Sentința penală nr. 29/2013. Trafic de persoane

Comentarii

0

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

Dosar nr. _

SENTINȚA PENALĂ NR.29

Ședința publică de la 15 martie 2013 Completul compus din:

Președinte: T. C., președ. secție penală

: B. M., grefier

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sălaj este reprezentat de Bubuiug Dan, procuror.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, procesul penal pornit împotriva inculpaților P. N., domiciliat în C. Noi, str.Dudului, nr.53, jud. Dolj, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și M.

I. N., domiciliată în Z., b-dul M. V., nr.17, bl.Perla, sc.B, ap.42, jud. Sălaj, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, întrucât în cauză sunt incidente disp.art.310 alin.2 Cod procedură penală, pronunțarea amânându-se pentru astăzi în baza prevederilor art.306 Cod procedură penală. Se constată că cererile, susținerile și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din 6 martie 2013, care face parte

integrantă din prezenta.

T R I B U N A L U L,

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sălaj au fost trimiși în judecată inculpații P. N. si M. I. N. pentru comiterea infracțiunilor de infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 raportat la art.2 pct.2 lit.a din aceeași lege, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în fapt că în perioada începutul anului 2010 - sfârșitul anului 2011 au recrutat, primit, transportat și cazat pe părțile vătămate R. I., H. C., H. M., J. A., P. D., M.

A. G., M. G., Ș. A., M. F., DS, C. S. C., C.

A. E., C. S. C., M. I., R. M. C., T. A., D. R. M. ,

Ș. C. Zanfir, L. V., B. V., L. L., L. L., L. F. și B. C.

I., P. V., D. Zsuzsanna, C. C. P., R. A. M., H. F. I.

, L. P. F., R. M., R. L. - G., O. R. și A. A. prin

inducerea acestora în eroare prin garantarea asigurării unor locuri de muncă sigure cu condiții de salarizare, cazare, și securitate în muncă decente, prestabilite împreună cu părțile vătămate, în scopul exploatării acestora prin executarea unor munci sau îndeplinirea unor servicii în mod forțat ori cu încălcarea nor -

melor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate

în muncă.

în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: declarație martor H. Daniel (f.106, 107-vol.I), înscrisuri transfer bani (f.112-115-Vol.I), declarație parte vătămată R. I. (f.1-3- Vol.II), declarație parte vătămată H. M. (f.4-7-Vol.II), înscris în copie intitulat

,,certificato di atribuzione del numero di codice fiscale,, (f.8- Vol.II), copie act ,,codice fiscale,, (f.9-Vol.II), declarație parte vătămată H. C. (f.10- 13-Vol.II), înscris în copie intitulat ,,certificato di atribuzione del numero di codice fiscale,, (f.14-Vol.II), copie act ,,codice fiscale,, (f.15-Vol.II), declarație parte vătămată J. A. (f.16-20- Vol.II), copie act ,,codice fiscale,, (f.21-Vol.II), declarație parte vătămată P. D. (f. 22-34-Vol.II), declarație parte vătămată M. A. G. (f.35-45-Vol.II), declarație parte vătămată Ș. A. R. (f.46-58 - Vol.II), declarație parte vătămată

M. G. (f.59-65-Vol.II), declarație parte vătămată M. F. (f.66-71- Vol.II), declarație parte vătămată DS (f.72-79-Vol.II), înscris în copie intitulat ,,certificato di atribuzione del numero di codice fiscale,, (f.78-Vol.II), declarație parte vătămată C. A. E. (f.82-86-Vol.II), declarație parte vătămată C. S. C. (f.87-90-Vol.II), declarație parte vătămată C. S. C. (f.91-93-Vol.II), declarație parte vătămată M. I. (f.94-96-Vol.II), declarație martor Rotar Vasile C. (f.97-99-Vol.II), declarație parte vătămată L. V. (f.102-105-Vol.II), declarație parte vătămată B. V. (f.106-109-Vol.II), declarație parte vătămată R. M.

C. (f.119-122-Vol.II), declarație parte vătămată T. A. (f.129-132- Vol.II), declarație parte vătămată D. R. M. (f.133-137-Vol.II), declarație parte vătămată Ș. C. Z. (f.138-142-Vol.II), declarație parte vătămată L. F. (f.143-147-Vol.II), declarație parte vătămată

B. C. I. (f.148-152-Vol.II), declarație parte vătămată P. V. (f.160-169-Vol.II), declarație parte vătămată D. Zsuzsanna (f.170-173- Vol.II), înscris în copie intitulat ,,certificato di atribuzione del numero di codice fiscale,, (f.174-Vol.II), declarație parte vătămată A. A. (f.175- 181-Vol.II), declarație parte vătămată C. C. P. (f.182-186-Vol.II), declarație parte vătămată R. A. M. (f.187-194-Vol.II), declarație parte vătămată H. F. I. (f.195-198-Vol.II), declarație parte vătămată L. P. F. (f.199-205-Vol.II), declarație parte vătămată R.

1. (f.206-209-Vol.II), declarație parte vătămată Rîncan L. G. (f.210-214-Vol.II), declarație parte vătămată O. R. (f.215-218-Vol.II), înscris în copie intitulat ,,certificato di atribuzione del numero di codice fiscale,, (f.222-Vol.II), procese verbale redare convorbiri telefonice (f.1-58), procese verbale redare convorbiri telefonice (f.1-174), declarație inculpat P.

2. (f.66-71), procese verbale de percheziție (f.90-101), declarație învinuită

M. Aurelia (f.113-118), declarație martor Burcă Ion (f.126-130), hartă relațională (f. 134), înscrisuri depuse în copie de învinuita M. Aurelia (f.3-30), înscrisuri în limba italiană depuse de partea vătămată L. L. (f.32-43), declarație parte vătămată L. L. (f.51-56), declarație învinuită

1. Aurelia (f.71-78), planșă foto (f.79-83), raport de constatare tehnico științifică (f.86-94), proces verbal (f.97), declarație inculpată (f.99-106), adresă IPJ Sălaj - Birou arme Explozivi Substanțe Periculoase (f.107) declarație inculpat P. N. (f.136-138).

   Conform art.1 din Codul de procedură penală, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie

   infracțiuni, astfel încât orice persoană care a comis o infracțiune să fie

   pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

   Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii.

   Potrivit dispozițiilor art.345 alin.1 Cod procedură penală asupra învinuirii aduse inculpatului instanța se pronunță prin sentință, pronunțând după caz condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.

   1. iatul 2 al aceluiași articol prevede că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de către inculpat.

Or, pentru a putea da eficiență acestor dispoziții trebuie să avem în vedere faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, dacă probele strânse în cursul urmăririi penale și verificate în instanță dovedesc în mod cert, printre altele că fapta a fost comisă de către inculpați.

În ședința publică din data de_ apărătorul inculpatului P. N. a depus un act notarial prin care acesta declară că înțelege să uzeze de dispozițiile art.320/1 Cod procedură penală (filele 70-71) iar inculpata M. I. a declarat personal în ședința din_ că dorește și ea să fie judecată potrivit procedurii prevazute de acest articol.

Întrucât au fost îndeplinite condițiie cerute de lege pentru judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, instanța a admis această cerere, urmând ca la stabilirea stării de fapt, a vinovăției inculpaților să se aibă în vedere probatoriul administrat în cursul urmăririi penale. În privința laturii civile a cauzei inculpații au recunoscut doar în parte pretențiile părților civile, motiv pentru care s-a dispus disjungerea cauzei în privința laturii civile, desemnarea unui aparator din oficiu pentru părțile civile, victimele traficului în vederea formulării pretențiilor civile și dovedirii acestora, formându-se dosarul_ .

Coroborand toate probele administrate în cursul urmăririi penale de către procuror instanța a reținut următoarea stare de fapt: în cursul lunii noiembrie 2009, fiind în căutarea unui loc de muncă în străinătate învinuita

1. Aurelia și fiica acesteia inculpata M. I. au sunat la un număr de telefon din ziarul ,, Piața de Sălaj’’ la un anunț cu următorul cuprins: ,,asigur locuri de muncă în străinătate’’ Pentru toate aceste servicii învinuita și inculpata au achitat suma de 2600 de euro fiind asigurate că li se va găsi un loc de muncă în Franța . În cursul lunii februarie cele două femei au fost contactate de către numitul Codin Alexandru care le-a spus că nu le mai poate asigura loc de muncă în Franța, dar dacă vor le asigură loc de muncă în Italia ca menajere.

   În cursul lunii martie 2010 Codin Alexandru le-a cerut celor două femei să meargă la București. De aici acestea au fost duse în gară în Craiova unde mai erau și alte persoane care ar fi încheiat astfel de contracte cu Codin Alexandru. Acesta le-a spus învinuitei și inculpatei că vin două microbuze cu oamenii lui care urmau să le ducă în Italia, la muncă.

   Astfel că la scurt timp a venit P. N. cu un microbuz de culoare bleumarin închis sau negru și o persoană pe nume ,, Ionică’’ cu un microbuz de culoare crem. Învinuita și inculpata au urcat în microbuzul inculpatului P.

2. , acest moment fiind prima întâlnire dintre cei trei . Aflând de la inculpată și învinuită că acestea încheiase contract cu Codin Alexandru pentru a muncii ca menajere, inculpatul P. N. a râs și le-a spus celor două femei că el le

poate duce în agricultură sau la persoane vârstnice pentru a le îngriji (,,badante’’).

Inculpatul P. N. le-a dus pe cele două femei prin Bulgaria până în Grecia, iar de aici cu feribotul până în sudul Italiei în localitatea Mirto.

Aici inculpatul a început o relație de concubinaj cu inculpata M. I. . Învinuita M. Aurelia a stat o scurtă perioadă de timp în Italia și întrucât nu s-a putut adapta a venit în România. Inculpatul P. N. i-a propus inculpatei

1. I. să-l ajute la recrutarea forței de muncă din zona acesteia de domiciliul ( județul Sălaj ) întrucât ,,le poate lua bani mai mulți decât celor din zona lui ( Calafat )’’ . Astfel celor din zona Calafat le lua 150 de euro, iar celor din Sălaj 250 de euro, reprezentând comision pentru asigurarea locului de muncă și transport. Totodată acesta i-a promis inculpatei că o să împartă profitul obținut în două părți egale.

