Decizia penală nr. 890/2013. Cerere de întrerupere a executării pedepsei
| Comentarii |
|
ROMA. A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.890/R/2013
Ședința publică din 19 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTORI: SS
V. G.
GREFIER: DS
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către condamnatul T. D.
D. împotriva sentinței penale nr.135 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Cluj, având ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.Anatol Pînzaru, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se prezintă apărătorul din oficiu al condamnatului, av.Negru C., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe motive medicale. Susține că în dosarul în care a fost condamnat petentul, s-a efectuat o expertiză medico-legală care a stabilit anumite afecțiuni de care suferă acesta. Pe perioada executării pedepsei starea sănătății petentului s-a înrăutățit considerabil, fapt ce a determinat formularea acestei cereri de întrerupere a executării pedepsei. Arată că atât în dosarul Judecătoriei Dej, în care a fost respinsă pentru prima dată cererea formulată de petent privind întreruperea executării pedepsei, cât și în dosarul Tribunalului Cluj s-a dispus și s-au efectuat expertize medico-legale, însă ambele au fost întocmite și semnate de aceiași medici din cadrul IML Cluj, concluziile celor două probe științifice fiind diferite. Petentul nu a fost prezent la IML Cluj, fiind examinat doar de către un medic din cadrul Spitalului Militar Cluj, care nu avea competențe din punct de vedere al Medicinii Legale.
Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale cu aceleași obiective ca cele stabilite inițial. Susține că petentul a formulat o cerere pentru studierea dosarului medical, care a fost respinsă de instanța fondului. De asemenea, arată că acesta a fost internat la Spitalul Penitenciar Dej de la data înregistrării cererii și până la soluționarea ei.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de condamnat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Arată că la Tribunalul Cluj s-a efectuat o expertiză medico-legală (f.23-24 dosar
instanță) din care rezultă că afecțiunile de care suferă petentul pot fi tratate în rețeaua sanitară a DGP, iar din suplimentul depus la dosar rezultă că aceste afecțiuni nu s-au agravat pe perioada detenției. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, arată că în luna aprilie 2012 a fost internat la Spitalul Penitenciar Dej cu diagnosticul infecție urinară, iar în dosarul de penitenciar figurează cu afecțiuni care nu au fost avute în vedere la Spitalul Militar Cluj. Arată că de 2-3 ori pe lună a făcut raport la penitenciar să fie vizitat de medic și a cerut să i se dea tratamentul pe care-l făcea în libertate, cererile sale fiind respinse. Susține că există contradicții între probele științifice existente la dosar și astfel se impune efectuarea unei noi expertize medico-legale.
C U R T E A :
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 135 din 16 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj în baza art. 456 rup. la art. 453 alin. 1 lit. a C.pr.pen. s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei de
7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 300/_ a Tribunalului Maramureș, cerere formulată de petentul condamnat T. D. D.
, fiul lui D. și I., născut la data de_, deținut în Penitenciarul Gherla.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. a fost obligat petentul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 199 alin. 3 C.pr.pen. s-a admis cererea formulată de Institutul de Medicină Legală Cluj cu sediul în mun. Cluj-Napoca, Calea Mănăștur, nr. 109, ap. 24, jud. Cluj și dr. Ștefan A. țan cu domiciliul procesual ales la SCA
"Iordăchescu și Asociații"; cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. Mărului, nr. 4, jud. Cluj și s-a dispus scutirea persoanei responsabile cu întocmirea suplimentului la raportul de expertiză medico-legală nr. 9113/V/76/_ de plata amenzii judiciare în cuantum de 500 lei aplicată prin încheierea penală f. nr. din data de
_ pronunțată în dosar cu nr. de mai sus.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea obiect al dosarului cu nr. de mai sus petentul condamnat T. D. D., deținut în Penitenciarul Gherla, a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 300/_ a Tribunalului Maramureș, invocând motive de ordin medical, respectiv faptul că cu ocazia incidentului pentru care a fost condamnat a fost împușcat în abdomen, iar în urma numeroaselor intervenții chirurgicale și zile de spitalizare i s-a extirpat rinichiul drept, starea de sănătate agravându-se apoi din cauza numeroaselor complicații, ajungându-se la ocluzie intestinală și șoc toxico-septic. Pe parcursul detenției se susține că afecțiunile s-a agravat și că în prezent ele nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Cererea a fost adresată mai întâi Judecătoriei Dej, care a respins-o prin sentința penală nr. 241/_, hotărâre ce a fost casată prin decizia penală nr. 408/R/_ a Tribunalului Cluj, cererea fiind trimisă spre competentă soluționare pe fond Tribunalului Cluj.
