aflat în posesia lui M., rezultă din probatoriul administrat în cauză.

Declarația inculpatului H. P. (f.72-73), prin care după ce acesta recunoaște săvârșirea furtului, arată că a dus autoturismul în parcarea din spate a blocului "Galeriile Meseș"; din Z., iar în dimineața zilei respective a fost căutat de trei persoane necunoscute care sub amenințare l-au deposedat de autoturism

- se va înlătura ca nesinceră. Această declarație - care se referă în fapt la o tâlhărie - este fantezistă și nu este coroborată cu nici un alt mijloc de probă. În plus, este neverosimil faptul că, deși a fost deposedat după doar câteva ore de autoturism, inculpatul H. P. a luat din acesta actele părții vătămate M. G. și, mai mult, inexplicabil de ce a mai încercat să recupereze prima cheie de la partea vătămată - în condițiile în care el nu mai deținea cea de-a doua cheie care ar fi fost luată de la el de presupușii autorii tâlhăriei. Caracterul nesincer al acestei declarații rezultă și din interceptările convorbirilor efectuate în mediu ambiental între inculpat și martora Molnar Erika din data de_ (f.551-555)

Totodată trebuie reținut și faptul că în data de_ SC BCR L. I. SRL a notificat utilizatorul SC "Ospasco Impex"; SRL din C. ineu-Criș, jud. Arad, al cărei administrator este martorul Cășuțiu Teodor despre rezilierea contractului de leasing, solicitând predarea autoturismului. SC BCR L. I. SRL a încercat recuperarea acestuia prin intermediul SC Aris 2000 SRL (f.506), această din urmă societate delegând pe C. obai Cristian și Alexe G. Robert să recupereze autoturismul Mercedes C320 cu seria de șasiu WDD2040891F132839. Cele două persoane fizice menționate anterior s-au deplasat în Arad unde în_ au luat legătura cu soția administratorului Cășuțiu Teodor, cu acesta în_, dar nu au reușit să intre în posesia autoturismului, iar în_ au aflat că acesta a fost furat (f.501-510). De asemenea lichidatorul judiciar desemnat în procedura de insolvență a SC "Ospasco Impex"; SRL nu a identificat bunul în patrimoniul debitoarei (f.623-624).

Partea vătămată M. G. -S. se constituie parte civilă față de inculpatul H. P. cu suma de 7500 Euro, din care 5500 Euro reprezintă valoarea de achiziție a Opelului Vectra pe care l-a dat în schimbul Mercedesului, iar 2000 Euro reprezintă daune cauzate de lipsa de folosință a autoturismului din data de_ până în prezent (f.466-verso). La dezbaterile din ședința din data de_ partea civilă M. G. S. și-a precizat acțiunea civilă solicitând în principal autoturismul marca Mercedes și în subsidiar pretențiile formulate anterior.

În data de_ partea civilă A. P. cumpără de la I. Miluta în Piatra Neamț un autoturism marca Mercedes Benz CF320 serie șasiu WDD2040891F228983 cu număr provizoriu de circulație NT 0. pentru suma de 78.300 lei (f.21 vol IV). Cu ocazia încheierii contractului i s-a remis cheia acestuia, autorizația de circulație provizorie și contractul de vânzare-cumpărare încheiat de I. Miluta cu cetățeanul italian Masia Alberto (f.22-29 vol. IV). În momentul în care partea civilă A. P. s-a prezentat la RAR Botoșani cu autoturismul, specialiștii din cadrul acestei instituții au constatat că acesta are aplicată o altă serie de șasiu, autoturismul și copii ale actelor fiind reținute de IPJ Botoșani deoarece acesta figura ca furat în Z. în 05/_ (f.20 vol IV). Prin încheierea din_ (f.34 vol IV) autoturismul a fost în baza art.96 C.p.p. plasat în custodia IPJ Botoșani până la soluționarea cauzei. Prin încheierile de ședință ulterioare s-a stabilit ca cererile de restituire a bunului formulate de A. P. și M. G. să fie soluționate odată cu fondul cauzei. În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico științifice traseologice asupra autoturismului Mercedes, iar prin raportul nr. 486334/_ (f.91 vol IV) s-a stabilit că seria de șasiu WDD2040891F228983 cu care a circulat autoturismul Mercedes cu număr provizoriu de circulație NT 0. reprezintă o contrafacere, realizată pe o plăcuță din metal moale, lipită peste seria poansonată de producător; seria de caroserie poansonată de producător este WDD2040891F132839 și nu prezintă modificări ale caracterelor.

Prin adresa de la fila 55 vol IV A. P. s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului H. P. cu suma de 78.300 lei reprezentând prețul de achiziție al autoturismului marca Mercedes (f.55 vol IV).

În conformitate cu dispozițiile art.63 alin.2 C.proc.pen. probele nu au valoare dinainte stabilite, aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate, iar declarațiile inculpatului în conformitate cu art. 69 C.proc.pen. pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Coroborând probele administrate, instanța constată dovedită vinovăția inculpatului P. V. -I. pentru săvârșirea infracțiunilor de ten tativ ă d e

înșel ăc iune și f als în decl ar aț ii, prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 215 alin.1,2, 3 C.p.; art. 292 C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal; precum și vinovăția inculpatului H. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de comp l ic itate l a ten tativ ă

de înșel ăc iune, tăinu ire și furt calificat prev. de art.26 C.p. raportat la art. 20 C.p. raportat la art. 215 alin.1,2, 3 C.p, art. 221 alin.1 Cod Penal, art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit. e), g) și i) C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.p.

