Decizia penală nr. 65/2013. Înșelăciune

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ *

DECIZIA PENALĂ NR.65/R/2013

Ședința publică din 21 ianuarie 2013 Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: ANA C.

L. M.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin procuror: VIOLETA TRĂISTARU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații C. A. jr., și C. A. sen., împotriva sentinței penale nr.6 din 25 iunie 2012 a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosarul nr._, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de artr.215 al.1,3 și 4 C. pen.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărătorul ales al inculpatului C.

A. jr., av. Linca A. C. și apărătorul ales al inculpatului C. A. sen., av. Ionaș M., ambii avocați din cadrul Barolui C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind inculpații C. A. jr. și C. A. sen., partea vătămată SC";I. HZ";SRL prin

lichidator judiciar F. V. și partea responsabilă civilmente SC";A. M. ";SRL prin lichidator SC";Confin L. I. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat Curtea acordă cuvântul părților penru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul ales al inculpatului C. A. jr., solicită admiterea recursului declarat de inculpat, în baza art.385 pct.2 lit.b și d C.pr.pen., și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, iar în cazul în care se vor reține motivele de recurs care vizează rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, solicită casarea sentinței atacate și reținând cauza spre rejudecare a se dispune achitarea inculpatului C. A. jr., în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., rap.la art.10 lit.a C.pr.pen., pentru infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina sa.

In subsidiar, solicită reducerea pedepsei, aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus și înlăturarea sporului de 1 an aplicat în urma contopirii pedepselor aplicate.

În motivarea recursului arată că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Solicită a se observa că sentința atacată nu cuprinde nici o justificare sau analiză a motivelor de apel invocate de către inculpat. Din acest punct de vedere sentința instanție de apel nu este convingătoare și nu motivează argumentat lipsa de temeinicie a motivelor de apel susținute de către apelant. Instanța de apel a reluat practic considerentele instanței de fond și nu a analizat punctual fiecare motiv de apel și nici nu a motivat în nici un fel respingerea acestora așa cum obligă art.378 al.3 C.pr.pen.

Deși instanța de control a dispus în soluționarea recursului declarat împotriva sentinței instanței de apel, ca reluarea judecății să se facă de la data de_ și a se avea în vedere și celelalte motive de apel invocate, instanța de apel nu a analizat aceste motive.

Ca un alt motiv de recurs susține faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la probele administrate și cererile esențiale ale apelantului. Se poate vedea că

instanța de apel a reținut în mod eronat că apărătorul ales a solicitat introducerea în cauză a succesorilor în drept a părții civile SC";I. HZ";SRL. La susținerea apelului, a fost învederat instanței că de fapt partea responsabilă civilmente și nu partea civilă, a fost radiată. Din această circumstanță, în mod greșit nu s-a dispus scoaterea din cauză a acestei părți responsabile civilmente, având în vedere că nu mai exista ca și subiect de drept, și s-a respins cererea de introducere a succesorilor SC";I. HZ";SRL. S-a arătat în fața instanței că partea civilă a intrat în procedură de insolvență iar administratorului statutar i-a fost retras dreptul de administrare. Prin urmare, acesta nu mai avea calitatea să reprezinte acea societate în fața instanței de apel în lipsa unui mandat special. Susține că prin aceste susțineri a fost invocată în fapt excepția lipsei calității procesuale active a SC";I. HZ";SRL care se afla la acea dată în lichidare, având în vedere că nu s-a formulat din partea administratorului judiciar nici o cerere de continuare a acțiunii civile începută de către administratorul statuar al societății.

S-a susținut de asemenea în fața instanței de apel și faptul că SC";A. M. ";SRL a fost radiată, depunându-se sentința civilă nr.370/2011 pronunțată în dosarul nr._ a T. ului B. . Prin urmare, acestei părți responsabile civilmente i-a încetat calitatea de subiect, lipsa calității acesteia nefiind pusă în discuția părților, menținându-se obligarea în solidar cu inculpatului la recuperarea prejudiciului cauzat părții civile.

S-a mai susținut că partea civilă SC";I. HZ";SRL și-a înscris creanța de 75.600 lei pe tabelul definitiv al creanțelor iar prin pronunțarea sentinței din dosarul de

insolvență, aceasta se află deja în posesia unui titlu executoriu. Așa fiind, SC";I. HZ";SRL are titlu executoriu pentru satisfacerea creanței sale de 75.600 lei rezultat ca urmare a neexecutării contractului cu SC";A. M. ";SRL.

Apreciază că instanța de apel nu a verificat aceste aspecte și a respins în parte o cerere care nu a fost formulată, respectiv aceea de introducere în cauză a succesorilor în drept a părții civile și nu a părții responsabile civilmente.

Cu privire la raportul de expertiză care nu a fost avut în vedere și nici nu s-a argumentat în nici un fel înlăturarea acestei probe, de asemenea consideră că instanța de apel a încălcat dispozițiile legale în vederea administrării probelor.

In ceea ce privește lipsa vinovăției inculpatului, solicită a se observa că în cauză inculpatul nu a avut nici un moment intenția de a înșela partea civilă SC";I. H";SRL. Din actele de la dosar rezultă faptul că SC";I. H";SRL s-a informat înaintea semnării acelui contract despre solvabilitatea SC";A. M. ";SRL. In nici un caz inculpatul nu a dorit să înșele partea civilă ci s-a bazat pe faptul că având în administrare un număr de 14 societăți comerciale și fiind și în consiliul de administrație a SC Urbex SA această plată a hârtiei de ziar se va face prin compensare cu energie electrică.

Prin raportare la expertiză s-a stabilit că SC";A. M. ";SRL efectua plăți prin compensarea cu energie electrică plata acestor facturi. Susține că dacă inculpatul C.

A. jr., ar fi avut intenția să înșele, acesta nu ar fi acoperit o parte a prejudiciului prin vânzarea unor active către societatea clujeană și, mai mult, nu ar fi negociat cu acesta plata ulterioară sau amânarea plății prin semnarea unor CEC-uri ulterior livrării mărfii către societate.

Cu privire la individualizarea pedepsei, în subsidiar, solicită a se observa că acestuia i-a fost greșit individualizată pedeapsa. Susține că inculpatul C. A. jr., s-a implicat în activități economice ale unor societăți iar aceste fapte de care este acuzat au fost comise în contextul economic destul de dificil pentru el, având în vedere faptul că coordona activitatea acestor societăți ci încerca salvarea acestora de la faliment.