   Inculpata a fost de acord cu propunerea, astfel că cei doi s-au întors la Z. și au dat anunțuri la mica publicitate cum că asigură locuri de muncă în străinătate.

   În vederea recrutarii persoanelor de sex masculin si feminin din zona sa de domiciliu ( Calafat ), iar ulterior din zona de domiciliu a inculpatei M. I.

2. (judetul Salaj), inculpatul P. N. și-a creat legături cu diverse persoane atât pe teritoriul R. iei cat si pe teritoriul Italiei. Pe teritoriul R. iei aceștia erau ajutati în racoloarea de persoane de catre membrii familiilor lor, dar si de alte persoane, cu care inculpații purtau discutii prin telefon cu privire la persoanele, modul si conditiile de recrutare, transport, cazare, prelurare, folosire la muncă, încasare de bani de la aceștia, etc.

Pe teritoriul Italiei, inculpatul P. N. avea numeroase cunoștințe (români ,albanezi și italieni) care îl sprijineau în activitatea lor infractionala,

așa-ziși ,, patroni’’ (în realitate exploatatori) cu care acesta si-au creat legaturi și la care, sau cu ajutorul cărora plasau la muncă persoanele recrutate.

În privința contribuției fiecăruia la săvârșirea infracțiunii în plenitudinea elementelor sale, reținem că inculpata M. I. s-a ocupat cu predilecție de recurtarea persoanelor și inducerea în eroare a acestora cu privire la condițiile de muncă, salarizare, cazare etc, activități realizate fie telefonic fie prin discuții directe cu victimele interesate de oferta lor, în timp ce inculpatul P. N. s-a ocupat de restul activităților respectiv de transportul victimelor, cazarea acestora, plasarea pe la diverși exploatatori, încasarea sumelor de la victime sau pentru acestea de la persoanele cărora le încredințau pentru muncă. Desigur că activitatea de inducere și menținere în eroare a victimelor inițiată de către inculpată era continuată și de către inculpat atât pe parcursul trasportului dar și ulterior, după ce victimele se aflau pe teritoriul Italiei. În numeroase cazuri inculpatul l-a însoțit pe inculpat pe timpul transportării părților vătămate în Italia.

Legăturile inculpatului cu persoanele la care am făcut referire mai sus rezultă din majoritatea convorbirilor purtate de acesta și interceptate în cauză coroborate cu declarațiile părților vătămate.

În aceste activitati infractionale, fiind implicate diferite persoane, fiecare dintre acestea, inclusiv P. N. urmăreau sa obțina, din banii proprii ai victimelor sau obținuți prin muncă de către acestea, venituri cât mai consistente, profitand si de faptul că, odată ajunse în custodia lor pe teritoriul unui stat străin a cărui limbă nu o cunosc și unde nu știu unde să se adreseze în caz de încălcare a drepturilor lor fundamentale, erau lipsite de orice protectie. În realizarea obiectivelor lor inculpatul P. N. împreună cu

partenerii săi recurgeau la amenințări cu violenta ,agresiuni și alte forme de intimidare a victimelor.

Pe raza județului Sălaj, inculpata M. I. a început inițial să racoleze persoane cu ajutorul mamei sale . Totodată aceștia au recurs așa cum am arătat la anunțuri în ziarul ,,Graiul Sălajului’’ și pe pagina de internet a acestui ziar, în vederea recrutării a cât mai multor persoane. Atât P. N. și

M. ( fostă S. ) I. N. cât și persoanele de care aceștia se foloseau în vederea recrutării persoanelor, induceau în eroare victimele cu privire la legalitatea activității desfășurată de către ei, cu privire la condițiile bune de muncă, timpul de lucru, salarizarea și cazarea.

Totodată aceștia îi asigura pe oameni că li se va întocmi contract de muncă, fapt ce le dădea încredere victimelor cu privire la legalitatea acțiunilor lor, si se creea impresia ca intre ,,patronii italieni’’ si inculpați existau raporturi contractuale, în acest sens.

După ce reuseau să căștige încrederea victimelor, inculpații le propuneau să se întalnească personal cu acestea, pentru a stabili detaliile referitoare la contractul de muncă, astfel că, în cea mai mare parte, victimele acceptau oferta locului de muncă promis, stabilind în același timp și momentul plecării in Italia. Desigur că succesul acestei acțiuni de recrutare era întărit și de starea financiară dificilă în care se aflau victimele, stare de care cei doi

inculpați profitau din plin.

Tariful perceput de către inculpați era cuprins între suma de 250-300 de euro pentru fiecare persoană în parte, acesta reprezentând contravaloarea transportului din România la locul de muncă în Italia și comisionul perceput pentru intermedierea contractului de muncă cu angajatorul italian. De asemenea, inculpații asigurau victimele de faptul că acestea au mai dus astfel de persoane în Italia și care, odată ajunse la destinație, au

început să muncească fără să existe probleme la plata salariului sau alte inconveniente.

În cazul în care persoanele racolate declarau că nu posedă sumele de bani solicitate, inculpații acceptau, să le asigure transportul gratuit pâna în Italia, iar victimele, odată ajunse la locul de muncă, urmau să plătească din primul lor salariu sumele de bani astfel datorate .

După ce inculpații reușeau sa racoleze mai multe persoane deodată, formau grupuri cărora le comunicau data, locul și ora plecării către Italia. În activitatea de inducere în eroare a victimelor inculpații le asigurau pe acestea că angajatorul italian le va asigura banii necesari pentru hrana zilnică.

Inculpații urmăreau în activitatea lor infracțională să racoleze în special femei tinere, provenite din mediul rural, cu o situație materială precară, majoritatea făra a avea un loc de muncă stabil, fără studii și cu probleme financiare, care să poată fi ușor de controlat.

Transportul victimelor se făcea cu mai multe microbuze de către inculpatul P. N. sau parteneri ai acestuia . P. N. era însoțit uneori si de inculpata M. I. -N. . Aceștia, odată ajunși pe teritoriul Italiei, transportau victimele până în partea de sud a acestei țări, în zona Calabria, unde aceștia așa cum am arătat mai sus aveau legaturi cu diferiți cetățeni italieni, albanezi și români presupuși angajatori, care preluau victimele și le transportau pâna la locul de cazare. Acesta era situat în special în zone nelocuite și greu accesibile la mijloace de transport în comun, fără condiții propice pentru locuit. Toate aceste aspecte erau cunoscute de către inculpații

P. N. M. I. N. .

Inducerea în eroare a victimelor cu privire la legalitatea acțiunilor lor, condițiile de munca cazare, securitate si sănătate in muncă, încheierea unui contract de munca de îndată ce ajung la destinație, modul de racolare a victimelor, transportul acestora, persoanele de legătura atât în țară cât și în Italia, localitățile unde erau transportate victimele si locurile unde au fost transportate, rezultă din convorbirile telefonice purtate de către inculpați cu victimele și cu persoanele din anturajul lor, coroborate cu declarațiile victimelor.

Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și declarațiile părților vătămate rezultă și atitudinea celor doi inculpați în raport cu victimele și situația acestora. Inculpații și celelalte persoane implicate în această activitate de recrutare a forței de muncă și folosire a victimelor la muncă fără respectarea prevederilor legale în materie, tratau victimele cu indiferență, le umileau, le supuneau la muncă fără respectarea vreunei norme privind securitatea și sănătatea în muncă, le cazau în diverse locații improprii și ori de câte ori acestea aveau obiecții sau le reproșau faptul că nu și-au respectat promisiunile făcute nu ezitau să le amenințe chiar cu moartea .

Mai mult persoanele de legătură a inculpaților (Pascuale, Antonio, Mimo, etc), instaurau o adevărată teroare în rândul victimelor, acestea neputând scăpa din custodia lor decât prin ,,fugă’’ ( Antonio sau Mimo), sau ca urmare a achitării unor sume de bani către aceștia ( Pascuale ).

Întrucât de acasă o parte din victime își luau la sugestia inculpaților, sume de bani doar de comision plus transport, pe care le dădeau inculpatului

P. N. sau inculpatei M. I., odată ajunși în Calabria, aceștia erau dependenți financiar de inculpați si partenerii lor, neavând altă alternativă și nici resurse financiare pentru a se întoarce acasă. În atare condiții părțile vătămate erau nevoite să accepte să muncească în orice condiții și pentru orice suma de bani pentru obținerea sumelor de bani necesare întoarcerii lor în țara sau găsirii unui nou loc muncă în Italia.

În cursul anului 2010, inculpații P. N. și M. I. -N. fosta

1. , au racolat mai multe persoane de pe raza judetului Sălaj, pe care ulterior le-au transportat în Italia, în scopul exploatării prin muncă a acestora după cum urmează:.

   1. În cursul lunii aprilie 2010 persoana vătămată R. I. ,, în urma unui anunt publicat in ziarul local " Graiul Sălajului";, privind recrutarea de forta de munca pentru Italia, în domeniul agricol si al asistentei sociale, le-a contactat telefonic pe inculpata M. I. N., fostă S. și învinuita M. Aurelia, care s-a prezentat ca fiind doamna "Ica";, la numerele de telefon 0766379151, 0766267000 și 0756581614 . În urma discutiilor telefonice purtate cu acestea, a acceptat oferta asigurarii unui loc de munca stabil in Italia, în domeniul asistenței sociale. În data de 12 aprilie 2010, partea vătămată împreună cu alte opt persoane, conform întelegerii anterioare avută cu inculpații P. N., M. I. -N. fosta S., s-au întalnit în zona Spitalului Judetean de Urgenta din Municipiul Z., fiind asteptati de către acestia cu microbuzul cu numărul de inmatriculare_, condus de catre inculpatul P. N., care i-a transportat în Italia. Inculpații P. N. si M. I.

      N., au decis sa efectueze transportul persoanei vătămate si a celortalte persoane pe ruta Z. -Calafat-Bulgaria-Grecia-Italia, deoarece acestia mai aveau de preluat si alte persoane racolate din zona de sud a României. Ajunși în localitatea C. Noi, jud. Dolj, persoana vătămată a fost nevoită să

      rămâna peste noapte în microbuzul de transport, urmând ca in dimineata zilei urmatoare acestia să-și continuie deplasarea pe ruta mentionată anterior.

      Pe timpul deplasarii inculpații i-au solicitat de la persoana vătămată un comision în suma de 250 euro, din care 150 euro reprezenta suma încasată pentru asigurarea acelui loc de munca în Italia, iar diferenta de 100 Euro, reprezenta valoarea transportului pană la locul de munca promis, sumă pe care partea vătămată a și achitat-o.