ÎN DREPT

Inculpatul P. V. I.

Potrivit art. 292 C.p. declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituții de stat ori unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii de consecințe juridice pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivil legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe constituie infracțiune de fals în declarații.

Potrivit art.215 alin 1 C.penal infracțiunea de înșelăciune constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoase a unei fapte adevărate în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.

Inșelăciunea calificată constă conform alin.2, 3 din același articol în folosirea de nume sau calități mincinoase sau alte mijloace frauduloase, săvârșite în așa fel încât fără această eroare, cel înșelat nu ar fi acceptat încheierea sau executarea vreunui contract sau convenție.

Pe fondul acestei realități neîndoielnice, se impune subliniată necesitatea esențială a existenței relei credințe în seama celui ce urmărește obținerea injustă a unui folos producând o pagubă, a intenției directe cât și a elementelor precis determinante de amăgire, care au provocat eroarea sub imperiul căreia cel înșelat a acceptat propunerea făptuitorului.

De aici rezultă necesitatea probațiunii ample și corect interpretate pentru determinarea clară și convingătoare a existenței relei credințe, a elementelor de amăgire și îmbogățire injuste, dedusă din ansamblul de informații și date ce caracterizează pe de o parte în concret relațiile dintre părți și pe de altă parte asigură posibilitatea descifrării exacte a semnificațiilor juridice dintre victimă și făptuitor.

În aceeași ordine de idei, având în vedere și prevederile art. 3.4, art.8.6 lit. d din Condițiile de asigurare CASCO de la fila 650, inculpatul P. V. a formulat în_ declarația de la fila 209 la SC Uniqa A. SA sucursala Z., iar în prealabil a formulat plângere penală la IPJ Sălaj în data de_ prin care a reclamat furtul autoturismului marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795 (f.1). Din probatoriul administrat rezultă însă că inculpatul P. V. -I. a înscenat furtul autoturismului său după o prealabilă înțelegere cu inculpatul H. P. care a dezmembrat în atelierul de pe str. Morii autoturismul, lucru cunoscut de inculpatul P. V. . Tot din aceste probe rezultă și faptul că inculpatul H. P. a cunoscut faptul că autoturismul a fost declarat furat și l-a ajutat pe inculpatul P. V. să valorifice piesele autoturismului, să ascundă urmele infracțiunii, conform înțelegerii avute anterior punerii în aplicare a activității infracționale. Prin dezmembrarea autoturismului și valorificarea pieselor s-a încercat practic ascunderea urmelor infracțiunii săvârșite de P. V., cu scopul de a asigura veridicitatea celor reclamate de inculpatul P. V., pentru ca în final acesta să poată încasa contravaloarea poliței de asigurare CASCO.

În contextul celor de mai sus este evident că de la început inculpatul P.

V. a avut reprezentarea întregii activități pe care a pus-o la punct amănunțit cu inculpatul H. P., acesta din urmă acceptând propunerea inculpatului P.

V. de a înscena furtul autoturismului, în modalitatea prezentată, cu scopul de a se încasa polița de asigurare CASCO de către inculpatul P. V. .

În sarcina inculpatului P. V. I. se va reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune comisă în forma prevăzută de alineatele 1,2,3 elementul material fiind reprezentat de o acțiune de inducere în eroare a reprezentanților persoanei vătămate SC Uniqa A. SA prin manopere frauduloase - declararea în mod mincinos făcută la IPJ Sălaj că autoturismului marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795 a fost furat de persoane necunoscute (alin 1 și 2) realizată pe parcursul executării unui contract (alin. 3), urmărindu-se determinatrea societății de asigurare SC Uniqa A. SA, prin folosirea acestor manopere frauduloase, să facă plata contravalorii poliței de asigurare CASCO, în scopul obținerii unui folos de către inculpatul P. V. I. (contravaloarea poliței CASCO). Prin adresele nr. 570/_ și nr. 2074/_ emise de UNIQA A. SA s-a comunicat că această societate a deschis dosarul de daună nr. 7003825825 privind furtul autoturismului menționat, inculpatul P.

V. dând o declarație în acest sens în data de_ . De asemenea, se precizează faptul că în dosarul de daună menționat nu s-au acordat despăgubiri, dosarul fiind refuzat de la plată, rezerva de daună constituită fiind de 34.400 lei (f.205-212). Astfel, infracțiunea de înșelăciune a rămas în faza de tentativă conform art. 20 C.p.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de înșelăciune, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. (a) C.pen., inculpatul prevăzând rezultatele faptelor sale și urmărind producerea lor.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de fals în declarații este reprezentat de acțiunea inculpatului P. V. I. de a declara la IPJ Sălaj în mod mincinos că autoturismului marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795 a fost furat de persoane necunoscute, în scopul producerii de consecințe juridice pentru sine, având în vedere prevederile art. 3.4, art.8.6 lit. d din Condițiile de asigurare CASCO de la fila 650.

Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate de lege, respectiv cele referitoare la încrederea publică în declarațiile făcute oficial, declarații care potrivit legii sau împrejurărilor, servesc la producerea unor consecințe juridice.

Din punct de vedere al laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe, conform art. 19 alin.1 pct.1 lit.a din C.pen., inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.