În probațiune instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să releve bolile de care suferă condamnatul, în ce măsură pot fi acestea tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și dacă acestea s-au agravat pe parcursul detenției. S-a solicitat și o caracterizare a comportamentului deținutului din Penitenciarul Gherla.
Analizând actele depuse la dosar și situația juridică a condamnatului, instanța a constatat că petentul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare de către Tribunalul Maramureș prin sentința penală mai sus arătată, în executarea căreia se află în prezent în Penitenciarul Gherla.
Potrivit ar. 453 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală întreruperea executării pedepsei se acordă când se constată, pe baza unei expertize medico- legale că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că întreruperea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 9113/V/76 din_ petentul prezintă diagnosticul de "Gastroduodenită cronică HP negativ. Rinichi unic chirurgical drept. Prostatită cronică";, afecțiunile de care suferă pot fi tratate prin dispensarizare în rețeaua sanitară a M. ui Justiției și prin internare în spital penitenciar, comisia apreciind că nu se impune întreruperea executării pedepsei.
Față de împrejurarea că nu s-a răspuns la obiectivul privind agravarea sau nu a bolii în regim de detenție, instanța a solicitat completarea raportului de expertiză, prin încheierea penală din data de_ instanța dispunând și amendarea persoanei responsabile de întocmirea expertizei pentru necomunicarea completării în timp rezonabil și amânarea nejustificată în acest mod a judecării cererii.
Prin suplimentul la raportul de expertiză medico-legală din_ s-a comunicat instanței că în perioada detenției afecțiunile de care suferea condamnatul la intrarea în detenție nu s-au agravat.
Față de concluziile expertizei medico-legale instanța a constatat că cererea formulată de petent nu poate fi admisă motiv pentru care, în temeiul art. 456 rap. la art. 453 alin. 1 lit. a C.pr.pen. a fost respinsă ca nefondată, petentul fiind obligat la plata în favoarea statului a cheltuielilor judiciare.
La data de_ IML Cluj-Napoca și dr. A. țan Ștefan au formulat cerere de scutire de la plata amenzii având în vedere faptul că pentru efectuarea suplimentului la raportul de expertiză a fost necesar a se examina dosarul medical din penitenciar al condamnatului care însă nu a fost remis expertului decât la data de_ .
Având în vedere argumentele invocate, precum și faptul că din momentul în care se susține că s-a intrat în posesia dosarului medical și până la întocmirea suplimentului a trecut un interval de timp extrem de scurt, în temeiul art. 199 alin. 3 C.pr.pen. s-a admis cererea formulată de Institutul de Medicină Legală Cluj și dr. Ștefan A. țan și s-a dispus scutirea persoanei responsabile cu întocmirea suplimentului la raportul de expertiză medico-legală nr. 9113/V/76/_ de plata amenzii judiciare în cuantum de 500 lei aplicată prin încheierea penală f. nr. din data de_ .
Împotriva acestei sentințe, condamnatul T. D. D. a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac promovate și trimiterea dosarului spre rejudecare Tribunalului Cluj în vederea efectuării unei noi expertize medico-legale, care să concluzioneze cu privire la toate afecțiunile de care suferă și care să releve imposibilitatea executării pedepsei, prin privare de libertate.
Curtea examinând cauza prin prisma criticilor formulate, constată că prima instanță a stabilit în mod corect că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile art.455 Cod procedură penală raportat la art.453 lit.a Cod procedură penală.
Întreruperea executării pedepsei constituie o excepție de la regula punerii în executare a hotărârilor definitive de condamnare, asigurarea eficienței sancțiunii aplicate, realizarea scopului și funcțiilor acesteia,
precum și a finalității procesului penal putând fi atinse prin executarea efectivă a pedepselor privative de libertate, aplicate de instanța de judecată. Curtea reține că potrivit art.455 rap.la art.453 lit.a C.pr.pen. executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, când cel condamnat suferă de o boală
gravă, care face imposibilă executarea pedepsei.
Pentru a se dovedi starea de sănătate a condamnatului, instanța de fond în mod legal și temeinic a dispus administrarea unei probe științifice, respectiv a unui raport de expertiză medico-legală depus la fila 23 din dosar, de unde rezultă că recurentul suferă de gastroduodenită cronică, prezintă doar un rinichi unic chirurgical drept, suferă de prostatită cronică, dar toate aceste afecțiuni pot fi tratate prin dispensarizare în rețeaua sanitară a M. ui Justiției și prin
internare în Spitalul Penitenciar Dej, locație în care condamnatul a mai fost, de altfel, tratat.