Inculpatul a avut în acea perioadă într-adevăr anumite fapte de care poate fi acuzat, respectiv management defectuos, însă după comiterea acestora el nu a mai comis alte fapte penale. Având în vedere că societățile au fost radiate, inculpatului nu va putea săvârși nici un fel de infracțiuni identice cu cele de care este acuzat. Prin urmare, consideră că pedeapsa aplicată este într-un cuantum extrem de ridicat iar

aplicarea unui spor de 1 an este nejustificat. Așa cum se poate observa aceste fapte pentru care este condamnat se află în concurs pentru o infracțiune pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr.216/R/2007. Această sentință a rămas definitivă prin decizia penală nr.669/2007 a I.C.C.J., prin care s-a modificat pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul, reținându-se în favoarea sa circumstanțe atenuante referitoare la lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că este o persoană cu studii superioare.

Consideră că dacă inculpatului i s-au reținut aceste circumstanțe pentru una dintre infracțiunile aflate în concurs, acestea trebuiau reținute și cu privire la celelalte infracțiuni aflate în concurs.

Solicită a se mai avea în vedere și faptul că de la data săvârșirii faptei s-a scurs un timp extrem de îndelungat iar aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus ar putea atinge scopul pedepsei.

Apărătorul ales al inculpatului C. A. sen., solicită, în principal, admiterea recursului în baza art.385/15 pct.2 lit.b C. pr. pen., casarea hotărârilor atacate și în consecință achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d C. pr. pen., iar în subsidiar, în baza art.385/15 pct.2 lit. d C. pr. pen., a se trimite cauza spre rejudecare instanței de apel, în situația admiterii pct.12 - 14 din motivele de recurs.

Intr-un alt subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus față de cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond, prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 al.1 lit. a și c C. pen.

Fără a reitera motivele expuse de colega sa, având în vedere că motivele de recurs s-au depus împreună pentru cei doi inculpați, punctual arată că la filele 76, 79, 82 dosar tribunal, atât lichidatorul părții responsabile civilmente SC";A. M. ";SRL, firma SC CONFIN C. ING SRL a adus la cunoștință instanței de apel faptul că s-a radiat această societate și nu mai este parte responsabilă civilmente în acest dosar. Totodată, inclusiv lichidatorul SC";I. H";SRL F. V. a adus la cunoștință că partea responsabilă civilmente a fost radiată. Cu toate acestea, instanța nu a luat în considerare documentele existente la dosar și nici susținerile reprezentanților celor doi inculpați.

Subliniază de asemenea că inculpații au fost condamnați pe baza declarațiilor reprezentanților părții civile și a martorului P. escu Dumitru, acest martor aflându-se în dușmănie cu cei doi inculpați, existând la dosar sentința civilă nr.58 din_ a Curții de Apel C. (f.39 dosar rejudecare) prin care se arată că numitul P. escu Dumitru, respectiv martorul cheie din dosar era parte în dosarul secției comerciale a

T. ului B., prin care solicita să-i fie achitat salariul cuvenit pentru lunile aprilie și octombrie 2004, inclusiv, salarii compensatorii conform codului muncii. Astfel, declarațiile martorului sunt subiective și nu pot sta la baza condamnării inculpaților.

De asemenea, susține că au fost ignorate concluziile expertizei efectuate în cauză, deși în răspunsul la obiecțiuni se arată punctual lipsa intenției inculpaților de a înșela, cele trei file CEC eliberate părților civile după ce marfa a fost livrată neîntrunind condițiile unei file CEC pentru plată, fiind doar niște file CEC pentru garantarea obligațiilor.

In ceea ce privesc circumstanțele personale ale inculpatului C. A. sen., solicită a se ține seama de faptul că are vârsta de 79 ani, la momentul săvârșirii faptei nu dorea să înșele partea civilă, avea o conduită exemplară, a fost profesor universitar, doctor în economie, cu o reputație foarte bună în B., astfel că apreciază că în momentul în care instanța va considera că se face vinovat de faptele de care este acuzat, solicită a fi redozată pedeapsa aplicată.

Reprezentantul M. ui P., consideră că recursului sunt fondate doar în ce privește latura civilă a cauzei și doar sub aspectul reținerii calității de parte responsabilă civilmente a SC";A. M. ";SRL. Cu privire la celelalte aspecte, apreciază că soluțiile date până în prezent sunt legale și temeinice iar decizia penală

atacată nu se impune a fi casată cu privire la vreunul din aspectele arătate în dispozitiv, deoarece opinează că motivația instanței expusă pe larg și coroborată cu considerentele hotărârii primei instanțe conduc la concluzia legalității și temeiniciei arătate.

Astfel, în ceea ce privesc toate aspectele laturii penale, consideră că ambele instanțe au expus pe larg elementele din care au dedus existența circumstanțelor ce concretizează faptele de înșelăciune deduse judecății, s-a explicat pe larg și aspectul contestat al laturii subiective legate de reprezentarea inculpaților în momentul emiterii filelor CEC care în mod vădit nu aveau acoperire, circumstanțele arătate de instanțe legate de împrejurările emiterii acestor instrumente de plată, calitatea inculpaților și modul de a acționa a acestora ajungând la concluzia indubitabilă că au avut reprezentarea și au urmărit prejudicierea părții vătămate, aspecte care au fost analizate pe larg.

De asemenea, referitor la individualizarea pedepsei aplicate de instanță și a operațiunilor juridice, de altfel și argumentul legat de faptul că inculpații nu se aflau la prima acțiune de această natură, este relevantă în speță. Astfel, susține că toate operațiunile juridice efectuate sunt corecte, aplicarea sancțiunilor în cuantumul arătat în dispozitiv și în final în modalitățile de executare diferențiate pentru fiecare inculpat, corespund disp.art.72 C. pen., instanțele având în vedere inclusiv elementul legat de vârsta unuia dintre inculpați, participația acestora la activitățile infracționale, prejudiciile cauzate și celelalte aspecte cu relevanță penală.

Prin urmare, din perspectiva parchetului soluția este corectă.

Așa cum rezultă însă din documentația depusă în apel, este reală împrejurarea arătată că partea responsabilă civilmente a fost între timp radiată din registrul comerțului ca urmare a finalizării procedurii de lichidare judiciară. S-au depus documente la dosar și rezultă că din februarie 2011, s-a procedat la această radiere, motiv pentru care așa cum se arată și în una din sentințele civile depuse la dosarul cauzei, subiectul de drept, societatea comercială menționată și-a încetat existența neavând capacitate de exercițiu și capacitate funcțională pentru a-i incumba obligații de natura celor înscrise de instanțele ce s-au pronunțat până în prezent în ce privește responsabilitate față de plata prejudiciului.