      Inculpații au asigurat-o pe partea vătămată că i se va rezolva loc de muncă fie în agricultură fie la îngrijit de persoane vârsnice, iar câștigul va fi de 700 euro la îngrirjit de bătrâni, iar în agricultură mai mare de atât ( 30 euro/zi).

      Ajunsa în sudul Italiei, în regiunea Calabria localitatea Rosano, partea vatamata a fost predata de catre inculpați unui anume ,, Cristi’’ care a transportat-o până în localitatea Terra Veche . Aici acel ,, Cristi’’ a dus-o la o personă în vârstă de 93 de ani cu probleme neuropsihice pe care trebuia să o

      îngrijească și să-i facă menajul . La cererea persoanei întreținute partea vătămată s-a culcat în prima noapte cu aceasta în pat. În acea noapte persoana respectivă a țipat toată noaptea datorită problemelor de sănătate pe care le avea. În ziua următoare persoana îngrijită l-a sunat pe nepotul ei și i-a spus că nu mai vrea să fie îngrijită de către partea vătămată, astfel că acesta a dus-o înapoi în localitatea Rosano și a predat-o aceluiași ,,Cristi’’ .

      De aici ,,Cristi’’ a dus-o pe partea vătămată în localitatea Mirto pentru a îngriji de o persoană de sex masculin în vârstă de 87 de ani. Aici după 3-4 zile persoana respectivă pe nume Giusepe i-a cerut părții vătămate să întrețină relații sexuale cu el, acesta fiind o condiție pentru a fi menținută la muncă, impusă de persoana îngrijită și altor femei din România care au lucrat pentru el. Partea vătămată nu a fost de acord cu solicitarea acestuia astfel că acesta nu a mai fost de acord să-l îngrijească.

      R. I., a muncit la locuinta acestei persoane timp de opt zile, fiind remunerată în urma mai multor rugăminți, doar cu suma de 150 euro. De aici victima a fost transportată la o locuință unde o persoană din Z. pe nume V.

      R. îngrijea un alt bătrân.

      Aici partea vătămată a stat până în ziua următoare după care s-a întors acasă cu una autocar al societății de transport SC ATLASIB SRL.

   2. Părțile vătămate, soț și soție, H. C. și H. M., în cursul lunii aprilie 2010 tot în urma unui anunț publicat în ziarul Graiul Sălajului a contactat telefonic numerele de telefon 0766379151 și 0766267000 la care au răspuns o femeie care s-a prezentat ca fiind Aurelia, aceasta oferindu-le detalii despre oferta de locuri de muncă în agricultură în Italia.

      Acestea fiind interesate de un asemenea loc de muncă, la propunerea învinuitei M. Aurelia au acceptat să se întâlnească cu aceasta în zona Spitalului Județean de Urgență din Mun. Z., unde au aflat că aceasta racolează persoane interesate de un loc de muncă bine plătit în Italia, în baza unui contract de muncă, urmând să primească suma de 25 euro pe zi, programul de muncă fiind de 7 ore pe zi, iar orele suplimentare fiind plătite cu suma de 5 euro pe oră, asigurându-le pe acestea că locul de muncă oferit este sigur.

      În data de_, cele două părți vătămate împreună cu alte 8 persoane au plecat din Mun. Z. cu un microbus de culoare alb, condus de către inculpatul P. N., aflând că acesta este cel care le va asigura locul de muncă în Italia pentru suma de 250 euro de fiecare persoană, reprezentând

      comisionul pentru asigurarea locurilor de munca in Italia și valoarea transportului pană la locul de munca promis.

      Deplasarea s-a făcut pe același traseu Z. - Cipuercenii Noi jud. Dolj ( domiciliul inculpatului P. N. )- trecerea cu bacul în Bulgaria- Grecia - trecerea cu feribotul în sudul Italiei.

      Neavând întreaga sumă de bani solicitată de către inculpați, aceștia le- au oferit alternativa părților vătămate de achitare a comisionului respectiv în sumă de 300 euro pe timpul deplasării, urmând ca diferența de 200 euro să fie achitată din primul salariu primit în Italia.

      Ajunși în Italia, în localitatea Fracineto, inculpații P. N. și M. I.

      N., i-au plasat pe cei doi soți și alte trei persoane unui cetățean italian pe nume Alfonso. Acesta după ce le-a sigurat cazarea în condiții improprii, respectiv în camere cu igrasie și mucegai, fără paturi de dormit, decât doar o singură saltea, fără apă curentă, în ziua următoare i-a dus la cules de mazăre, unde au lucrat aproximativ 5 zile. Părțile vătămate se trezeau la ora 4.00 și erau transportate aproximativ 70 de km de la locul de cazare la cules de mazăre. De aici în jurul orelor 16.00 se întorceau la locul de cazare. Aici cele două părți vătămate au lucrat cinci zile într-un interval de timp de două săptămâni cât au locuit la locul de cazare asigurat de ,,Alfonso’’. Italianul Alfonso i-a dat inculpatului P. N. suma de 250 de euro cu cât ii rămăseseră dator părțile vătămate, iar acestora din urmă nu le-a plătit nimic pentru muncă prestată.

      De aici părțile vătămate au fost duse și cazate de către P. N. în localitatea Mirto, care le-a promis că le va găsi un nou loc de muncă. Aici au stat două săptămâni timp în care au lucrat doar două zile la cules de cireșe și căpșuni.

      Astfel, la scurt timp părțile vătămate H. C. și H. M. s-au întors pe cheltuiala lor în România, constatând că au fost induse in eroare cu privire la conditiile de munca ,cazare salarizare ,etc, în scopul exploatarii pe teritoriul Italiei .

   3. În cursul lunii mai 2010, în urma unui anunț publicat in ziarul Graiul Salajului, de către inculpații P. N. și M. I. -N., partea vatamata J. A. , din municipiul Z., a contactat telefonic numărul 0756581614, unde a raspuns o tanără pe nume ,,Roxana’’, care i-a spus ca are mai multe locuri de munca în Italia, in domeniul agriculturii, fiind mandatată de o alta persoană în scopul prezentarii ofertelor locurilor de munca. Partea vatamata, după cateva zile, a contactat din nou telefonic acel numar de telefon, unde de această dată a raspuns o alta tanară, care s-a prezentat ca fiind I. . Partea vătămată și inculpata au stabilit o întalnire ulterioara la apartamentul inchiriat de către P. N. pentru aceasta din urmă, situat in Mun. Z., str. Tudor V., bl. P20, et. 4. În acel loc, partea vatamata, s-a întâlnit cu inculpații M. I. - N. si P. N., care i-au precizat ca îi pot asigura un loc de munca cu un castig lunar cuprins intre 1100-1200 euro, la cules de piersici sau caise, iar in cazul acceptarii ofertei prezentate de ei, trebuie le achite acestora acelasi comision in suma de 250 euro.

      Astfel în data de_, partea vatamata J. Andei, împreuna cu alte persoane au plecat din statia Peco situata în parcarea Pensiunii Vila Vlad, din municipiul Z., în directia Italia, moment in care acesta i-a achitat inculpatului P. N. suma de 150 euro, după ce in prealabil la întâlnirea precedentă acesta îi mai achitase suma de 100 euro.

      Ajunși în Italia, în zona localitatii Scanzano, inculpații l-au predat pe J.

      A. învinuitului Mazilu Aurel și concubinei acesteia învinuita Palade Cumpătă Liliana L. căreia i se spunea ,,Lili’’, aceștia urmând să se ocupe de cazarea părții vătămate. Cei doi învinuiți se cunoșteau cu P. N. și se ocupau cu plasarea persoanelor transportate de către P. N. la diverși proprietari italieini pentru a muncii în agricultură. Cei doi învinuiți erau cei care negociau cu proprietarii prețul muncii victimelor și încasau de la aceștia bani pentru munca prestată de către acestea.

      Așa cum rezultă din cazierul învinuitei Palade Cumpătă Liliana L. aceasta s-a refugiat în sudul Italiei pentru a se sutrage de la executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin Sentința Penală nr. 14/_ a Judecătoriei Beclean.

      În ziua urmatoare învinuitul Mazilu Aurel, l-a transportat pe partea vătămata J. A. într-o fermă pomicola la cules de caise, unde a muncit între orele 05.30 dimineata pană la orele 20.00 seara, timp de 24 zile. Pentru 10 zile ( 105 ore ) lucrate în luna mai a primit suma de 217 euro, iar în luna iunie pentru 14 zile lucrate (165 ore ) a primit suma de 340 euro, cu toate că conform contractului încheiat trebuia sa fie de 1248,75 euro lunar.

      Din declaratia părții vătămate, rezultă faptul că, învinuitul Mazilu Aurel și concubina acestuia erau cei care îl supraveghea atat la locul de cazare cat si pe timpul muncii prestate în ferma, el fiind și cei care încasau de la patronii italieni sumele de bani cuvenite pentru munca prestata de partea vatamata, precum si de alte asemenea persoane din R. ia, care i-au fost plasate de catre inculpatul P. N. . Partea vătămată, arata totodata că a fost amenințat de catre Mazilu Aurel cu moartea, în situația în care, odată ajunse in R. ia, îi vor creea probleme si vor anunta organele judiciare cu privire la acesta. Observând că se urmărește de către inculaptul P. N. în complicitate cu cei doi învinuiți doar obținerea unor sume cât mai mari de bani de pe urma muncii sale, fiind dus la muncă ca urmare a inducerii sale in eroare cu privire la condițiilor legale de muncă, salarizare și securitate în muncă, partea vatamata J. A. s-a întors la familia lui in R. ia, fara a avea un castig material ca urmare a muncii prestate de acesta in Italia.

   4. În primăvara anului 2010, în cursul lunii mai, partea vătămată P.

      D. , în urma unui anunț din ziarul Graiul Sălajului privind asigurarea unor locuri de munca în agricultură în Italia, a contactat numărul de telefon menționat în acel anunț, discutând cu o tânără care i-a oferit un loc de munca în agricultură în sudul Italiei, la cules de portocale si struguri. Acea persoană i- a promis ca, pe lângă locul de munca asigurat, le va asigura și locul de cazare, la plecare trebuind să plătească suma de 250 de euro reprezentând transportul și comisionul pentru asigurarea locului de muncă.