Față de susținerile condamnatului că de la data efectuării raportului de expertiză medico-legală din_ afecțiunile pe care le prezintă i s-au agravat, Tribunalul Cluj a dispus efectuarea unui supliment la proba științifică inițial administrată, condiții în care a fost depus la dosar un supliment la aceasta la 3 aprilie 2013, ale cărei concluzii sunt că "diagnosticul condamnatului T. D. D. nu s-a modificat în această perioadă, iar pe durata detenției 04 mai 2011 - 4 decembrie 2012, afecțiunile pe care le avea la intrarea în penitenciar nu s-au agravat";.
Raportat la aceste concluzii, soluția dispusă de prima instanță este judicioasă, corespunzând dispozițiilor legale.
Nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, întrucât o nouă expertiză medico-legală se putea realiza direct de către instanța de recurs, Curtea de Apel, față de caracterul devolutiv al acestei căi ordinare de atac. Față de concluziile actelor medico-legale atașate dosarului, de unde reiese fără echivoc că de la început condamnatul a prezentat "gastroduodenită cronică, rinichi unic chirurgical drept și prostatită cronică";, boli care nu s-au agravat pe perioada detenției, este evident că nu se impune efectuarea unei noi probe științifice în recurs.
S-a susținut de către apărătorul condamnatului că în cursul anului 2008, acesta prezenta afecțiuni mai grave și care au necesitat spitalizare și internare la Spitalul Penitenciar Dej, dar față de numeroasele decizii pronunțate de ÎCCJ în această materie, rezultă fără dubiu, că actele medico-legale doveditoare ale stării de sănătate ale unei persoane, nu pot fi utilizate dintr-un dosar în altul și folosite ca temei pentru efectuarea unor probe științifice. Recomandarea instanței supreme este evident aceea, ca în fiecare caz în parte, instanțele să procedeze la efectuarea unor probe științifice, pe baza actelor medicale recente, pe care le prezintă inculpații, respectiv condamnații.
De altfel, din fișa medicală a condamnatului de la Penitenciarul Gherla, rezultă că acesta a prezentat diagnosticul de infecție urinară, ceea ce este o complicație a afecțiunii de rinichi singular, dar această boală poate fi tratată cu antibiotice în rețeaua sanitară a Penitenciarelor.
Nu se poate pune în discuție incompatibilitatea medicilor legiști care au efectuat probele științifice în cadrul dosarului penal_ a Tribunalului Cluj, întrucât la 19 decembrie 2012 s-a întocmit de către IML Cluj un raport de expertiză medico-legală, iar la data de 3 aprilie 2013 aceiași medici au efectuat un supliment la aceeași probă științifică, prin urmare era evident ca cei care l-au consultat inițial pe condamnat să-și expună punctul de vedere și cu privire la solicitarea acestuia de a se constata că bolile inițiale pe care le prezenta în luna decembrie 2012 s-au agravat sau nu până la data efectuării suplimentului la același act medico-legal.
Referitor la nemulțumirea condamnatului vizând efectuarea unui raport de expertiză medico-legală de către Judecătoria Dej, în cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de apărătorii acestuia inițial la această instanță, necompetentă material, Curtea raportat la obiectul cauzei și natura infracțiunii comisă de condamnat, nu va lua în considerare proba științifică administrată de o instanță necompetentă material, ci la soluționarea cauzei va ține cont doar de proba științifică întocmită în luna decembrie 2012, cu suplimentul aferent din luna aprilie 2013 și care concluzionează că afecțiunile la care s-a făcut referire în cuprinsul deciziei nu îi pun în pericol grav viața și sănătatea, putând fi tratate în rețeaua sanitară a Penitenciarelor.
În consecință, constatând că recursul de față nu este fondat, pentru considerentele ce preced, în baza art.385/15 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, Curtea îl va respinge ca atare.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.
C. Negru.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va obliga pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de T. D. D. împotriva sentintei penale nr. 135 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat C. Negru.
Obligă pe recurent T. D. D. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 iunie 2013 .
PREȘEDINTE, | UDECĂTORI, | |||
DP | S. | S. | , | V. G. |
GREFIER
DS
Red.D.P./M.N.
2 ex/_
Jud.fond.S.T.
| ← Sentința penală nr. 494/2013. Cerere de întrerupere a... | Decizia penală nr. 1246/2013. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