Așa fiind, singura modificare pe care o poate realiza instanța în cuprinsul deciziei atacate, se referă la înlăturarea părții responsabile civilmente de la obligarea la plata prejudiciului, aspect care consideră că este relevant, deși nu are nici o consecință juridică având în vedere că societatea este lichidată. Intr-adevăr le-ar fi favorabil să răspundă solidar cu această societate însă concluziile sunt în acest sens din perspectiva faptului că nu schimbă cu nimic situația de facto. Lasă la aprecierea

instanței din perspectiva principiului neagravării situației inculpaților în propria cale de atac, însă apreciază că aspectul nu este de natură să le creeze un prejudiciu.

Celelalte elemente din dosarul cauzei le consideră fidel reflectate în sentință, motiv pentru care solicită a fi menținute ca atare.

După dezbaterea cauzei, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. A. sen., care solicită acordarea onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.426/_, în temeiul art.334 din C. pr. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor ca fiind neîntemeiată.

În baza art. 215 al. 1, 3 și 4 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C.

A. Jr., la pedeapsa de închisoare 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la 33 lit. a din C.pen. s-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre a fost săvârșită în condițiile

concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 86^1, 86^2 din C.pen. prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. ul Bistrița în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și Justiție.

În temeiul art. 86^5 din C. pen. rap. la art. 85 din C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. ul Bistrița în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b din C. pen. s-a contopit pedeapsa de

3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. ul Bistrița în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și Justiție, stabilește pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În temeiul art. 35 al. 1 din C. pr. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a și lit. b C. pen. pe o perioadă de 2 ani, care se va calcula în condițiile art. 66 din C. pen., așa cum a fost stabilit prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. ul Bistrița în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. .

În temeiul art. 88 al. 1 din C. pen. s-a computat perioada arestării preventive de la data de 23 septembrie 2004 până la data de 25 mai 2005.

În baza art. 215 al. 1, 3 și 4 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C.

A., la pedeapsa de închisoare 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 86^5 din C. pen. rap. la art. 85 din C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. ul Bistrița în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În baza art. 85 din C. pen. s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2263/17 octombrie 2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b și d din C. pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2263/17 octombrie 2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. ul Bistrița în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată e către Î. Curtea de C. și Justiție și cu pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei aplicată prin sentința penală nr. 1588/26 iunie 2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov, stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o va executa fără spor.

În baza art. 71 al. 2 din C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În temeiul art. 88 al. 1 din C. pen. s-a computat perioada arestării preventive de la data de 12 noiembrie 2004 până la data de 25 mai 2005.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului C. A. și a stabilit termenul de încercare de 8 ani.

În baza art. 71 al. 5 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii dispuse.

În baza 86^3 al. 1 din C. pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;
să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza 359 din C. pr. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 14 și la art. 346 din C. pr. pen. rap. la art. 998-999 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S.C. I. HZ S.R.L. C. -N., prin reprezentant legal Jurcă Iosif A. cu domiciliul în C. -N., P-ța 1 Mai, nr. 4- 5, jud. C. și au fost obligați inculpații și partea responsabilă civilmente S.C. A.

M. S.R.L. prin lichidator S.C. CONFIN C. ING S.R.L. cu sediul în B., b-ul G.

, nr.67, bl. 48, sc. A, ap. 3, jud. B., în solidar să plătească părții civile suma de 75.600 lei.

În baza art. 7 rap. la art. 21 lit. g din Legea 20/1990, R s-a dispus comunicarea copiei hotărârii de condamnare către ORC de pe lângă Tribunalul Brașov.

În baza art. 191 al. 2 și 3 din C. pr. pen. au fost obligați inculpații sa plătească fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. A. M. S.R.L. prin lichidator S.C. CONFIN C. ING S.R.L. suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința de mai sus prima instanță a reținut că inculpații au fost asociați și administratori la S.C. A. M. S.R.L. și S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. din B. . Martorul Dumitru P. escu, director al ziarului Monitorul de B. în perioada ianuarie 2004 - octombrie 2004, ziar ce aparținea S.C. A. M. S.R.L., a luat legătura cu reprezentantul părții civile Jurcă Iosif A. solicitându-i să livreze către societatea S.C. A. M. S.R.L. anumite cantități de hârtie. Din declarațiile martorului și din statutul inculpaților în societate s-a reținut că inculpații erau singurii în măsură să încheie contractele cu furnizorii și să stabilească modalitățile de plată. Martorul a declarat că inculpații i-au comunicat că plata se va face la fel ca și în cazul altor furnizori cu file CEC. Jurcă Iosif a verificat dacă cele două societăți comerciale arătate mai sus și constatând că au rulaj de mai multe miliarde de rol a fost de acord să livreze marfa solicitată.

La data de 26 aprilie 2004, S.C. I. HZ S.R.L. a livrat către S.C. A. M.

S.R.L. o anumită cantitate de hârtie în valoare de 481.497.102 ROL conform facturii nr.2074618. Pentru suma de 481.457.102 ROL a fost emisă fila CEC seria BB303 000405038 de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. beneficiar fiind S.C. A.

M. S.R.L. Fila CEC poartă data de 10 iunie 2004, dată la care a fost girat de către

S.C. A. M. S.R.L. către S.C. I. HZ S.R.L. Fila CEC a fost completată de către

inculpatul C. A. S. . În derularea acelorași raporturi comerciale prin facturile nr. 2074625/28 aprilie 2004 și 2074629/6 mai 2004, S.C. I. HZ S.R.L. a livrat către

S.C. A. M. S.R.L. hârtie de ziar în valoare de 473.682.178 ROL și respectiv 503.149.136 ROL. Pentru achitarea celor două facturi au fost emise filele CEC seriile BB 303 nr. 00405040 pentru suma de 473.682.178 ROL și nr. 00405041 pentru suma de 503.149.136 ROL cu data de 21 iunie 2004, de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A. M. S.R.L., girate în aceeași zi către S.C. I. HZ S.R.L.