      După câteva zile, inculpatul P. N. însoțit de inculpata M. I. N. s-au întâlnit cu partea vătămată P. D., ulterior acesta fiind transportat în Italia, în apropierea localității Rossano, împreună cu alte persoane. Odată ajuns în Italia, partea vătămată a fost cazată împreună cu alte persoane, însă neavând un loc de muncă asigurat a fost nevoită să stea doar în incinta acelei locuințe. În acele zile inculpatul P. N. l-a vizitat pe P. D. la locul de cazare și l-a asigurat că în perioada următoare îi va găsi un loc de muncă, astfel că în zilele următoare inculpatul P. N. l-a transportat pe acesta până în localitatea Cosensa, unde a fost preluat de către o altă persoană, de naționalitate română, care l-a cazat într-un apartament din Cosensa. De când a ajuns în Italia ( sâmbăta seara ) și până vinerea ce a urmat partea vătămată s-a hrănit doar cu

      ce și-a dus de acasă. Fiind zonă montană și nefiind căldură în acel apartament, un italian i-a adus părți vătămate o plapumă cu care să se învelească. În ziua următoare ( vinerea ) același italian l-a preluat pe partea vătămată și pe încă o persoană de cetățenie română pe nume ,, C. ’’ și i-a dus la muncă la pădure. Aici partea vătămată și cealaltă persoană au fost puși la muncă de către cetățeanul italian fără a li se asigura echipament corespunzător de protecție împotriva pericolelor ce puteau surveni în timpul muncii la pădure ( bocanci, cască de protecție, etc). Potrivit declarației părții vătămate munca care li s-a cerut să o presteze era foarte grea, iar condițiile de muncă foarte periculoase. Astfel trebuia să ridice cu brațele bușteni de lemn și să-i tragă la vale, fie cu brațele, fie cu ajutorul cailor pe un teren foarte abrupt și cu multe denivelări. În vale partea vătămată și cu alte persoane așezau lemnele tot cu brațele în diferite stive după care acestea erau încărcate în camioane. În timp ce muncea partea vătămată a fost călcată de un cal pe un picior, astfel că nu a mai putut munci. Italianul care îi supraveghea i-a cerut acestuia să muncească în continuare sau să plece. În atare situație partea vătămată a continuat să muncească, împrejurare în care i s-a inflamat piciorul.

      Partea vătămată a mers la muncă așa accidentat cum era și în ziua următoare ( sâmbăta) ocazie cu care i-a spus italianului care l-a dus la muncă că nu mai poate munci din cauza durerii la picior, împrejurare în care acesta i- a cerut să părăsească apartamentul dacă nu mai vrea să muncească.

      În ziua următoare (duminica) niște cetățeni români i-au găsit părții vătămate de lucru pentru o zi la spart betoane pe marginea unei șoșele, muncă pentru care a primit 40 de euro. Totodată partea vătămată și-a vândut un lănțișor din aur de 12 grame cu 100 de euro pentru a-și asigura banii cu care să se întoarcă în țară .

      Astfel că în zilele următoare s-a deplasat din Cosensa până în Rosano, iar de aici până în Bologna unde a fost primit de un prieten de-al său pe nume Florin ,care l-a mai împrumutat cu 80 de euro, apoi s-a întors în România.

      Ajuns în România partea vătămată l-a contactat telefonic pe inculpatul P.

      N. și i-a reproșat pentru faptul că la abandonat în Calabria și l-a avertizat că a sesizat organele de poliție, împrejurare în care i-a inculpatul atras atenția că o ,, să moară din chestiile astea ,,( convorbire redată mai sus).

   5. În cursul aceleiași lunii, respectiv mai 2010, în urma unui anunț publicat in ziarul Graiul Salajului, inculpații P. N. și M. I. -N., au racolat si partile vatamate M. A. G., din Orasul J., jud. Sălaj și prietenul ei Ș. A., din municipiul C. N., jud. C., respectiv M. G. și soția acestuia M. F. , ambii cu domiciliul in Orasul J., jud. Sălaj. Inculpații le-au promis și acestor părți vătămate locuri de muncă in baza unor contracte în Italia, atat in domeniul agriculturii cat si in cel al asistentei sociale, avand conditii optime de munca, cazare, salarizare si securitate în schimbul comisionului de 250 euro. Primind acceptul victimelor de a pleca la munca in Italia, inculpatul P. N., a solicitat si primit de la fiecare dintre părtile vătămate mentionate, suma de 50 euro, iar restul sumei datorate a fost solicitată de acesta în două transe, respectiv, una in momentul parasirii teritoriului tării la Vama Nădlac, iar cealalta transa în Italia după primirea salariului din prima luna de munca.

În data de_ părțile vătămate au plecat înspre Italia cu microbusul cu nr._, condus de P. N. . Odată cu părțile vătămate au mai fost transportate și alte persoane, în total fiind 14, deși autovehicului de mai sus avea doar 9 locuri . În punctul de frontieră Nădlag inculpatul a așteptat

aproximativ 6 ore alte două microbuse care veneau cu persoane din zona de domiciliu a inculpatului P. N. (Calafat). O parte dintre persoanele aflate în microbuzul condus de inculpat au fost transferate în celelelate microbuze, iar doi băieți au fost trecuți frontiera în portbagaj. Cu privire la aceștia inculpatul a convenit cu vameșii să-i treacă în acest mod frontiera, afirmând în prezența celorlalți pasageri că mai are în portbagaj ,,două antilope’’.

Ajunși în Italia, în zona localitatii Scanzano, inculpații P. N. și M.

I. N., au predat părțile vatamate mentionate anterior învinuitului Mazilu Aurel și concubinei acesteia, care i-au cazat într-o locuință prevazută cu două camere, improprii pentru a locui, părțile vătămate fiind cazate toate patru într- o cameră, iar în cealaltă cameră alte trei persoane. Părțile vătămate dormeau pe jos pe saltele și nu aveau apă caldă pentru a se spăla.

În ziua urmatoare, învinuitul Mazilu Aurel, le-a solicitat părților vătămate M. A. -G. si cumnatei sale M. F. să accepte intretinerea de relatii sexuale cu acesta, spunand că numai așa o să le faciliteze mai usor locul de munca promis din România, însă cele două tinere au refuzat. Astfel de solicitări au fost făcute, potrivit declarațiilor părților vătămate și altor persoane cărora cei doi învinuiți le-au facilitat intermedierea unor locuri de muncă.

În aceasi zi, învinuitul Mazilu Aurel-Dragoș, a dus toate persoanele vătămate la ferma pomicolă a unui italian poreclit ,,Mimo’’, unde au fost folosite la munca la cules de fructe, 7 zile pe saptamană cate 15 ore pe zi. După aproximativ 2 saptamani, au primit de la învinuitul Mazilu Aurel si de la concubina acestuia doar suma de 50 euro fiecare dintre aceste parti vatamate, primind asigurari din partea acestora ca salariul le v-a fi înmanat doar la sfârsitul lunii.

Din declaratia parților vătămate, rezulta faptul că, învinuitul Mazilu Aurel și concubina Palade Cumpătă Liliana L. erau cei care îi supraveghea atat la locul de cazare cat si la locul de muncă în ferma, învinuitul fiind cel care încasa de la patronul italian sumele de bani cuvenite muncii prestate de aceste persoane.

Părțile vătămate M. A. Gergeta, Ș. A. , M. G. și M. F., constatând că sunt folosite la muncă fără întocmirea unui contract de muncă și cu nesocotirea normelor de securitate și sănătate în muncă și-au exprimat nemulțumirea față de acestă stare de lucruri în cadrul unor discuții personale. De asemenea părțile vătămate erau nemulțumite și de condițiile deosebit de grele de muncă. Întruna din zile partea vătămată M. G. N. a fost lovit de italianul ,, Mimo’’ pentru că i-a cerut să o lase pe sora sa căreia i se făcuse rău să se odihnească puțin.

Nemulțumirele părților vătămate au ajuns prin intermediul unor persoane apropiate învinuitului Mazilu Aurel-Dragos la acesta, fapt pentru care într-una din zile învinuitul a venit împreună cu mai mulți bărbați și prin amenintări și acte de violență, le-a impus părților vătămate să se urce in autoturismul său, dupa care le-a aruncat o parte din lucrurile lor personale în acelasi autoturism, apoi i-a transportat aproximativ 100 de km, până în localitatea T. to, unde i-a abandonat, fără a le plati contravaloarea muncii prestate și fără a le da posibilitatea de a-și recupera restul bunurilor personale rămase in incinta locuintei unde acesta i-a cazat. Pe timpul acestei deplasări învinuitul a amenințat părțile vătămate că dacă o să ,, facă gălăgie’’ o să i-a fetele să le ducă în ,, altă parte’’ fapt ce generat sentimente de frică în rându-l acestora.

În această stare de disperare generată de comportamentul agresiv al inculpaților și învinuiților, de starea de nesiguranță în care se aflau datorită necunoașterii locului și a unor persoane de încredere în jurul lor precum și datorită imposibilității și temerii de a se adresa autorităților italiene, partea vătămată M. G. a luat legătura cu un văr de al său pe nume Volosîncă M. care i-a trimis o sumă de bani pentru a putea pleca din zona unde se aflau învinuiții. Cu ajutorul acestei persoane părțile vătămate au reușit să se întoarcă acasă.

Ulterior învinuitul Mazilu Aurel-Dragoș la insistențele părților vătămate le-a trimis fiecăruia dintre aceștia câte 250 de euro prin intermediul serviciului Western Union cu toate că trebuia să le dea fiecăruia în jur de 2000 de euro pentru munca prestată ( o lună de zile - 15 ore pe zi) .

În luna mai 2010, partea vătămată DS , din Ș. l S., jud. Sălaj, în urma unor anunțuri din ziarul Graiul Sălajului privind asigurarea unor locuri de munca în agricultura în Italia, a contactat numerele de telefon 0766379151 și 0766267000, purtând discutii cu inculpata M. I. -N., care i-a oferit un loc de munca in agricultura in sudul Italiei, la cules de fructe sau legume, in baza unui contract de munca încheiat cu angajatorul italian, urmând sa câștige zilnic suma de 28-30 euro / zi, programul de munca fiind de

7 ore pe zi, iar orele suplimentare fiind retribuite cu suma de 5 euro pe zi. Inculpata i-a spus părții vătămate, că pentru aceste servicii, va fi nevoită să îi plătească acesteia un comision în suma de 250 euro, iar cazarea în Italia o va costa 60 euro/lună și i-a solicitat să găsească și alte persoane care doresc sa meargă la munca in Italia, deoarece locurile de muncă pe care aceasta le rezolva sunt în număr mai mare. Partea vătămată a acceptat propunerea pentru că se afla în nevoie, soțul său care fusese unicul întreținător de familie decedând în urma unui infarct miocardic precum și datorită încrederii pe care a reușit să i- o câștige inculpata M. I. prin modul convingător în care a i-a expus oferta de muncă .