Prin urmare, fapta inculpatului P. V. I. care, după ce l-a determinat pe inculpatul H. P. să îl ajute la înscenarea furtului autoturismului marca BMW 525; cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795, autoturism asigurat CASCO la UNIQA A. S. pentru perioada_ - _

, pentru suma de 20.189 Euro; a reclamat în_ în mod necorespunzător adevărului la IPJ Sălaj ca autoturismul i-a fost furat de persoane necunoscute, în vederea producerii de consecințe juridice pentru sine, consecințe juridice ce se produc în baza declarației sale, iar ulterior în_ a formulat la SC Uniqa A. SA o declarație urmărindu-se determinatrea societății de asigurare SC Uniqa A. SA, prin folosirea acestor manopere frauduloase, să facă plata contravalorii poliței de asigurare CASCO, în scopul obținerii unui folos de către inculpatul P. V.

I. (contravaloarea poliței CASCO), folos care în urma deschiderii dosarului de daună nr. 7003825825 nu s-a realizat, dosarul fiind refuzat de la plată întrunește

elementele constitutive ale infracțiunilor de ten tativ ă de înșel ăc iune și fals în

decl ar aț ii, prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 215 alin.1,2,3 C.p.; art. 292 C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal.

Cele două infracțiuni au fost săvârșite prin acte materiale distincte, aflându-se astfel în concurs real, potrivit art. 33 lit.a) C.p. Pluralitatea de infracțiuni sub forma concursului se va reține având în vedere și prevederile art. 215 alin. 2 teza finală C.p.

Având în vedere îndeplinirea condițiilor prev.de art. 345 alin.2 C.proc.pen., în sensul ca faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat cu vinovăția prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C.penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator și cele prevăzute de art 320 indice 1 alin 7 Cod procedura penală intodus prin Legea 202/2010, gradul de pericol social ridicat al faptei, faptul că infracțiunea de înșelăciune a rămas în faza de tentativă, dar nu în ultimul rând atitudinea inculpatului de negare a faptei, oferind diverse versiuni care s-au dovedit a fi de circumstanță și care nu îl poziționează în afara activității infracționale. Pe de altă parte instanța a reținut că acesta se află la prima confruntare cu rigorile legii penale, nefiind cunoscut ca o persoană cu un comportament neadecvat.

În ceea ce privește ordinea de aplicare a dispozițiilor art. 21 C.pen. și a celor prevăzute de art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen., instanța reține că acestea din urmă se vor aplica la limitele reduse conform art. 21 C.p.

Judecând în aceste limite, instanța în baza art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul P. V. -I. , la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, considerând că pedeapsa astfel stabilită este aptă să corespundă scopurilor prevăzute de art. 52 C.p.

De asemenea, instanța în baza art. 292 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul P. V. -I. , la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, considerând că pedeapsa astfel stabilită este aptă să corespundă scopurilor prevăzute de art. 52 C.p.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a avut în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii și cauza S. și Pârcălab contra României, precum și decizia LXXIV din_ a Inaltei Curti de

C. si Justitie. Astfel, sistemul sancționator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancțiune apare ca vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii. Instanța reține astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europena a apreciat că orice restricție a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată și să urmarească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apărarea ordinii publice. Curtea a concluzionat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabilă tuturor detinuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proportionalității, reprezentând în aceste condiții o încalcare a art. 3 Protocol 1 din Conventie. Prin ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele își asumă și obligatia prev. de art. 3 Protocol 1 de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret in conditii care sa asigure libera exprimare a opiniei cu privire la alegerea corpului legislativ, astfel că acestea trebuie sa asigure deținutului conditiile necesare exercitării efective a acestuia, chiar în condițiile unui regim privativ de libertate. În consecință, față de natura și gradul de pericol social al faptei, instanța va interzice inculpatului exercitarea

drepturilor prevazute de art. 64 lit. a (teza a II a) si b C.pen, apreciind că interzicerea exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, sunt proporționale cu scopul urmărit și raportat la gravitatea infracțiunii.

De asemenea, prin Hotărârea S. și Pîrcălab contra României, Curtea Europeană a statuat că la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C.pen., trebuie analizat tipul infracțiunii. Având în vedere că infracțiunea de îșelăciune și fals în declarații, pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză este independentă de autoritatea părintească și de modul în care inculpatul și-ar putea exercita drepturile și îndeplini obligațiile părintești, instanța nu a aplicat ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.d, e C.pen.

Prin urmare, în temeiul art. 71 C.pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. alin. 1 lit. a (teza a II a), b C.pen. pe întreaga durată a executării pedepsei, începând din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere că cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului sunt concurente, instanța a dispus în temeiul art. 33 lit. a C.p., art. 34 lit. b C.p. contopirea pedepselor aplicate de 1 an și 5 luni închisoare, 2 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 5 luni închisoare, pe care o sporește cu 1 lună, inculpatul urmând a executa în final 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C.p. a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

Pentru ca pedeapsa să-și poată îndeplini funcția ce-i este atribuită în vederea realizării scopului său preventiv și educativ, trebuie să corespundă potențialului de pericol social pe care îl reprezintă în mod concret persoana inculpatului, precum și aptitudinea acestuia de a se îndrepta ca efect al tratamentului sancționator aplicat. Instanța apreciază că inculpatul nu prezintă o periculozitate sporită care să justifice executarea pedepsei prin privare de libertate, deoarece prezintă garanții reale pe calea îndreptării sale, capacitatea sa de îndreptare se poate realiza cu maximă eficiență printr-un tratament sancționator mai blând, iar scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art.81 C.penal cu atât mai mult cu cât sunt întrunite condițiile instituite în acest text de lege.