Din declarațiile părților s-a reținut că, în temeiul unor uzanțe comerciale, cu știința părții civile, filele CEC au purtat ca și dată de emitere date ulterioare emiterii,

iar cea din urmă dată a fost cea de 21 iunie 2004. La data stabilită de către părți pentru prezentarea filelor la bancă, acestea au fost refuzate pentru fonduri insuficiente. Din adresa BNR nr. II/4/2737/7 iunie 2005 S.C. A. M. S.R.L. a fost declarată în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 22 aprilie 2004 - 25 mai 2005. Totodată CEC-urile emise de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. nu au putut fi achitate de banca trasă BRD de la data de 14 iunie 2004.

Inculpații au arătat inițial că niciodată nu s-a pus problema achitării facturilor emise de către partea civilă, ci doar problema unei compensări, iar CEC-urile au fost lăsate ca și garanție. Nu s-a primit acest argument de vreme ce filele CEC au fost emise de către un terț din perspectiva raportului comercial dintre S.C. I. HZ S.R.L. și

S.C. A. M. S.R.L., respectiv de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. Or, la momentul emiterii filei CEC de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A.

M. S.R.L. avea toate atributele unui instrument de plată, respectiv exista sau trebuia să existe în mod obligatoriu acoperire în bani pentru plata lor. Prin girarea CEC-urilor în aceeași zi către partea civilă, atributul de instrument de plată nu s-a putut transforma într-un atribut de garanție.

Totodată, inculpații au relevat faptul că niciun moment nu au avut intenția de a induce în eroare partea civilă și cu atât mai mult de a o înșela, arătând că datorită unor evenimente excepționale, cum ar fi faptul că o altă societate mare, respectiv S.C. UREX ROVINARI S.A., din administrarea căreia făceau parte și inculpații și care asigura lichiditățile sau mijloacele de compensare pentru S.C. A. M. S.R.L., ar fi intrat subit în incapacitate de plată. Astfel în concret, în cazul infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată nu este suficient ca inculpații să nu fi dorit producerea unei pagube prin inexistența fondurilor necesare achitării filelor CEC, ci trebuiau să se asigure și să știe că pentru plata filelor CEC sunt suficiente fonduri. Căci o filă CEC nu se poate emite fără să existe provizia sau acoperirea necesară achitării ei. În schimb, inculpații au manifestat indiferență față de existența sau inexistența fondurilor necesare achitării filelor CEC, acceptând și faptul că acele file CEC nu vor fi achitate, iar justificările lor ulterioare sunt lipsite de relevanță juridică.

Instanța de fond a reținut că în aceeași perioadă în care au fost emise filele CEC de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. și apoi girate de către S.C. A. M.

S.R.L. ambele societăți au intrat în incapacitate de plată. La fel S.C. UREX ROVINARI

S.A. a intrat în procedura falimentului. Nu s-a putut reține că inculpații, asociați și administratori la cele două societăți, nu au cunoscut aceste aspecte, întrucât erau singurele persoane care cunoșteau și influențau în mod direct situațiile financiare ale societăților. Faptul că S.C. A. M. S.R.L. a intrat prima în interdicție bancară, iar filele CEC au fost emise de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A.

S.R.L. și apoi girate către partea civilă nu face decât să contureze intenția inculpaților de a induce în eroare partea civilă cu privire la capacitatea de plată a societății contractante, prin emiterea unor instrumente de plată care au o forță juridică echivalentă sumelor lichide pe care le relevă. Emiterea unui instrument de plată, care în realitate funcționează ca o plată veritabilă creând o aparență de solvabilitate vecină cu realitatea, a fost de natură, în mod rezonabil, să inducă în eroare partea civilă cu ocazia încheierii contractului comercial de vânzare cumpărare a hârtiei de ziar. Și tocmai datorită caracteristicilor CEC-ului și a încrederii de care se bucură acest instrument de plată în raporturile comerciale, a apărut și grija specială a legiuitorului și incriminarea faptelor prevăzute la art. 215 al. 4 din C. pen. Atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor.
Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului C. A. J. care, pentru a perfecta un contract comercial de vânzare cumpărare, a semnat și emis două file CEC în numele societății S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A. M. S.R.L. și apoi le-a girat către partea civilă știind că pentru valorificarea ei nu există provizia sau acoperirea necesară, în această modalitate inducând partea civilă în eroare cu
ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare comercial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 3 și 4 din C.pen.
Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului C. A. senior care, pentru a perfecta un contract comercial de vânzare cumpărare, a semnat și emis o filă CEC în numele societății S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A. M. S.R.L. și apoi a girat-o către partea civilă știind că pentru valorificarea ei nu există provizia sau acoperirea necesară, în această modalitate inducând partea civilă în eroare cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare comercial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 3 și 4 din C. pen.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpații C. A. junior și C. A. senior susținând că CEC-urile au fost date ca și garanție, reiterând ideea că în speță ne aflăm în fața infracțiunii reglementate de art. 84 din legea nr. 59/1934, aspect învederat și la instanța de fond, fapt pentru care s-a și solicitat schimbarea încadrării juridice.
Prin sentința penală nr.6 din 25 iunie 2012 a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosarul nr._ , s-a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. A. senior, fiul lui A. și Anica, născut la data de_ în loc. Sînbenedic jud. Alba, dom. în B. str. L. B. nr.5 jud. B., și C. A. junior, fiul lui A. și M.
, născut la data de_ în Sibiu jud. Sibiu, dom. în B. str. L. B. nr.5 jud. B.
, împotriva sentinței penale nr.426/_ a Judecătoriei C. -N. .
S-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 450 lei reprezentând onorariile avocațiale parțiale din oficiu, cuvenite av. P. a A. D. -150 lei, av. Bărbos C. S.
- 150 lei și av. Bocșa M. -150 lei, care se avansează din FMJ.
  Inculpații au fost obligați la plata către stat a sumei de 500 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare în apel.
  Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că hotărârea primei instanțe a fost temeinică și legală, inculpații recunoscând desfășurarea activității faptice așa cum a fost relatată în sentința atacată și în actul de trimitere în judecată, cu mențiunea constantă pe parcursul întregului proces penal că CEC-urile au fost date ca instrumente de garanție nu ca instrumente de plată. Inculpații nu au negat starea de fapt reținută de instanța fondului și neexistând nici un dubiu cu privire la aceasta și nici cu privire la încadrarea în drept, astfel, instanța de apel nu a înțeles să se oprească asupra acestor aspecte necontestate de inculpați și analizate de prima instanță, discutabilă fiind natura celor trei CEC-uri emise de inculpați, respectiv aceea de instrumente de plată sau mijloace de garantare a plății hârtiei pentru ziar, livrată de partea civilă S.C. I. HZ S.R.L. C. -N. .
  Nu a existat nici cel mai mic dubiu că CEC-urile au fost emise ca instrumente de plată și că au avut această menire, aspect confirmat și de martorul P. escu Dumitru care, în declarația sa de la f.53 dos. Fond, a arătat că în calitatea sa de director al ziarului ,,Monitorul de B. ";, ce aparține inculpaților C., a fost
  însărcinat de către aceștia de a purta discuții cu partea civilă S.C. I. HZ S.R.L. C. -
, și că a adus la cunoștința acesteia, administratorului Jurcă Iosif A., că societatea inculpaților ,,A. M. S.R.L."; dorește să cumpere hârtie de ziar de la partea civilă, plata urmând a se face cu file CEC. Partea civilă a solicitat o întâlnire cu reprezentanții societății, respectiv, inculpații C. A. junior și C. A. senior, la întâlnirea respectivă și la discuțiile ce au avut loc participând și martorul P. escu D- tru, fără a avea vreo putere de decizie, ocazie cu care a auzit că partea civilă S.C. I. HZ S.R.L. C. -N. s-a angajat să livreze hârtia iar inculpații au afirmat că vor plăti prin file CEC contravaloarea livrării.