Plecarea părții vătămate s-a amânat în mai multe rânduri datorită faptului că aceasta nu dispunea de banii necesari pentru transport și comision. În acest interval de timp inculpata M. I. N. insista în mod repetat ca partea vătămată să-și facă rost de bani și să plece.

După aproximativ o săptămână partea vătămată a reușit să-și facă rost de bani, astfel că în data de_, a fost preluată de către inculpatul P. N. din Ș. l S., localitatea sa de domiciliul și transportată cu microbuzul_ în Italia în localitatea Mirto în apropiere de localitatea Rosano din Calabria.

Odată ajunși în Italia, partea vătămată împreună cu alte 6 persoane din județul Sălaj, a căror identitate nu o cunoștea au fost cazate într-una din camerele unei locuințe în care mai locuiau si alți cetățeni de naționalitate turcă și bulgară. Partea vătămată împreuna cu alte 2 femei, au fost nevoite să doarmă în bucătăria comună, în paturi suprapuse.

Partea vătămată, și cele 6 persoane, au fost ținute în acea locuință, aproximativ o săptămâna, fără a li se asigura locul de munca promis, fără alimente și fără a avea posibilitatea de a se deplasa pentru anumite cumpărături, deoarece locația în care au fost cazate se afla într-o zona periferică, izolată a localității rurale Mirto.

Fiind abandonați, de către inculpați fără alimente, partea vătămată și celelalte persoane care au fost cazate împreuna cu aceasta erau nevoite să meargă aproximativ 12 km pe jos pentru a-și cumpăra alimente.

După o săptămână în care partea vătămata nu a muncit deloc, o persoana din anturajul inculpaților, cunoscut cu numele "Nelu";, a transportat-o pe împreună cu alte persoane până într-o fermă administrată de către o femeie de naționalitate italiană, de unde după aproximativ 20 de minute au fost preluate de un alt cetatea italian cu un microbuz și transportați într-o altă fermă.

Din declarația părții vătămate rezulta faptul că, aceasta a muncit în acea fermă la cules de căpșuni doar câteva zile dar, văzând că persoanele pentru care muncea și cele care o supravegheau la muncă strigau în permanență la ea, îi vorbeau vulgar și o amenința, s-a împrumutat cu o sumă de bani si s-a întors în țară, fără să fie remunerată pentru munca prestată de aceasta în Italia.

Ulterior a luat legătura cu P. N. și i-a cerut banii pe care i-a cheltuit, însă acesta a refuzat să-i dea banii înjurând-o. Potrivit susținerilor acesteia acesta a amenințat cu moartea și alte persoane care i-au cerut banii cu care au fost prejudiciați de către acesta și inculpata M. I. N. .

1. La începutul lunii mai 2010, părtile vatamate C. S. C. și sotia lui C. A. E. , ambii din localitatea T., jud. Sălaj, fiind interesati de obținerea unui loc de munca în străinătate au contactat numarul de telefon 0756581614 pe care aceștia l-au gasit într-un anunt in ziarul Graiul Sălajului, referitor la recrutarea de forță de munca în strainatate, în urma căruia au purtat discutii cu inculpata M. I. N., care locuia în același apartament situat în blocul P20 et. 4 de pe strada Tudor V. din Z. închiriat de către P. N. în scopul desfășurării activității, fără ca mama inculpatei, învinuita M. Aurelia să știe că aceasta este în Z. și cu ce se ocupă.

   Pentru oferirea mai multor detalii cu privire la oferta formulată, inculpata a invitat cele două părți vătămate la apartamentul de mai sus unde i-a convins să accepte oferta asigurându-i că cunoaște mai mulți patroni italieni, comisionul perceput de aceasta fiind de 250 euro de fiecare persoană, acesta reprezentând asigurarea locului de muncă în Italia și transportul acestora din România în Italia. Cu această ocazie părțile vătămate i-au achitat inculpatei suma de 300 euro, restul sumei urmând a fi achitată în Italia din salariu.

   Din declarația părților vătămate rezultă faptul că în data de_ cele două părți vătămate au fost transportate împreună cu alte cinci persoane cu microbusul cu numărul de înmatriculare_, condus de inculpatul P. N., dată la care acesta a mai transportat și un alt grup de persoane preluate cu un alt microbus condus de finul acestuia, persoane care au fost racolate tot de inculpata M. I. N. .

   Cele două părți vătămate au fost transportate în sudul Italiei, în localitatea Mirto, unde au fost predate unui bărbat pe nume ,,M. ’’ care le-a cazat într-o casă unde se aflau mai multe persoane atât bărbați cât și femei din zona de sud a României. În casa respectivă părțile vătămate au dormit în cameră cu mai mulți bărbați și femei la un loc. În ziua următoare cazării

   ,,Nelu’’ cunoscut al lui P. N. a dus-o pe partea vătămată C. Andrea E. la muncă la cules de cireșe unde se ocupa de supravegherea sa un albanez pe nume ,, Mimo’’. Partea vătămată C. Andrea E. a muncit doar două zile după care au fost mutate într-o altă locuință cu turci și bulgari. Văzând că sunt mutate dintr-o locuință în alta și că nu li se asigură un loc de muncă potrivit înțelegerii din România părțile vătămate s-au hotărât să ia bani cu împrumut și să se întoarcă în țară. Astfel că în data de_ au apelat la niste cunostinte care munceau în Italia în zona Sicilia pentru a-i ajuta financiar în vederea întoarcerii în România.

   În aceiași perioadă cu părțile vătămate menționate anterior, inculpații P.

   N. și M. I. N. au racolat și părțile vătămate C. S. C. , din Mun.

   Z. și pe prietenul acesteia M. I. , din localitatea P., jud. Sălaj. Aceștia locuiau în același bloc în care se afla și apartamentul închiriat de inculpata M.

   I. N. și inculpatul P. N. . Inculpata M. I. N. le-a promis celor două părți vătămate locuri sigure de muncă în zootehnie. Cazarea și mâncarea erau asigurate gratuit de către fermierul italian, iar salariul urma să fie în cunatum de 750 de euro / luna .

   În perioada următoare, respectiv în data de_, cei doi inculpați au pretins și primit de la părtile vătămate suma de 500 euro, sub pretextul că au de achitat plata unei sume de bani la bancă, urmând ca după 2-3 zile acestia sa fie transportati de inculpatul P. N. cu un microbus în localitatea Rossano, din Italia, împreuna cu alte trei persoane din judetul Salaj.

   În data de_ partea vătămată a fost transportată de către inculpatul P. N. în sudul Italiei. În data de_ au ajuns în localitate Rosano unde au fost cazate într-o locuință cu alte patru persoane din zona de sud a României.

   În ziua urmatoare inculpații au transportat și cazat intr-o alta locatie, in care au ramas si ei timp de o zi. În data de_ partile vatamate au fost transportate de către inculpatul P. N. și un cetatean albanez necunoscut aproximativ 200 km, într-o ferma parasita unde acestia au încercat să-i convingă că un patron Italian va aduce animale pe care cei doi să le îngrijească. Văzând conditiile improprii de cazare partile vatamate au refuzat sa ramana în acel loc, astfel ca inculpatul P. N. s-a intors cu acestia in locatia de unde au plecat.

   În urmatoarea zi părtilor vatamate C. S. C. și M. I. le-a fost oferit de inculpatul P. N. un alt loc de munca, respectiv la locuinta unei familii vârstnice de italieni, pentru îngrijirea acestora, unde acestia urmau să primeasca un salariu lunar de 750 euro de persoana, afland ulterior ca salariul pentru care vor munci la acea familia nu va depăși suma de 300 euro de persoana.

   De aici P. N. i-a transportat și predat cetateanului italian ,,Alfonso’’, care era proprietarul unei ferme de fructe. Cetateanul italian ,,Alfonso’’ i-a asigurat pe acestia că vor primi zilnic de la el suma de 25 euro pentru orele muncite în ferma lui, însă vor fi nevoiti să-i plateasca acestuia suma de 240 euro, chirie. Acestia au acceptat oferta italianului Alfonso, au lucrat doar câteva zile în ferma acestuia, după care acesta nu i-a mai primit la muncă. În același timp a venit la părțile vătămate un alt cetățean italian care s-a prezentat ca fiind proprietarul casei în care cele două părți vătămate au dormit două zile și le-a cerut suma de 100 de euro chirie, în caz contrar urmând să fie evacuați.

   Constatând că atât inculpații cât și celelalte persoane cu care au intrat în contact nu au urmărit decât să încaseze sub orice forma diferite sume de bani de la ei au hotărât să se întoarcă în țară.

   Reușind să intre în posesia unui număr de telefon al unei societăți de transport, cele două părți vătămate s-au întors în țară.

2. În cursul lunii iulie 2010 inculpatul P. N. și inculpata M. ( fostă

   S. I. ) au racolat de pe raza localităților Z. și C. victimele R. M. C.

   , prietena acestuia T. A. precum și pe victimele D. R. M., Ș.

   C. Zanfir, L. V. și B. V. .

   Cei doi inculpați au asigurat victimele că vor fi trasportate în sudul Italiei, unde li se va asigura de către aceștia, locuri de muncă și cazare . În privința locului de muncă aceștia le-au promis victimelor că vor lucra în agricultură și vor câștiga suma de 25 de euro la 8 ore de muncă, orele suplimentare urmând să fie plătite separat, situație în care se poate ajunge la un câștig chiar de 40 de euro pe zi. Considerând atractivă oferta de muncă, victimele au fost de acord cu propunerea făcută, astfel că în jurul datei de 14- 15 iulie 2010, inculpatul P. N., inculpatul M. I. și vărul inculpatului

   P. N., numitul Papură Marin Mirel le-au transportat pe acestea și alte persoane ( în total fiind 14 persoane ) în Italia prin punctul de frontieră Borș. Întrucât numărul persoanelor din microbuz depășeau capacitatea acestuia, inculpatul P. N. le-a cerut câtorva victime să treacă frontiera pe jos, urmând să-i preia pe teritoriul Ungariei. Întrucât aceștia nu s-au descurcat P.