De asemenea, instanța a apreciat faptul că simpla pronunțare a pedepsei este un avertisment suficient pentru inculpat și a stabilit un termen de încercare de 3 ani și 6 luni conform art. 82 alin. 2 C.pen. Totodată în baza art. 71 alin. 5 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.

În baza art. 169, art. 348 C.proc.pen. s-a dispus restituirea către SC Matrix Construct SRL a cheilor autoturismului marca BMW cu număr de înmatriculare_ aflate în plicul de la fila 455 volumul II, având în vedere faptul că nu se impune confiscarea acestui autoturism în baza art. 118 C.p.

Fapta inculpatului H. P. care a acceptat să îl ajute pe inculpatul P.

V. I. la înscenarea furtului autoturismului marca BMW 525; cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795, autoturism asigurat CASCO la UNIQA A. S. pentru perioada_ -_, pentru suma de

20.189 Euro; autoturism care a fost reclamat în_ de inculpatul P. V.

I. în mod necorespunzător adevărului la IPJ Sălaj ca furat de persoane necunoscute -inculpatul H. P. cunoscând faptul că autoturismul a fost declarat furat și ajutându-l pe inculpatul P. V. să valorifice piesele autoturismului, să ascundă urmele infracțiunii prin dezmembrarea autoturismului, conform înțelegerii avute anterior punerii în aplicare a activității infracționale; cu scopul de a asigura veridicitatea celor reclamate de inculpatul P.

V., veridicitate ce s-a încercat a fi realizată și prin restituirea către acesta (inculpatul P. V. ) a cheilor autoturismului pentru a fi predate organelor de poliție (acesta fiind un alt act material prin care inculpatul H. P. l-a ajutat pe inculpatul P. V. să săvârșească infracțiunea de tentativă de înșelăciune), iar ulterior în_ inculpatul P. V. I. a formulat la SC Uniqa A. SA o declarație urmărindu-se determinatrea societății de asigurare SC Uniqa A. SA, prin folosirea acestor manopere frauduloase, să facă plata contravalorii poliței de asigurare CASCO, în scopul obținerii unui folos de către inculpatul P. V.

I. (contravaloarea poliței CASCO), folos care în urma deschiderii dosarului de daună nr. 7003825825 nu s-a realizat, dosarul fiind refuzat de la plată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p.

Având în vedere cele expuse anterior, precum și starea de fapt reținută, instanța în baza art. 334 C.proc.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului H. P. din infracțiunea de favorizarea a infractorului prev de art. 264 alin. 1 C.p.; tăinuire prev. de art. 221 alin.1 C.p.; furt calificat prev de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. în infracțiunea de complicitate la tentativă la înșelăciune prev de art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1,2,3 C.p., tăinuire prev. de art. 221 alin.1 C.p.; furt calificat prev de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune constă în fapta inculpatului de a-l ajuta pe inculpatul P. V. I. în baza unei înțelegeri prealabile avute cu acesta, să însceneze furtul autoturismului marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795, să îl ajute pe inculpatul P. V. să valorifice piesele autoturismului, să ascundă urmele infracțiunii prin dezmembrarea autoturismului, cu scopul de a asigura veridicitatea celor reclamate de inculpatul P. V., veridicitate ce s-a încercat a fi realizată și prin restituirea către acesta (inculpatul P. V. ) a cheilor autoturismului pentru a fi predate organelor de poliție, urmărindu-se prin manopere frauduloase

- declararea în mod mincinos făcută la IPJ Sălaj că autoturismului marca BMW 525, cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795 a fost furat de persoane necunoscute (alin 1 și 2) realizată pe parcursul executării unui contract (alin. 3), determinatrea societății de asigurare SC Uniqa A. SA să facă plata contravalorii poliței de asigurare CASCO, în scopul obținerii unui folos de către inculpatul P. V. I. (contravaloarea poliței CASCO), însă dosarul de daună nr. 7003825825 privind furtul autoturismului menționat a fost refuzat de la plată, astfel, infracțiunea de înșelăciune a rămas în faza de tentativă conform art. 20 C.p.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, în accepțiunea art. 19

pct. 1 lit. (a) C.pen., inculpatul prevăzând rezultatele faptelor sale și urmărind producerea lor.

Fapta inculpatului H. P. care a cumpărat un autoturism marca BMW având seria de șasiu WBAVC31090VC68965, an fabricație 2006, nr. de înmatriculare KJT-463, de la martora Molnar Erika, cunoscând că aceasta nu este proprietara autoturismului, după care a demontat autoturismul și a valorificat piesele deși a aflat că autoturismul este reclamat ca fiind furat în Ungaria, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 221 alin.1 Cod penal.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a transforma prin demontare și de a valorifica piesele astfel obținute de pe autoturismul marca BMW având seria de șasiu WBAVC31090VC68965, an fabricație 2006, nr. de înmatriculare KJT-463, deși a aflat că autoturismul este reclamat ca fiind furat în Ungaria.

Urmarea imediată constă în cauzarea unei pagube părții vătămate și în secundar, în împiedicarea normalei desfășurări a activității de înfăptuire a justiției.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunile de tăinuire și prejudiciul cauzat persoanei vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită prin probatoriul administrat.