Și în faza de urmărire penală martorul P. escu Dumitru a arătat că atunci când a fost însărcinat de către inculpați să poarte discuții cu partea civilă S.C. I. HZ

S.R.L. C. -N., i s-a spus să aducă la cunoștința părții civile că plata hârtiei se va face cu file CEC. Declarația martorului se coroborează cu declarația administratorului părții civile S.C. I. HZ S.R.L. C. -N., numitul Jurcă Iosif A., care în mod

constant, chiar și cu ocazia confruntării a arătat că s-a convenit cu inculpații să facă plata hârtiei cu file de CEC, scadente la 45 de zile, că filele CEC au fost completate de către inculpați și că aveau calitatea de instrumente de plată, însă după ce a livrat o cantitate de hârtie în valoare de un miliard și jumătate lei, conștientizând că are probleme cu plata livrării de hârtie, a acceptat să primească în contul prețului și energie electrică, urmărind prin aceasta să-și recupereze prejudiciul, încercare eșuată. Și tot în scopul recuperării prejudiciului a acceptat și copiatorul color la un preț mult mai mare decât valoarea lui, însă cu toate acestea tot a mai rămas nerecuperată suma de 75.600 lei RON.

Inculpații au avut o atitudine nesinceră pe parcursul întregului proces penal, atitudinea nesinceră a rezultat atât din aspectele învederate mai sus, cât și din declarația inculpatului C. A. senior care, la f. 182 din dos. de urm. pen. a aratat că ,,fila de CEC semnată de mine cât și fila de CEC semnată de fiul meu C.

A., în momentul predării lor la reprezentantul firmei S.C. I. HZ S.R.L. erau completate toate rubricile, inclusiv la data emiterii filei CEC";, ca ulterior să susțină că filele CEC nu erau completate fiind doar semnate și ștampilate, prin acest neadevăr încercând să le schimbe destinația din instrumente de plată în instrumente de garanție. Chiar și contractul de prestări servicii de la f.54 din dos. de fond, încheiat între SC MULTITRADE COMPANY SRL B. și SC A. M. SRL B., reprezentate de cei doi inculpați, explică modul în care au înțeles inculpații C. să facă afaceri, și analizând toate condamnările inculpaților s-a constatat că sporul de pedeapsă aplicat inculpatului C. A. junior a fost pe deplin justificat, pedeapsa cea mai mare care i-a fost aplicată acestui inculpat prin sentințele anterioare fiind de 4 ani închisoare, și dacă nu s-ar aplica sporul de 1 an închisoare, această sentință de condamnare ar fi fără eficiență, inculpatul urmând să execute rezultanta de 4 ani închisoare, pedeapsă ce a fost aplicată la începutul anului 2007, ca urmare al condamnărilor anterioare.

Printr-un asemenea demers, instanța ar încuraja comiterea de cât mai multe acte sau infracțiuni, pe raționamentul că indiferent de numărul de acte sau infracțiuni și de consecințele respectivelor infracțiuni, pedeapsa este aceeași, adică cea aplicată inițial, restul condamnărilor ar rămâne fără eficiență.

În cauză nu se poate discuta despre lipsa laturii subiective și achitarea inculpaților în temeiul art.10 lit. d C. pr. pen., în sensul că ar lipsi intenția de a înșela și nici de schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune în infracțiunea prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934, inculpații cunoscând în perioada în care au fost emise filele CEC de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. și apoi girate de către S.C. A. M. S.R.L., către partea civilă S.C. I. HZ S.R.L. că nu au provizia necesară onorării obligației de plată către partea civilă S.C. I. HZ S.R.L., că au probleme financiare grave, în perioada respectivă SC A. M. SRL și SC MULTITRADE COMPANY SRL intrând în incapacitate de plată, și la puțin timp a intrat în faliment judiciar și S.C. UREX ROVINARI S.A., firmă ce aparținea inculpaților.

Nu se poate reține că inculpații, asociați și administratori la aceste societăți, nu au cunoscut aceste aspecte, întrucât erau singurele persoane care cunoșteau și influențau în mod direct situațiile financiare ale societăților. Faptul că S.C. A. M.

S.R.L. a intrat prima în interdicție bancară, iar filele CEC au fost emise de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A. M. S.R.L. și apoi girate către partea civilă nu face decât să contureze intenția inculpaților de a induce în eroare partea civilă cu privire la capacitatea de plată a societății contractante, prin emiterea unor instrumente de plată care au o forță juridică echivalentă sumelor lichide pe care le relevă. Emiterea unui instrument de plată, care în realitate funcționează ca o plată veritabilă creând o aparență de solvabilitate vecină cu realitatea, a fost de natură, în mod rezonabil, să inducă în eroare partea civilă cu ocazia încheierii contractului comercial de vânzare cumpărare a hârtiei de ziar, partea civilă fiind indusă în eroare așa cum a arătat și la instanța de apel, de rulajul de miliarde de lei, și crezând că

totuși inculpații își vor onora obligația, și denunțul penal a fost înregistrat la câteva luni de la data la care a fost scris.

Raportat la pericolul social concret al faptelor inculpaților, la atitudinea postinfracțională a acestora, la valoarea prejudiciului care la începutul anilor 2004, suma de un miliard și jumătate de lei era o sumă foarte mare și chiar în prezent o asemenea sumă este destul de importantă, s-a apreciat că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepselor, iar sporul de pedeapsă ca urmare a contopirii pedepselor a fost pe deplin justificat, astfel aprecind că nu se impune reducerea cuantumului pedepselor ce le-au fost aplicate inculpaților.