   N. a trecut victimele din microbuz după care s-a întors după cei rămași la frontieră. Victimele au fost transportate de către inculpați până în sudul Italiei, în zona Calabria în localitatea Mirto.

   Aici, întrucât nu aveau unde să-i cazeze inculpații P. N. și M. I. le-a cerut victimelor să doarmă în microbuz până în ziua următoare când se va rezolva problema. O parte au dormit în microbus iar altele sub cerul liber. Cu această ocazie părțile vătămate l-au cunoscut pe albanezul ,, Mimo,, despre care au aflat că intermediază munca a numeroase persoane la fermele italienilor din zona respectivă.

   În ziua următoare a sosit P. N., însoțit de către un albanez pe nume

   ,, Antonio’’ vărul lui ,,Mimo’’ care a preluat victimele și le-a dus la o casă de vacanță într-un camping la ieșire din sat. Locuința respectivă era insalubră, în interior mirosea insuportabil, fără curent electric, fără apă, iar pe pereți se plimbau diverse vietăți, inclusiv șopârle. Părțile vătămate nu au fost de acord să doarmă în casa respectivă, preferând să doarmă în aceiași curte în garajul altei case, având în vedere promisiunea lui Antonio că în scurt timp vor fi mutați într-o altă casă.

   Părțile vătămate au stat aproximativ o săptămână în casa respectivă fără să muncească, hrănindu-se doar din bani avuți de acasa și cu alimentele aduse de acasă. În acest timp victimele au fost mințite în mod sistematic de către Antonio că vor fi duse la muncă.

   După aproximativ două săptămâni în care au locuit în aceleași condiții fără apă și hrană, igena corporală asigurându-și-o în Marea Adriatică, părțile vătămate au fost duse la lucru (cules de piersici, cules de portocale, săpatul unor plantații tinere de piersici, la pădure) între trei și șase zile. Programul de muncă precum și condițiile erau de-a dreptul inumane. Astfel victimele se trezeau la 3.00 și erau transportate două ore până la ferma de piersici. Aici munceau de la ora 6.00 până la ora 17.00-18.00. Acestea ajungeau la locul de cazare la orele 19.00-20.00.

   Având în vedere condițiile de muncă și cazare victimele au hotărât să fugă din localitatea Mirto, pentru a se întoarce în România. Faptul că albanezul Antonio a avertizat părțile vătămate că nu-i convine ca acestea să fugă de la el așa cum au făcut și alte persoane le-a creat acestora un sentiment de teamă. În această stare părțile vătămate R. M., T. A., Dunărean R. și B. V. au hotărât să fugă pe timp de noapte și să se deplaseze până la Roma, respectiv cât mai departe de acele persoane periculoase.

   Fiecare din victime au solicitat și primit bani de drum de la apropiații lor din țară sau aflați la muncă în Italia ( R. M. C. de la mama sa pentru el,

   prietena sa și B. V., D. R. M. a primit din țară 300 de euro pentru plecarea sa și a lui ,, R. u’’) cu care și-au luat bilet până la Roma. De aici aceste victime s-au întors în România.

   Partea vătămată Ș. C. Zanfir a lucrat pentru albanezul Antonio la pădure. Potrivit declarației acestuia a lucrat la fasonatul lemnelor cu motoferăstrăul, într-o zonă foarte periculosă (plină de vipere și alți șerpi periculoși) și fără a avea echipament de protecție specific acestor munci și pericolelor la care era expus.

   Acesta a lucrat 11 zile la pădure și 2 zile la cules de piersici, iar după aproximativ 20 de zile de la sosirea în Italia, având în vedere condițiile periculoase de muncă, incertitudinea cu privire la primirea salariului în lipsa unui contract de muncă și condițiile inumane de cazare, a luat legătura cu o altă româncă pe nume ,, M. ’’ care l-a pus în legătură cu concubina lui Mazilu Aurel.

   Astfel că acesta ajuns în localitatea Policoro unde a lucrat lunile august septembrie și câteva zile din octombrie fiind plătit cu suma de 3,12 euro/h. Deși acesta alături de alți cetățeni români erau duși la muncă la fermele unor cetățeni italieni, aceștia erau plătiți de către Palade Cumpătă Liliana- L. concubina lui Mazilu Aurel.

   Din spusele acestei victime, Palade Cumpătă Liliana- L. și Mazilu Aurel câștigau ca urmare a plasării cetățenilor români la muncă diferența dintre suma de 5,50 euro/h cât primeau de la cetățenii Italieni și suma de 3,12/h cât le dădeau efectiv muncitorilor, fără ca această reținere să se facă cu vreun drept. Mazilu Aurel se comporta urât cu persoanele folosite de acesta la muncă, insultându-le, înjurându-le, amenințându-le și unerori agresându- le fizic.

   Partea vătămată L. V., a lucrat la albanezul ,,Antonio’’ cinci zile la cules de piersici și la săpatul plantațiilor tinere de piersici în condiții similare cu celelalte părți vătămate. De asemenea acesta a fost cazat în aceleași condiții cu celelalte victime de mai sus.

   Având în vedere condițiile de muncă și lipsa de încredere în albanez, în lipsa unui contract de muncă, acesta a mers la muncă la un cetățean italian pe nume Salvatore care i-a asigurat locul de muncă la cules de fructe în localitatea Rossano. Aici victima a muncit în aceleași condiții pentru suma de 25 de euro pe zi, timp de șase luni de zile.

   În acest timp au fost transportați în Italia de către inculpații P. N. si inculpata M. I. soția acestuia partea vătămată L. L. și fiul său partea vătămată L. L. . După plata comisionului de 250 de euro de către fiecare dintre cei doi, aceștia au fost predați de către inculpații P. N. și M. I.

   învinuiților Mazilu Aurel și Palade Cumpătă Liliana- L., împrejurare în care și victima s-a dus să muncească pentru aceștia pentru a fi alături de membrii familiei sale.

   Pe perioada în care au muncit (cinci luni) pentru Mazilu Aurel și Palade Cumpătă Liliana- L. victimele erau amenințate în permaneță de către cei doi învinuiți, li se solicita de către aceștia să muncească într-un ritm alert, deoarece în acest mod aceștia obțineau sume mai mari de bani din intermediarea muncii către proprietarii de plantații italieni. Aceștia erau cazați de către pentru Mazilu Aurel și Palade Cumpătă Liliana- L. câte 8-10 persoane în câte o cameră a unei case închiriate de către aceștia cu suma de 250 euro pe lună și erau obligați la plata sumei de 120 euro de persoană chirie

   / lună. Constatând că cei din jurul lor urmăresc doar să câștige cât mai mulți bani de pe urma muncii lor cele trei victime s-au întors în România.

3. În aceiași perioadă cei doi inculpați au racolat și transportat în Italia în scopul exploatării, inducându-le în eroare prin promisiunile unui loc de muncă sigur cu un venit de 25 de euro pe zi la 8 ore de muncă și condiții decente de cazare pe victimele L. F. și B. C. I. .

Partea vătămată L. F. muncea în acea perioadă la o societate denumită SC Rosco SRL din Z. împreună cu mai multe persoane. O parte din colegele de seviciu și-au dat demisia și au plecat la muncă în străinătate. Aflând la rândul său de oferta inculpatei M. I. N. și având în vederea salariul foarte mic pe care îl câștiga la locul de muncă din România partea vătămată s-a hotărât să accepte oferta inculpatei și să-și dea demisia pentru a fi transportată de concubinul acesteia, inculpatul P. N., la muncă în sudul Italiei. Partea vătămată B. C. I. a aflat de oferta de muncă de la vecina sa de bloc partea vătămată L. F. și împreună cu aceasta s-au hotărât să meargă la muncă în Italia, având în vedere oferta atractivă prezentată de către inculpata M. I. . Astfel inculpata a afirmat că locul de muncă este sigur și stabil, condițiile de cazare sunt decente iar salariul este de 25 de euro/zi la 8 ore de muncă, șase zile pe săptămână, orele de muncă fiind plătite separat, astfel încât părțile vătămate puteau ajunge și la suma de 40 de euro/zi.

La aproximativ două săptămâni de la această discuție părțile vătămate au fost contactate de către inculpata M. I. N. care le-a spus că se află la Z. și împreună cu concubinul său P. N. o să le transporte în Italia. Acestea au fost transportate alături de alte persoane prin Bulgaria, apoi cu bacul în Grecia și ulterior în Italia până în localitatea Policoro din sudul Italiei. Inițial acestea au fost cazate la un cetățean italian în condiții decente. După trei zile în care cele două victime nu au muncit, P. N. a venit la acestea cu un albanez pe nume ,,Mimo’’ care le-a preluat pentru a le duce la muncă, promițându-le că vor câștiga mai bine decât la cetățeanul italian. În aceiași zi au primit fiecare de la ,, Mimo’’ suma de 20 de euro și au fost cazate într-un camping cu case de vacanță la malul Mării Adriatice. După două trei zile în care nu au lucrat nimic, L. F. și B. C. I. au fost duse de Mimo la muncă la o fermă de struguri. Aceastea au lucrat trei zile primind de la Mimo bani de mâncare în sumă totală ce nu a depăsit 20 de euro. Potrivit declarației victimelor, aceastea l-au cunoscut pe Papură Marin Mirel care lucra ca și șofer pentru Mimo având ca sarcini de serviciu trasportarea muncitorilor de la locul de cazare la locul de muncă și invers. Potrivit declarației părților vătămate acest albanez se ocupa de plasarea a numeroși cetățeni români din toate părțile țării la muncă ( mai mult de 100 de persoane). După 2-3 zile de așteptare părțile vătămate au fost duse la muncă de către albanezul Mimo la o fermă de cules struguri la diverși proprietari italieni. Acestea erau transportate de la locul de cazare în jurul orei 05.00 cca două ore până la locul de muncă și ajungeau la locul de cazare în jurul orelor 16.00.

Timp de 3 zile cât a muncit pentru albanezul ,,Mimo’’partea vătămată a constatat că în realitate aceste persoane inclusiv ea sunt exploatate prin muncă de către acesta în scopul câștigării de pe urma muncii lor a unor sume importante de bani de la fermierii italieni.