Fapta inculpatului H. P. care în noaptea de 05/_, din loc public, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, a sustras autoturismul marca Mercedes Benz având seria de șasiu WDD2040891F132839, nr. de înmatriculare_, aflat în posesia părții vătămate M. G. -S. în scopul de a și-l însuși pe nedrept, constituie infracțiunea de furt calificat, prev. de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit. e), g) și i) C.p.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de furt constă în fapta inculpatului de a lua autoturismul menționat mai sus din posesia părții vătămate. Prin săvârșirea acțiunii de luare s-a adus atingere relațiilor sociale privind posesia și detenția bunurilor mobile, între urmarea imediată- și elementul material, existând raport de cauzalitate, care rezultă din modalitatea în care a fost săvârșită fapta, stabilită și dovedită conform probelor aflate la dosarul cauzei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă prev. de art.19 alin.1 pct.1 lit.a C.pen., intenție care rezultă din modul de săvârșire al faptei, din propriile declarații ale inculpatului.

În cauză, s-a reținut incidența formei calificate a infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit.e,g,i C.p. pentru motivele mai sus enunțate.

Cele trei infracțiuni au fost săvârșite prin acte materiale distincte, aflându-se astfel în concurs real, potrivit art. 33 lit.a) C.p.

aceasta inculpatul are calitatea de complice urmând ca în acest caz să se facă aplicare dispozițiilor art. 27 C.p., dar nu în ultimul rând atitudinea inculpatului de negare a faptei, oferind diverse versiuni care s-au dovedit a fi de circumstanță și care nu îl poziționează în afara activității infracționale. Pe de altă parte instanța va reține că acesta se află la prima confruntare cu rigorile legii penale, nefiind cunoscut ca o persoană cu un comportament neadecvat.

Judecând în aceste limite, instanța în baza art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul H. P. , la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, considerând că pedeapsa astfel stabilită este aptă să corespundă scopurilor prevăzute de art. 52 C.p.

De asemenea, instanța în baza art. 221 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul H. P. , la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, considerând că pedeapsa astfel stabilită este aptă să corespundă scopurilor prevăzute de art. 52 C.p.

De asemenea, instanța în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, g, i

C.p. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul H. P.

, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, considerând că pedeapsa astfel stabilită este aptă să corespundă scopurilor prevăzute de art. 52 C.p.

C. si Justitie. Astfel, sistemul sancționator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancțiune apare ca vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii. Instanța a reținut astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europena a apreciat că orice restricție a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată și să urmarească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apărarea ordinii publice. Curtea a concluzionat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabilă tuturor detinuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proportionalității, reprezentând în aceste condiții o încalcare a art. 3 Protocol 1 din Conventie. Prin ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele își asumă și obligatia prev. de art. 3 Protocol 1 de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret in conditii care sa asigure libera exprimare a opiniei cu privire la alegerea corpului legislativ, astfel că acestea trebuie sa asigure deținutului conditiile necesare exercitării efective a acestuia, chiar în condițiile unui regim privativ de libertate. În consecință, față de natura și gradul de pericol social al faptei, instanța a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a (teza a II a) si b C.pen, apreciind că interzicerea exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, sunt proporționale cu scopul urmărit și raportat la gravitatea infracțiunii.

De asemenea, prin Hotărârea S. și Pîrcălab contra României, Curtea Europeană a statuat că la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C.pen., trebuie analizat tipul infracțiunii. Având în vedere că infracțiunea de îșelăciune, furt calificat și tăinuire, pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză este independentă de autoritatea părintească și de modul în care inculpatul și-ar putea exercita drepturile și îndeplini obligațiile părintești, instanța nu a aplicat ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.d, e C.pen.

Având în vedere că cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului sunt concurente, instanța a dispus în temeiul art. 33 lit. a C.p., art. 34 lit. b C.p. contopirea pedepselor aplicate de 1 an închisoare, 6 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 5 luni, inculpatul urmând a executa în final 2 ani și 11 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C.p. a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

Pentru ca pedeapsa să-și poată îndeplini funcția ce-i este atribuită în vederea realizării scopului său preventiv și educativ, trebuie să corespundă potențialului de pericol social pe care îl reprezintă în mod concret persoana inculpatului, precum și aptitudinea acestuia de a se îndrepta ca efect al tratamentului sancționator aplicat. Instanța a apreciat că inculpatul nu prezintă o periculozitate sporită care să justifice executarea pedepsei prin privare de libertate, deoarece prezintă garanții reale pe calea îndreptării sale, capacitatea sa de îndreptare se poate realiza cu maximă eficiență printr-un tratament sancționator mai blând, iar scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea condiționată sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 86 ind. 1 C.pen. cu atât mai mult cu cât sunt întrunite condițiile instituite în acest text de lege.

De asemenea, instanța a apreciat faptul că simpla pronunțare a pedepsei este un avertisment suficient pentru inculpat și a stabilit un termen de încercare de 6 ani conform art. 82 ind. 2 alin. 2 C.pen., termen de încercare stabilit pe această perioada având în vedere numărul mare, trei, de infracțiuni comise. În baza art. 863C.pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe langa Tribunalul Sălaj;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Totodată în baza art. 71 alin. 5 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864C.pen. cu referire la art. 83 C.pen, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării.

LATURA CIVILĂ

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. instanța a luat act că partea vătămată K&H L. cu sediul în B., Dozsa G. ut 84/A, Ungaria, nu s- a constituit parte civilă în cauză (f.275, f.83 vol IV).

În baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. instanța a luat act că partea vătămată SC BCR L. I. S. cu sediul în B., P. A. I. nr. 8, bl. 17,

sector 3, nu s-a constituit parte civilă în cauză, având în vedere și încheierea din_ (f.130 vol IV).