Pentru aceste considerente și cele arătate în sentința atacată, instanța de apel nu a pus sub semnul întrebării existența infracțiunii și vinovăția inculpaților, iar în ceea ce privește pedepsele ce au fost aplicate, acestea corespund gradului de pericol social concret al faptei și persoanei inculpaților, starea de fapt fiind confirmată de probele de la dosar, încadrarea în drept și individualizarea pedepselor fiind corect făcută de către instanța de fond, a respins în temeiul art.379 pct.1, lit. b C. pr. pen, apelurile inculpaților C. A. junior și C. A. senior ca nefondate, conform dispozitivului deciziei, cu obligarea în temeiul art. 192 al. 2 C. pr. pen. la cheltuieli judiciare statului.

S-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 450 lei reprezentând onorariile avocațiale parțiale din oficiu, cuvenite av.P. a A. D. -150 lei, av. Bărbos C. S.

150 lei și av. Bocșa M. -150 lei, care se vor avansa din FMJ.

Împotriva mai sus menționatei sentințe au declarat recurs, în termenul legal, inculpații C. A. jr., și C. A. sen. solicitând instanței de control judiciar, în principal casarea ambelor hotărî atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, iar în cazul în care se apreciază că se poate retine cauza pentru judecată in fata instanței de recurs să se dispună casarea sentinței și a deciziei atacate si să se dispună achitarea lor sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune, în baza art. 10 lit. a C. pr. pen. pentru inculpatul C. A. junior, și în baza art. 10 lit. d C. pr. pen. pentru inculpatul C. A. senior.

În subsidiar, dacă instanța de control judiciar va retine vinovăția inculpaților recurenții să se procedeze la reindividualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit. a și c C. pen.

În ceea privește pe inculpatul recurent C. A. junior s-a solicitat să se constate că infracțiunea dedusă judecării se află în concurs real cu infracțiunea pentru care acest inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendare sub supraveghere, să fie contopite cele două pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare prin înlăturarea sporului ce i-a fost aplicat de Judecătoria Cluj-Napoca.

Pentru solicitarea de casare a deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare T. ului C. a fost invocat faptul că această decizie nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția nefăcându-se nici un fel de motivare argumentată a constatării lipsei de temeinicie a motivelor de apel invocate.

De asemenea, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpații au solicitat introducerea în cauză a succesorilor în drept a părții responsabile civilmente SC A.

M. SRL, care a fost radiată în data de_ .

S-a mai arătat că instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate, respectiv a ignorat raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză fără a arăta de ce au fost înlăturate concluziile acestuia din material probator și a dispus condamnarea lor pe baza declarațiilor reprezentatului părții civile și a martorului P. escu Dumitru cu care se află în stare de dușmănie.

S-a apreciat de către inculpații recurenți că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care au fost trimiși in judecată, lipsind atât latura subiectivă a infracțiuni de înșelăciune cât și lipsa laturii obiective, deoarece CEC-urile postdatate nu pot fi considerate instrumente de plată.

Analizând recursurile declarate, din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 3856alin.3 C.pr. pen., Curtea constată că acestea sunt fondate în parte, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:

Instanțele ierarhic inferioare, contrar afirmațiilor inculpaților recurenți, au reținut, urmare a coroborării judicioase a întreg materialului probator administrat în faza de urmărire penală și cu ocazia cercetării judecătorești în fata instanței de fond și de apel, o stare de fapt conformă cu realitatea

Inculpații au avut calitatea de asociați și administratori la SC A. M. SRL și SC MULTITRADE COMPANY SRL din B.

Martorul Dumitru P. escu, director al ziarului Monitorul de B. în perioada ianuarie 2004 - octombrie 2004, ziar ce aparținea S.C. A. M. S.R.L., a luat legătura cu reprezentantul părții civile Jurcă Iosif A. solicitându-i să livreze către societatea S.C. A. M. S.R.L. anumite cantități de hârtie. Din declarațiile

martorului și din statutul societăților comerciale pe care le administrau, inculpații erau singurii în măsură să încheie contractele cu furnizorii și să stabilească modalitățile de plată. Martorul a declarat că inculpații i-au comunicat că plata se va face la fel ca și în cazul altor furnizori cu file CEC. Jurcă Iosif a verificat dacă cele două societăți comerciale arătate mai sus și constatând că au rulaj de mai multe miliarde de rol a fost de acord să livreze marfa solicitată.

La data de 26 aprilie 2004, S.C. I. HZ S.R.L. a livrat către S.C. A. M.

S.R.L. o anumită cantitate de hârtie în valoare de 481.497.102 rol conform facturii nr. 2074618 (f.15 din dos. UP). Pentru suma de 481.457.102 rol a fost emisă fila CEC seria BB303 000405038 de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. beneficiar fiind

S.C. A. M. S.R.L. Fila CEC poartă data de 10 iunie 2004, dată la care a fost girat de către S.C. A. M. S.R.L. către S.C. I. HZ S.R.L. Fila CEC a fost completată de către inculpatul C. A. S. .

În derularea acelorași raporturi comerciale prin facturile nr. 2074625/28 aprilie 2004 și 2074629/6 mai 2004, S.C. I. HZ S.R.L. a livrat către S.C. A. M. S.R.L.

hârtie de ziar în valoare de 473.682.178 rol și respectiv 503.149.136 rol (f.23-24). Pentru achitarea celor două facturi au fost emise filele CEC seriile BB 303 nr. 00405040 pentru suma de 473.682.178 rol și nr. 00405041 pentru suma de 503.149.136 rol cu data de 21 iunie 2004 (fila 22), de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A. M. S.R.L., girate în aceeași zi către S.C. I. HZ S.R.L.

Din declarațiile părților s-a reținut că, în temeiul unor uzanțe comerciale, cu știința părții civile, filele CEC au purtat ca și dată de emitere date ulterioare emiterii, iar cea din urmă dată a fost cea de 21 iunie 2004 (fila 22). La data stabilită de către părți pentru prezentarea filelor la bancă, acestea au fost refuzate pentru fonduri insuficiente.

Din adresa BNR nr. II/4/2737/7 iunie 2005 S.C. A. M. S.R.L. a fost declarată în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 22 aprilie 2004 - 25 mai 2005. Totodată CEC-urile emise de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. nu au putut fi achitate de banca trasă BRD de la data de 14 iunie 2004 (f.53 dos. UP).