Astfel albanezul ,,Mimo’’ instaurase o stare de supunere totală în rândul românilor pe care îi folosea la muncă prin amenințări, acte de violență, etc. Ori de câte ori persoanele care lucrau pentru el îi cereau bani pentru munca prestată acesta îi jignea, amenința și uneori îi lovea pentru a-i

determina să renunțe la ai mai cere bani. Potrivit declarației părții vătămate L.

F. acesta la agresat în prezența sa pe un băiat din județul Sălaj care muncea pentru el, sădind prin acest comportament o stare de frică în rândul persoanelor care munceau pentru el. Totodată acestea le-a interzis părților vătămate și altor persoane care lucrau pentru el să părăsească locul de cazare sau să mergă să muncească pentru alte persoane, astfel că părțile vătămate au ajuns să le fie teamă să plece de la acesta. Așa cum reiese din convorbirile telefonice coroborate cu declarația părții vătămate L. F., părțile vătămate dar și alte persoane de cetățenie română sunt exploatate de o adevărată mafie compusă din albanezi, români și italieni. Astfel de persoane inclusiv albanezul ,, Mimo’’ vărul său Antonio îi folosesc pe români la muncă o perioadă mai lungă de timp după care nu-i mai plătesc. Aceștia profită de vulnerabilitatea, în care se află femeile transportate și aduse în custodia lor, datorată lipsei banilor și oricărui sprjin și le selectează la muncă în funcție de care acceptă sau nu să întrețină relații sexuale cu aceștia ,etc.

Partea vătămată L. F. văzând acest mediu deosebit de primejdios în care a fost plasată de către inculpați, a contactat-o pe sora sa aflată la muncă în Roma și i-a cerut suma de 100 de euro pentru a pleca din localitatea Mirto. După ce a primit banii de la sora sa acesta a fugit din Mirto fără știrea lui Mimo până la Roma la sora sa, care i-a găsit acolo un loc de muncă, după care s-a întors în România.

Partea vătămată B. C. I. împreună cu alte persoane ,,Timeea’’ ,

,,Erzsi’’ și ,,Teri’’ au rămas în continuare în locația respectivă, în speranța de a câștiga banii necesari pentru întoarcerea în țară, neavând în acel moment de la cine să se împrumute cu bani necesari pentru drum. Acestea au mai rămas aproximativ două luni de zile și jumătate, timp în care au lucrat doar 9-10 zile fără să primească bani nici pentru aceaste zile de muncă. În ultima perioadă de timp în care a lucrat pentru albanezul Mimo partea vătămată nu a primit nici bani de mâncare pe care până în acel moment îi primise, astfel că atât aceasta cât și alți cetățeni români au mâncat doar portocale și mandarine, unii dintre aceștia îmbolnăvindu-se așa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate în cauză .

În perioada de aproximativ două luni și jumătate de zile cât au fost sub supravegherea lui Mimo, partea vătămată B. C. I. a primit în total suma de 75-80 de euro, bani insuficienți pentru cele necesare traiului în perioada respectivă. La începutul lunii septembrie 2010 partea vătămată B.

C. I. a rugat rudele din țară să le achiziționeze bilete de trasport de la o societate de trasport pentru a se putea întoarce în țară. În aceiași zi aflând de intenția victimei și a celorlalte persoane care au însoțit-o ,,Timeea’’, ,,Erzsi’’ și

,,Teri’’, Mimo le-a cerut unor parteneri de ai săi să le ducă pe acestea la biroul său. Aici acesta le-a întrebat care este motivul pentru care vor să plece. Partea vătămată B. C. I. s-a apucat de plâns rugându-l să o lase să plece la fetița sa rămasă în țară. Acest lucru l-a determinat pe Mimo să-i permită doar acesteia plecarea, ,,Timeea’’, ,,Erzsi’’ și ,,Teri’’ fiind reținute pe mai departe de către acesta deși și acestea aveau plătite bilete de întoarcere în țară.

În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul P. N. și inculpata M. I.

N. s-au despărțit, inculpatul bătând-o cu brutalitate în mai multe rânduri pe inculpată și amenințând-o că o să pună albanezii să o omoare.

B.În perioada următoare, inculpata M. I. -N. l-a cunoscut pe teritoriul Italiei pe cetateanul italian ,, Aureea Marcello’’ cu care a

legat o relatie de prietenie și cu împreună cu care a reluat activitatea de trafic de persoane, începută cu inculpatul P. N. în anul 2010.

Inculpata M. I. N. împreună cu cetateanul italian ,,Marcello’’au venit în România unde a racolat mai multe persoane, în special femei aflate în căutarea unui loc de muncă, cărora le promitea locuri de munca în agricultura în Italia în schimbul unui comision în valoare de 150 euro, care reprezenta asigurarea locului de munca și transportul fiecarei persoane în Italia.

1. În luna martie 2011, inculpata M. I. N. împreună cu cetateanul italian Aureea Marcello, le-au racolat pe părtile vătămate P. V. ,

D. Zsuzsanna, ambele din municipiul Z., C. C. -P. , din comuna

C., jud. Sălaj, R. A. M. , din localitatea A., jud. Sălaj, H. F. I.

, din localitatea Mal, jud. Sălaj și L. P. -F. din localitatea M. de Jos, jud. Sălaj, promițându-le câstiguri de 30 euro pe zi, contract de muncă în agricultura pe o perioada de 3 luni de zile, conditii optime de munca, salarizare, cazare si securitate.

După ce au obținut consimțămantul părtilor vătămate, în schimbul sumei de 150 euro, le-a transportat cu microbuzul condus de ,,Marcello’’până în zona localitații Rossano, situată în sudul Italiei, unde acestea au fost predate unui cetățean italian cunoscut cu numele de "Pasqualle’’.

Odata ajunse in Italia, ,,Pasqualle’’ a retinut actele de identitate ale părtilor vatamate sub pretextul întocmirii formalitatilor necesare obtinerii dreptului de muncă în Italia . În realitate acesta le-a reținut actele pentru a se asigura că va încasa de la părțile vătămate comisionul în sume cuprinse intre

150 - 300 euro datorită faptului că doar o parte dintre acestea au platit inculpatei M. I. N. comisionul de 150 euro la plecarea din țară sau pe drum înspre locul de muncă. Astfel inculpata a fost de acord să transporte o parte din părțile vătămate fără bani fiind conștientă că odată ajunse pe teritoriul Italiei vor obține banii de la părțile vătămate prin intermediul persoanelor la care acestea vor munci. De altfel scopul inculpatei și al concubinului său italian era să-și obțină banii pentru transport și comision fie la plecare fie ulterior ca urmare a muncii prestate de către părțile vătămate fără ai mai interesa ce se întâmplă după aceea cu acestea. Pentru inculpată și concubinul său italian era suficient ca acestea să muncească doar cât să acopere comisionul de mai sus. În acest scop au fost luate și documentele părților vătămate tocmai pentru a se asigura că nu plecă fără să muncească pentru acel comision sau să-l achite în numerar.

Partea vătămată P. V. a convenit cu inculpata să mergă la muncă în schimbul sumei de 150 de euro din care 100 de euro reprezenta transportul, iar 50 de euro comisionul pentru asigurarea locului de muncă, sumă pe care a achitat-o în momentul plecării din România. Cu toate că partea vătămată împreună cu părțile vătămate D. Zsuzsanna și R. A. M. au arătat că nu sunt de acord să se despartă de restul persoanelor care au fost duse cu aceiași ocazie din România, italianul Pascuale nu a ținut cont de acest lucru și le-a trasportat pe cele trei într-o altă locuință unde se mai aflau trei femei ( una din Craiova și două din Petroșani )

Parțile vătămate P. V., D. Zsuzsanna și R. A. M., au fost ținute de către ,,Pasqualle’’ în această locuință timp de 10 zile, interval de timp în care au fost duse la muncă de acesta doar într-o singura zi, fără a fi remunerate. Din momentul în care au fost predate italianului Pascuale

inculpata M. I. N. și concubinul au plecat fără a mai reveni sau lua în vreun fel legătura cu părțile vătămate.

Fiind abandonate în tot acest interval de timp și având bani foarte puțini asupra lor părție vătămate s-au hrănit doar din mâncarea ce și-au pus-o de acasă și cu ce-și mai cumpărau din magazinele din localitatea Rosano până la care trebuiau să parcurgă 6 km pe jos de la locul de cazare.

Partea vătămată P. V. a aflat de la nepotul său partea vătămată C.

C. -P. care fusese cazat în localitatea Calopezzati că Pasculae le-a cerut pentru a le înapoia actele suma de 150 de euro, astfel că aceasta împreună cu partea vătămată D. Zsuzsanna s-au decis să fugă din locul unde au fost cazate fără știerea lui Pascuale. Cele două părți vătămate au luat legătura cu o cunoștință de-a părții vătămate D. Zsuzsanna care le-a sprijinit să mergă cu un auotcar până în Brescia unde aceasta muncea. Aici fiecare dintre cele două victime și-au contactat familiile pentru a le anunța că sunt în siguranță. Din acest loc cele două părți vătămate s-au despărțit, fiecare ajungând acasă în momente diferite.

Potrivit declarației celor două părți vătămate acestea au constatat că inculpata și cei doi italieni ,,Pascuale’’ și ,, Marcelo’’ urmăreau racolarea în special a femeilor din România pe care apoi le exploatau prin folosirea acestora la muncă fără a le plăti. Totodată așa cum rezultă din declarațiile tuturor părților vătămate coroborate cu interceptările efectuate în cauză, aceștia urmareau și să întrețină raporturi cu femeile aflate în ,,custodia’’lor încercând să câștige consimțământul acestora și prin favorurile materiale făcute celor care acceptau acest lucru (asigurarea unui loc de muncă cu preferință), profitând desigur de lipsa de bani a acestora și starea de vulenrabilitate în care se aflau.

Partea vătămată, R. A. M. , declară faptul că, a fost ținută de cetateanul italian Pasqualle aproximativ 4 saptamani de zile, la locul de cazare, fara sa i se asigure locul de munca promis. Aceasta nu a plecat cu celelalte părți vătămate întrucât nu a avut bani și cunoștințe care să o sprjine pentru a se putea întoarce.