Prin adresa de la fila 164 vol IV SC Uniqa A. SA prin S. C. s-a constituit parte civilă în cauză fără a preciza cuantumul pretențiilor.

Având în vedere că infracțiunea de înșelăciune a rămas în faza de tentativă, prin adresele nr. 570/_ și nr. 2074/_ emise de UNIQA A. SA s-a comunicat că această societate a deschis dosarul de daună nr. 7003825825 privind furtul autoturismului menționat, inculpatul P. V. dând o declarație în acest sens în data de_ ; de asemenea, se precizează faptul că în dosarul de daună menționat nu s-au acordat despăgubiri, dosarul fiind refuzat de la plată, rezerva de daună constituită fiind de 34.400 lei (f.205-212, în baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. cu aplicarea art. 103 din Legea 71/2011 cu aplicarea art. 998-999 C.civ. instanța a respins acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă SC Uniqa A. SA prin sucursala C. cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C. -Napoca, str. Gavril Musicescu nr. 3 A, ca neîntemeiată.

Partea civilă A. P. în data de_ cumpără de la I. Miluta autoturismul marca Mercedes Benz CF320, autoturism pe care acesta din urmă l-a achiziționat de la cetățeanul italian Masia Alberto (f.22-29 vol. IV), conform celor reținute în starea de fapt, pentru suma de 78.300 lei (f.21 vol IV).

Conform art. 1673 alin. 2 N.C.civ. odată cu proprietatea cumpărătorul dobândește toate drepturile și acțiunile accesorii ce au aparținut vânzătorului, deci inclusiv acțiunea de garanție contra evicțiunii. Având în vedere faptul că în prezenta cauză inculpații au optat pentru a fi judecați potrivit art. 320 ind. 1 C.p.p., în cauză nemaiefectuându-se cercetare judecătorească, iar din probele administrate în faza de urmărire penală nu rezultă modul în care autoturismul marca Mercedes Benz având seria de șasiu WDD2040891F132839, nr. de înmatriculare_, a ajuns în posesia cetățeanului italian Masia Alberto, ulterior la I. Miluta și în final la partea civilă, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a inculpatului H. P., invocată din oficiu de către instanță, în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă A.

P. și în baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. cu aplicarea art. 103 din Legea 71/2011 a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă A. P. domiciliată în com. I., sat I., jud. Botoșani, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Partea civilă A. P. putând exercita în cadrul unui proces civil acțiune în garanție contra evicțiunii îndreptată împotriva vânzătorului I. Miluta care are la rândul său dreptul la acțiune în garanție contra evicțiunii împotriva vânzătorului cetățeanului italian Masia Alberto, acesta la rândul său putând exercita acțiune în garanție contra evicțiunii împotriva vânzătorului de la care a achiziționat autoturismul, urmând ca pe această cale să se ajungă la primul vânzător.

Având în vedere situația de fapt reținută la punctul 3 din starea de fapt, instanța a reținut că partea civilă M. G. S. a încheiat contractul prin care a dobândit autoturismul marca Mercedes știind că lucrul vândut (autoturismul Mercedes) este proprietatea unei alte persoane (firma de leasing), de asemenea și vânzătorul a știut că nu el este proprietarul lucrului, prin urmare între părți s-a încheiat în cunoștință de cauză un contract de vânzare-cumpărare a lucrului altuia, fapt ce reprezintă o operațiune speculativă, are o cauză ilicită și deci este nul absolut în baza art. 968 C.cvi. Având în vedere însă faptul că în cauză nu a fost formulată o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, instanța nu a constatat nulitatea absolută a acestuia, însă pentru rațiunile mai sus expuse în baza art. 14 rap. la art. 346 C.proc.pen. cu aplicarea art. 103 din Legea 71/2011 cu aplicarea art. 998-999, 948 C.civ. a respins acțiunea civilă formulată și precizată de partea civilă M. G.

-S. domiciliată în Z. str. C. nr. 10 bl. N-9, sc. A, ap. 3, jud. Sălaj, ca neîntemeiată. Instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă subsidiară exercitată de partea civilă M. G. S. deoarece între fapta ilicită a inculpatului H. P. de furt a autoturismului marca Mercedes, și prejudiciul suferit de partea civilă

(5500 Euro reprezintă valoarea de achiziție a Opelului Vectra pe care l-a dat în schimbul Mercedesului, iar 2000 Euro reprezintă daune cauzate de lipsa de folosință a autoturismului din data de_ până în prezent) nu există legătură de cauzalitate, acest din urmă prejudiciu este rezultatul operațiunii încheiate în deplină cunoștință de cauză de partea civilă M. G. S. cu Ruha Elemer pentru dobândirea posesiei autoturismului marca Mercedes. Totodată, în ceea ce privește această acțiune civilă instanța a reținut și incidența aplicării principiului ";nemo auditur propiam turbitudinem allegan"; (nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria imoralitate pentru a obține protecția juridică a unui drept).

Având în vedere faptul că proprietarul autoturismului Mercedes Benz model CF 320, de culoare negru, an de fabricație 2008, serie reală de caroserie WDD2040891F132839, SC BCR L. I. SA, nu l-a revendicat, instanța în baza art 118 lit e C.pen. a confiscat autoturismului marca Mercedes Benz model CF 320, de culoare negru, an de fabricație 2008, cu număr de înmatriculare NT 0.

, serie reală de caroserie WDD2040891F132839, aflat în custodia IPJ Botoșani.