Inculpații au arătat inițial că niciodată nu s-a pus problema achitării facturilor emise de către partea civilă, ci doar problema unei compensări, iar CEC-urile au fost lăsate ca și garanție. Nu a fost primit acest argument de vreme ce filele CEC au fost emise de către un terț din perspectiva raportului comercial dintre S.C. I. HZ S.R.L. și

S.C. A. M. S.R.L., respectiv de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. Or, la momentul emiterii filei CEC de către S.C. MULTITRADE COMPANY S.R.L. către S.C. A.

Totodată, insculpații au relevat faptul că niciun moment nu au avut intenția de a induce în eroare partea civilă și cu atât mai mult de a o înșela, arătând că datorită unor evenimente excepționale, cum ar fi faptul că o altă societate mare, respectiv S.C. UREX ROVINARI S.A., din administrarea căreia făceau parte și inculpații și care asigura lichiditățile sau mijloacele de compensare pentru S.C. A. M. S.R.L., ar fi intrat subit în incapacitate de plată. Reamintim inculpaților că legea penală referindu- se la intenție nu privește doar poziția psihică intimă a inculpatului de a avea o conduită conformă. Astfel și în concret, în cazul infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată nu este suficient ca inculpații să nu fi dorit producerea unei pagube prin

inexistența fondurilor necesare achitării filelor CEC, ci trebuia să se asigure și să știe că pentru plata filelor CEC sunt suficiente fonduri. Căci o filă CEC nu se poate emite fără să existe provizia sau acoperirea necesară achitării ei. În schimb, inculpații au manifestat indiferență față de existența sau inexistența fondurilor necesare achitării filelor CEC, acceptând și faptul că acele file CEC nu vor fi achitate, iar justificările lor ulterioare sunt lipsite de relevanță juridică.

Filele CEC emise de către MULTITRADE COMPANY SRL și apoi girate către SC A.

M. SRLA nu au mai putut fi achitate la un moment dat deoarece ambele societăți au intrat în incapacitate de plată.

Același lucru s-a întâmplat si cu SC UREX ROVINARI SA, din administrarea căreia făceau parte și inculpații astfel că circuitul comercial conceput de către inculpați nu a mai fost viabil.

Nu pot fi reținute apărările inculpaților că au acționat fără intenția de a induce în eroare partea civilă SC I. HZ SRL, deoarece prima care a intrat în interdicție bancară de a emite file CEC a fost SC A. M. SRL, iar filele cec au fost emise de către SC MULTITRADE COMPANY SRL către această societate și apoi girate de această societate

intrată în interdicție bancară pentru perioada_ -_ către partea civilă .

Dacă partea civilă ar fi avut cunoștință de acest incident bancar cu siguranță nu ar fi încheiat contractul comercial de vânzare cumpărare a hârtiei de ziar. Manoperele dolosive desfășurate de cei doi inculpați prin emiterea de file CEC de către o societate care apoi erau girate de altă societate au fost de natură să întărească convingerea părții civile că și în ipoteza în care una dintre societăți va avea dificultăți financiare se va putea îndrepta împotriva celeilalte, lucru care în realitate nu era posibil deoarece ambele societăți aparțineau celor doi inculpați și care au acționat de această manieră tocmai pentru a fi mai credibili.

Că aceasta este maniera în care au înțeles să acționeze inculpații, rezultă fără dubiu din întreg materialul probator administrat în cauză, deosebit de elocvente fiind declarațiile martorului P. escu Dumitru, care la acel moment avea calitatea de director al ziarului Monitorul de B. ce aparținea celor doi inculpați și care a fost însărcinat de aceștia să poarte discuții cu partea civilă SC I. HZ SRL C. -N. și care a si participat la discuțiile care au avut loc între reprezentanții celor două societății.

Niciodată nu s-a pus problema ca hârtia livrată de partea civilă să nu fie achitată cu CEC-uri și să fie vorba de unele compensări cu energie electrică și în permanență reprezentatul părții civile Jurcă Alexanadru, a avut reprezentarea că marfa va fi achitată cu file CEC scadente la 45 zile perfect valabile.

Despre o eventuală compensare cu energie electrică s-a făcut vorbire doar după ce a fost livrată hârtie, în valoare de un miliard și jumătate de lei și aceasta nu a fost achitată, iar pentru a reduce din pierdere administratorul părții civile a acceptat să primească în contul prețului și energie electrică, lucru însă care nu s-a reușit.

Susținerile inculpaților că instanțele ierarhic inferioare au înlăturat în mod nejustificat unele mijloace de probă sunt nefondate deoarece potrivit Codului de procedură penală, probele nu au valoare stabilită și ele contribuie la aflarea adevărului doar dacă se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. În aceste condiții chiar dacă ar exista o stare de dușmănie între inculpați și martorul P. escu Dumitru și depoziția acestuia ar putea privită ca subiectivă, rămân celelalte probe ce conduc la

certitudinea că inculpații sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați în prezentul dosar.

Concluziile raportului de expertiză contabilă judiciar existente la filele 145-150 din dosarul_, care a constatat că CEC - urile emise de SC MULTITRADE COMPANY SRL B., în favoarea SC A. M. SRL B. care le-a girat în favoarea SC I. HZ SRL C. -N., fiind postdatate nu pot fi considerate CEC-uri conform Legi nr. 59/1934, nu sunt de natură a înlătura vinovăția inculpaților deoarece acesta este maniera în care se desfășoară, în mod frecvent relațiile comerciale intre societăți, iar inducerea în eroare a părții civile s-a realizat tocmai prin prezentarea acestor CEC- uri ca fiind valabil emise și ca fiind veritabile instrumente de plată, aptă să stingă datoria creată ca urmare a achiziției de mărfuri de la partea civilă. Aceasta, cu atât mai mult cu cât la momentul emiterii filelor CEC societățile emitente și girantă erau în interdicția de a emite astfel de instrumente de plată.

Potrivit art. 215 alin.4 C. pen., constituie infracțiunea de înșelăciune emiterea unui CEC asupra unei persoane știind că pentru valorificarea ei nu există provizia sau acoperirea necesară. Nu există nici o probă certă din care să rezulte că beneficiarul CEC-ului a avut cunoștință în momentul emiterii acestor instrumente de plată că nu va exista disponibil acoperirii acestuia la tras și că ar fi acceptat aceste file CEC cu titlu de garanție.