Având în vedere soluțiile de mai sus, în baza art. 109 alin. 5 C.p.p. instanța a respins ca neîntemeiată cererea părților civile M. G. -S., A.

P., de restituire a autoturismului marca Mercedes Benz model CF 320, de culoare negru, an de fabricație 2008, cu număr de înmatriculare NT 0., serie reală de caroserie WDD2040891F132839, aflat în custodia IPJ Botoșani.

Având în vedere că K&H L. cu sediul în B., Dozsa G. ut 84/A, Ungaria, nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanța în baza art 118 lit e C.pen. a confiscat de la inculpatul H. P. autoturismului marca BMW cu număr de înmatriculare KJT-463 având seria de șasiu WBAVC31090VC68965 și piesele componente demontate de pe acesta: planetară BMW cu codul 7533446AL01, 3 portiere BMW, spătarul banchetelor față și spate prevăzut cu 3 tetiere, 2 scaune față, banchetă spate, consola dintre scaune cu cotieră având codul_ 25, sistemul de ventilație BMW, luneta spate BMW, bara protecție (spoiler), torpedou bord, CD player auto BMW seria 0227654, comandă climatizare, sistem comandă faruri seria 693279402, protecția interioară a pavilionului și parasolare cu oglindă (bunuri descrise în procesul verbal de percheziție din data de_ de la fila 103).

În baza art. 189, art. 191 alin. 1, 2 C.proc.pen. a fost obligă inculpatul P.

V. I. la plata sumei de 7.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Onorariul

avocatului din oficiu în sumă de 100 lei se avansează din FMJ d-nei av P. Otilia.

În baza art. 189, art. 191 alin. 1, 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul H.

P. la plata sumei de 10.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 100 lei s-a avansat din FMJ d-nei av P. Otilia.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, partea civilă M. G. S. și inculpatul H. P.

, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În ședința publică din data de_, inculpatul recurent, prezent în fața instanței de recurs, a declarat că își retrage recursul.

În motivarea recursului său, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a învederat faptul că în mod nelegal instanța de fond a făcut aplicarea art.118 lit.e C.p., confiscând special în favoarea statului autoturismul marca Mercedes Benz model CF 320, când în realitatea acesta trebuia restituit părții civile M. G., întrucât bunul respectiv a fost sustras din posesia sa, inculpatul fiind, de altfel condamnat pentru infracțiunea de furt calificat de asemenea se mai arată că și un alt posesor de bună credință A. P. s-a constituit parte civilă în cauză. Apoi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a criticat hotărârea atacată și sub aspectul netemeiniciei, în sensul că, pedeapsa aplicată inculpatului este într-un cuantum mult prea redus raportat la gravitatea faptelor comise, la prejudiciul efectiv creat de cca. 30.000 Euro cât reprezintă valoarea autoturismului sustras. Mai mult, modalitatea de executare a pedepsei aleasă de prima instanță nu corespunde scopului pedepsei, nu asigură prevenirea comiterii de noi infracțiuni și de reeducare a inculpatului.

În motivarea recursului său, partea civilă M. G. a criticat de asemenea modalitatea de soluționare a laturii civile, arătând că în mod greșit instanța de fond a dispus confiscarea specială a autoturismului sustras din posesia acestuia, când principiul fundamental care guvernează răspunderea civilă delictuală este acela al restabilirii situației anterioare, mai exact a restituirii bunului sustras, posesorului de bună credință.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă și conformă cu realitatea, având la bază un probatoriu vast, legal administrat în cursul urmăririi penale și însușit de către inculpați prin declarațiile de recunoaștere a comiterii faptelor, date în condițiile cerute de art.320 ind.1 C.p.p.

Astfel, curtea constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului H. P. care a acceptat să îl ajute pe inculpatul P. V. I. la înscenarea furtului autoturismului marca BMW 525; cu nr. de înmatriculare_ serie șasiu WBANC51080B119795, autoturism asigurat CASCO la UNIQA A. S. pentru perioada_ -_, pentru suma de 20.189 Euro; autoturism care a fost reclamat în_ de inculpatul P. V. I. în mod necorespunzător adevărului la IPJ Sălaj ca furat de persoane necunoscute - inculpatul H. P. cunoscând faptul că autoturismul a fost declarat furat și ajutându-l pe inculpatul

P. V. să valorifice piesele autoturismului, să ascundă urmele infracțiunii prin dezmembrarea autoturismului, conform înțelegerii avute anterior punerii în aplicare a activității infracționale; cu scopul de a asigura veridicitatea celor reclamate de inculpatul P. V., veridicitate ce s-a încercat a fi realizată și prin restituirea către acesta (inculpatul P. V. ) a cheilor autoturismului pentru a fi predate organelor de poliție (acesta fiind un alt act material prin care inculpatul H. P. l-a ajutat pe inculpatul P. V. să săvârșească

infracțiunea de tentativă de înșelăciune), iar ulterior în_ inculpatul P. V.

I. a formulat la SC Uniqa A. SA o declarație urmărindu-se determinatrea societății de asigurare SC Uniqa A. SA, prin folosirea acestor manopere frauduloase, să facă plata contravalorii poliței de asigurare CASCO, în scopul obținerii unui folos de către inculpatul P. V. I. (contravaloarea poliței CASCO), folos care în urma deschiderii dosarului de daună nr. 7003825825 nu s- a realizat, dosarul fiind refuzat de la plată, apoi se mai reține că, inculpatul H.

P. care a cumpărat un autoturism marca BMW având seria de șasiu WBAVC31090VC68965, an fabricație 2006, nr. de înmatriculare KJT-463, de la martora Molnar Erika, cunoscând că aceasta nu este proprietara autoturismului, după care a demontat autoturismul și a valorificat piesele deși a aflat că autoturismul este reclamat ca fiind furat în Ungaria și, același inculpat în noaptea de 05/_, din loc public, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, a sustras autoturismul marca Mercedes Benz având seria de șasiu WDD2040891F132839, nr. de înmatriculare_, aflat în posesia părții vătămate M. G. -S. în scopul de a și-l însuși pe nedrept.

Individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a-i fi aplicate inculpatului s-a efectuat cu respectarea prevederilor art.72 C.p., instanța de fond ținând seama de toate criteriile prevăzute de textul de lege invocat, de gradul de pericol social concret al faptelor comise, raportat la modul și mijloacele de săvârșire a acestora dar și la urmarea produsă, de limitele de pedeapsă prevăzute de normele incriminatoare și reduse ca urmare a aplicării art.320 ind.1 C.p.p., dar și de persoana inculpatului, care se află la prima confruntare cu legea penală, este încadrat în muncă și a avut o conduită procesuală corectă astfel că, pedeapsa rezultantă stabilită este în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatului.

Apreciem, în consens cu instanța de fond, că scopul pedepsei poate fi atins în cazul acestui infractor primar și fără executarea efectivă a pedepsei, însă sub o strictă și specializată supraveghere în cadrul termenului de încercare stabilit în cauză.

Cu privire la latura civilă a cauzei, apreciem că în cauză se impune, făcând aplicarea art.14 alin.3 lit.a C.p.p., repararea pagubei în natură prin restituirea lucrului și în nici un caz nu sunt îndeplinite cerințele art.118 lit.e C.p., instituția confiscării speciale în favoarea statului intervine doar în anumite situații și anume atunci când bunurile nu sunt restituite părții civile sau nu servesc la despăgubirea acesteia.

În cauza de față, instanța de fond a soluționat latura penală prin pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, reținând că acesta a sustras autoturismul marca Mercedes Benz având seria de șasiu WDD2040891F132839, nr. de înmatriculare_, aflat în posesia părții vătămate M. G. -S. în scopul de a și-l însuși pe nedrept.

Infracțiunea de furt calificat așa cum este ea definită de art.208 C.p. protejează posesia și nu proprietatea, ori, în speța de față partea civilă M. a fost ultimul posesor al autoturismului sustras, acesta fiind astfel îndreptățit ca pe calea acțiunii civile accesorie acțiunii penale să solicite restituirea bunului sustras, existând posibilitatea restabilirii situației anterioare comiterii infracțiunii. Celelalte aspecte de drept civil invocate în considerentele hotărârii atacate, se vor avea în vedere, cu siguranță în cadrul unui proces civil privind dreptul de proprietate a autoturismului, obiect material al infracțiunii de furt, în cazul în care, bineînțeles, se va promova o astfel de acțiune.

În ceea ce o privește pe cea de-a doua parte civilă A. P. la care se face referire în motivele de recurs ale Parchetului, curtea apreciază că, în lipsa

unui recurs promovat de această parte civilă, recursul Parchetului în favoarea acesteia este inadmisibil raportat la prevederile art. 362 lit.a C.p.p.

Față de cele de mai sus, în baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.p.p. va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău si partea civilă

M. G. S. și va casa hotărârea atacată în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei si rejudecând cauza în aceste limite:

Va înlătură măsura confiscării prev. de art. 118 lit.e Cod penal in ceea ce privește autoturismul marca Mercedes Benz, model CF 320 seria WDD2040891F132839, cu nr. de înmatriculare NT 0., autoturism care se va restitui părții civile M. G. S. .

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art.385 ind.4 C.p.p. va lua act de retragerea recursului inculpatului

H. P. împotriva aceleiași sentințe penale.

Va stabili onorariu avocațial în favoarea Baroului C. în sumă de 300 lei, sumă ce se va avansa din FMJ (avocat Tudoroniu Mara).

Va respinge cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare, acesta neavând culpă procesuală, achiesând la pretențiile părții civile.

Va obliga pe inculpatul H. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în suma de 100 lei, iar restul cheltuielilor vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursurile declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău si partea civilă M. G. S. împotriva sentinței penale nr. 221 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei Z. pe care o casează în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei si rejudecând cauza în aceste limite:

Înlătură măsura confiscării prev. de art. 118 lit.e Cod penal in ceea ce privește autoturismul marca Mercedes Benz, model CF 320 seria WDD2040891F132839, cu nr. de înmatriculare NT 0., autoturism care se restituie părții civile M. G. S. .

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Ia act de retragerea recursului inculpatului H. P. împotriva aceleiași sentințe penale.

Stabilește onorariu avocațial în favoarea Baroului C. în sumă de 300 lei, sumă ce se va avansa din FMJ (avocat Tudoroniu Mara).

Respinge cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

Obligă pe inculpatul H. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în suma de 100 lei, iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 31 octombrie 2013 .

PREȘEDINTE			JUDECĂTORI
M. R.	M.	B.	A. D. L.

GREFIER

L. A. S.

Red.M.R./S.M.D.

3 ex./_ Jud.fond. B. G.

#Inselaciune. Jurisprudenta

← Decizia penală nr. 145/2013. Înșelăciune		Decizia penală nr. 1646/2013. Înșelăciune →

Decizia penală nr. 1435/2013. Înșelăciune

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1435/2013. Înșelăciune