Din declarația reprezentantului părții civile Jurcă Iosif A. rezultă fără dubiu că acesta a avut reprezentarea faptului că filele CEC sunt valabile pentru a achita contravaloarea hârtiei achiziționate de către societățile administrate de către inculpat.

Această poziție a părții civile este susținută indirect si de declarațiile inculpaților din fața instanței de fond când au arătat că au apreciat că după cele 45 de zile după emiterea filei CEC, vor avea în cont sumele necesare pentru a onora aceste instrumente de plată, apreciere care nu se bazează pe realitatea înconjurătoare și care oricum este lipsită de relevantă în condițiile în care, pe rând societățile administrate de inculpați au intrat în interdicție de a mai emite file CEC.

Raportat la toate aceste aspecte apreciem și constatăm că încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina celor doi inculpați este corectă, fiind dovedită fără dubiu vinovăția acestora, aceștia comițând cu intenție infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin-1, 3 și 4 C. pen.

Pentru a întări convingerea inculpaților că sunt vinovați de comiterea acestor infracțiuni le reamintim Decizia nr. 669/_ a Î.C.C.J. pronunțată în dosarul nr._

, prin care s-a constatat că fapte comise de inculpații C. A. senior și C. A. junior, în condiții similare cu cele din prezenta cauză întrunesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Pedepsele aplicate inculpaților au fost în parte corect individualizate raportat la gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, la împrejurările în care acestea au fost comise, la urmările pe care le-au produs, dar și la persoana inculpaților care sunt lipsiți de antecedente penale, au studii superioare, însă au avut o atitudine nesinceră pe întreg parcursul procesului penal și au apelat la toate posibilitățile pentru a tergiversa soluționarea prezentei cauze, formulând cereri de strămutare și de suspendare a judecății si cereri de recuzare precum și numeroase cererii de amânare a cauzei sub diferite proteste.

Apreciem că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată de instanța fondului și menținută de instanța de apel inculpatului C. A. junior si operațiuni de constatare a concursului de infracțiuni, de anulare a suspendării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicate prin sentința penală 216/2005 a T. ului Bistrița și de contopire sunt corecte și raport la data comiterii faptei și la parcursul sinuos al prezentului dosar, care nu este imputabil doar inculpatului, nu se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, de un an inchisoare, spor care în consecință va fi înlăturat.

În ceea cel privește pe inculpatul C. A. senior constatăm, de asemenea că raportat la criteriile de individualizare a pedepsei, o pedeapsă de 3 ani inchisoare este aptă să răspundă scopului prevăzut de legea penală, insă termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării acestei pedepse este mult prea mare, având în vedere constrângerile pe care această modalitate de individualizare a pedepsei le presupune, vârsta a inculpatului și starea precară de sănătate a acestuia.

Pentru aceste considerente apreciem că se impune reducerea duratei termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului

C. A. senior de la 8 ani la 5 ani.

Doar sub acest aspect criticele formulate de inculpați împotriva hotărârii recurate sunt fondate, celelalte aspecte de nelegalitate fiind vădit neîntemeiate.

Astfel, în ceea ce privește casarea deciziei T. ului C. și trimiterea cauzei spere rejudecare acestei instanțe pe considerentul că nu s-a pronunțat cu privire la toate motivele de apel invocate, vom constată că instanța de apel într-o expunere, este adevărat, nu foarte amplă a răspuns, fie direct, fie indirect tuturor criticilor formulate de către inculpați.

Scriptele depuse de inculpați la instanța de apel cu privire la închiderea procedurii inslovenței SC A. M. SRL, care avea calitatea de parte responsabilă civilmente în prezentul dosar, în condițiile în care singurii care au declarat cale de atac au fost inculpații. Dacă ar fi luate în considerarea ar contribui la îngreunarea situației acestuia în propria cale de atac deoarece nu ar mai răspunde, în solidar cu o societate comercială pentru reperarea prejudiciului cauzat părții civile, ci ar răspunde doar personal, cu patrimoniul propriu.

În fata instanței de apel societățile intrate în procedură de insolvență au fost citate prin lichidator fiind astfel legal îndeplinită procedura de citare.

Reamintim că inculpații nu au contestat propriu-zis niciodată starea de fapt reținută în sarcina lor prin actul de sesizare al instanței, ci doar natura emiterii CEC- urilor, ei susținând, în mod nereal și nedovedit că aceste CEC- uri au fost emise cu titlu de garanție și nu ca mijloace de plată.

Instanța de apel a răspuns astfel solicitării de a se dispune achitarea inculpaților pentru lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, 3 și 4 C. pen și solicitării de a se dispune încadrarea juridică din infracțiunea de înșelăciune în infracțiunea prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934.

Pentru considerentele expuse anterior vor fi admise recursurile declarate de către inculpați, în baza art. 38515pct.2 lit. d C. pr. pen., conform dispozitivului.

Văzând și prev. art. 192 alin.3 C. pr. pen.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art.38515pct.2 lit. d Cod procedură penală admite recursurile declarate de către inculpații C. A. senior, domiciliat în B., strada L. B. nr.5 și C.

A. junior, domiciliat în B., strada L. B. nr.5 împotriva deciziei penale nr. 6/A din_ a T. ului C., pe care o casează în parte, împreună cu sentința penală nr.426/_ a Judecătoriei C. -N. sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului C. A. junior și a duratei termenului de încercare stabilit pentru inculpatul C. A. senior și rejudecând în aceste limite:

Menține condamnarea inculpatului C. A. junior la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1,3 și 4 Cod penal, precum și operațiunile de constatare a concursului d e infracțiuni, anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.216/2005 a T. ului Bistrița și de contopire, înlăturând sporul de

contopire de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, în regim de detenție.

Reduce durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C. A. senior de la 8 ani la 5 ani.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

În baza art. 189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte 100 lei onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, ce se vor avansa din fondul M. ui Justiției în favoarea av. D. V. A. și av. Kocsis Csilla A. .

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2013.

	PREȘEDINTE,	JUDECĂTORI,		GREFIER,
M.	Ș. ANA C.	L. M. M.	B.

Red.M.Ș./dact. V.R.

2ex./_

Jud. fond: Ariana I.

#Inselaciune. Jurisprudenta

← Decizia penală nr. 768/2013. Înșelăciune		Decizia penală nr. 6/2013. Înșelăciune →

Decizia penală nr. 65/2013. Înșelăciune

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 65/2013. Înșelăciune