În data de_ aceasta s-a întors în România cu sprijinul unui șofer din Bacău care a acceptat să o trasporte doar cu suma de 50 de euro pe care o avea de acasă . De la italianul Pascuale aceasta nu a primit niciun bani ,nici măcar pentru singura zi în care a lucrat pentru acesta.

Partea vătămată L. P. F. declară faptul că a fost cazata cu partile vatamate mentionate anterior, fiind singura dintre acestea pe care Pasqualle a dus-o mai multe zile, aproximativ doua saptămâni, pentru a muncii la ferma unui italian pe nume Giuseppe, situată la o distanta de 250 km de locul de cazare, fara a fi remunerata de niciunul dintre acestia.

Pasqualle i-a solicitat și acesteia comisionul de 150 euro, reținandu-i în vederea obținerii acestei sume de bani pașaportul. După doua saptămâni de muncă, în schimbul salariului cuvenit pentru munca prestată de partea vătămată, Pasqualle i-a returnat pasaportul și i-a permis să-și caute un nou loc de muncă, pe cont propriu la o alta ferma agricola din zonă .

În perioada cât partea vătămată a locuit împreună cu celelalte părți vătămate ,,Pasqualle’’ i-a solicitat să întrețină relatii sexuale cu diferiti cetateni italieni din anturajul sau, în scopul obtinerii de catrea aceasta a unor sume de bani necesare achitării comisionului perceput în vederea returnării actelor de

identitate, însă aceasta a refuzat. Partea vătămată a muncit aproximativ 2 săptămâni pentru italianul Pascuale fără a primi vreun ban de la acesta pentru

munca prestată. Pascuale i-a restituit doar pașaportul pe care i-l reținuse spunându-i părții vătămate că nu mai are nicio datorie față de el.

Ulterior partea vătămată a plecat de la acesta și și-a găsit un loc de muncă la o altă fermă unde a reușit să câștige banii necesari pentru a se întoarce în țară.

Partea vătămată H. F. -I. , declară de asemenea că a fost abandonată de inculpata M. I. -N. și Marcello. Aceasta mai arată că i s-a luat atât ei cât și altor persoane printre care partea vătămată C. C.

P. actele de identitate sub pretextul de a li se face ,,codice fiscale’’, după care italianul Pasculae nu a vrut să le mai restituie decât după ce părțile vătămate îi vor plăti 300 de euro de persoană. Pascuale i-a cerut acestei părți vătămate să întrețină raporturi sexuale cu el și să practice prostituția, însă aceasta a refuzat. Cu ajutorul unui bărbat din Craiova a reușit să ia legătura cu soțul

său și i-a cerut să-i trimită bani pentru a se întoarce în țară. Soțul acesteia s-a împrumutat de la mai multe persoane din localitatea de domiciliu cu diverse sume de bani și i-a trimis părții vătămate suma de 430 de euro.

În decurs de o săptămână cât a stat în locuința în care a fost cazat de către Pascuale partea vatamată C. C. -P. a fost dus la munca in pădure impreună cu alti barbati din R. ia, doar o singură zi, fără a fi remunerat de acesta.

Asemeni părții H. F. -I. și acestuia i-a fost luată cartea de identitate de către Pascuale, acesta condiționând apoi restituirea actului de plata sumei de 300 de euro.

În perioada imediat urmatoare, tot prin intermediul inculpatei M. I. -

N. și a lui Marcello, a ajuns in Italia și prietena parții vătămate C. C.

-P. , partea vătămată A. A. , cu care acesta s-a intalnit si au locuit în locatia unde au fost cazați de Pasqualle.

Din declarația părții vătămate A. A., rezultă faptul că aceasta a avut încredere în promisiunea inculpatei M. I. -N. de asigurare în Italia a unui loc de muncă decent, in agricultură, fapt pentru a fost de acord să plece din țară pentru a muncii în Italia.

Pe drum M. I. N. i-a luat părții vătămate A. A. cartea de identitate sub pretextul de a le prezenta ea autorităților de frontieră pentru toate persoanele din microbuz. De la aceasta cartea de identitate a părții vătămate a ajuns la Marcelo, iar de la acesta la Pascuale odată cu predarea părții vătămate către acesta din urmă.

Asemeni părții vătămate H. F. -I. părtile vătămate C. C. -

P. si A. A., au solicitat sprijinul financiar al familiei lor din R. ia și prin intermediul serviciului bancar Western Union au primit sumele de bani cerute de Pasqualle, precum si sumele de bani necesare intoarcerii in R. ia. În momentul în care le-a fost trimisă din țară suma de 300 de euro părțile vătămate au fost însoțite de către Pascuale la bancă pentru a ridica banii respectivi, actul lor de identitate aflându-se în continuare la acesta.

După ce au încasat banii partea vătămată C. C. -P. și partea vătămată H. F. -I. i-au dat lui Pascuale suma de câte 300 de euro pentru a-și răscumpăra actele de identitate aflate în posesia acestuia . În această împrejurare Pascuale i-a arătat acestuia un pistol si i-a atras atenția ca dacă o să sesizeze organele de poliție, o să-l găsească în România și o să-l omoare, intrucat ii cunoaste adresa din actul de identitate.

În aceiași zi părtile vătămate C. C. -P. si A. A. și-au făcut bagajele și au pornit înspre casă.

După o săptamană de la data la care părțile vătămate mentionate anterior au fost duse in Italia, inculpata M. I. -N., împreună cu

,,Marcello’’, s-au întors în R. ia și au racolat personal mai multe persoane, în special femei printre care și părțile vătămate R. M. , din localitatea R.

, jud. Sălaj, R. L. din localitatea M., jud. Sălaj și O. R. din localitatea B., jud. Sălaj.

Partea vatamată R. M. a fost racolată de către inculpata M. I.

-N. si Marcello în aceleași condiții ca și celelalte părți vătămate. Sub promisiunea unui contract de muncă pe o perioada de 3 luni de zile in Italia, în agricultura, partea vătămată a acceptat ca în schimbul unui comision de 150 euro să fie transportată în Italia pentru a muncii pe plantațiile din sudul Italiei .Inculpata i-a spus părții vătămate că o să-i dea suma de 150 de euro după ce va muncii în Italia din salariul său, știind că odată aflată pe teritoriul Italiei dispune de toate mijloacele pentru a obține acești bani prin intermediul partenerilor săi italieni de la partea vătămată. Totodată inculpata i-a spus părții vătămate că nu este nevoie să-și ia asupra sa decât haine de schimb și cartea de identitate, astfel că, având încredere în afirmațiile inculpatei și nedispunând de bani, aceasta a plecat în Italia fără a avea asupra sa vreo suma de bani.

Odată ajunsă în Italia, partea vătămată a fost a fost predată cetațeanului italian ,,Mario’’, care i-a asigurat conditii bune de cazare și munca, la ferma acestuia de capsuni, muncind pentru acesta 19 zile, pentru care a primit un salariu in suma de 575 euro.

La solicitarea inculpatei M. I. -N. partea vătămată a urmat-o pe aceasta pentru a muncii la o altă fermă prin intermediul italianului

,,Pascuale’’. Partea vătămată a acceptat împreună cu alte două tinere propunerea, astfel că acestia au predat partea vatamata cetateanului italian Pasqualle, pe care apoi au abandonat-o si au lăsat-o fără sustinerea lor. Inculpata M. I. a mutat-o pe partea vătămată la acest din urmă italian pentru a obține prin intermediul său suma de 300 de euro reprezentând comisionul pentru transport și pentru intermedierea locului de muncă, contrar înțelegerii din țară potrivit căreia aceste servicii costau 150 de euro.

Fiind speriată de amenintări, care veneau în acelasi timp atât din partea inculpatei M. I. -N. cât și a lui Marcello și care vizau familia sa

(copilului ei rămas cu ceilalti membrii ai familiei sale in R. ia), partea vătămată R. M. a acceptat în cele din urmă să achite suma de mai sus, astfel că din banii primiti de la Mario, pentru munca prestata de ea la ferma lui, i-a platit lui Pasqualle, suma de 300 euro, fiindu-i restituit în urma acestei plăți actul de identitate. Partea vătămată R. M. a muncit doar o zi pentru italianul Pascuale la cules de căpșuni, fără a fi plătită pentru această zi de muncă.

După ce și-a recuperat actul de identitate partea vătămată R. M., împreună cu alte tinere aflate in situatia sa, s-a decis să păraseasca incinta locatiei unde Pasqualle a cazat-o, fără stirea acestuia, si a fugit la ferma unui alt cetatean italian. Aici partea vătămată a muncit aproximativ 50 de zile primind pentru munca prestată 500 de euro, bani cu care aceasta s-a întors în țară.

Fiind indusă în eroare asemeni celorlate părți vătămate cu privire le condițiile de muncă, cazare și salarizare partea vătămată R. L. -G. și-a dat demisia de la locul de muncă din România pentru un loc de muncă în agricultură în sudul Italiei mai bine plătit.

De această dată inculpata și concubinul său italian au renunțat la transportul persoanelor convenind cu partea vatamată R. L. -G. și alte persoane să-și asigure transportul până în sudul Italiei unde inculpata o să-i asigure locul de muncă. Partea vătămată R. L. -G. s-a înțeles cu inculpata să-i plătească comisionul din primul ei salariu in Italia. Mai mult inculpata i-a spus părții vătămate că nu au nevoie de bani întrucât le va asigura ea mâncarea până în momentul în care vor încasa salariul.

Partea vătămată R. L. -G. împreună cu alte persoane din judetul Sălaj, pe cheltuială proprie, au ajuns in Italia fiind indrumate telefonic pe toata durata transportului de inculpata M. I. N., care le-a asteptat la destinatie.

Odată ajunsă la destinatie, au fost preluată împreună cu celelalte persoane, de catre inculpata M. I. -N. care era însoțită de italienii

,,Marcello’’ și ,,Pasqualle’’.

Partea vatamata, împreuna cu alte șapte femei din judetul Sălaj, au fost preluate de catre Paqualle si din primele zile, au fost duse la munca la cules de căpșuni la ferma unui italian pe nume Giusepe.

După prima săptămână de muncă, neprimind niciun ban pentru munca prestată și nemaiavând ce să mânânce partea vătămată și alte persoane i-au cerut italianului Pascuale bani pentru a-și procura alimente. Acestea le-a dat fiecăreia câte 10 euro spundându-le că le ajunge pentru mâncarea necesară în cursul săptămânii următoare. După prima lună de muncă italianul Pascuale i- a dat părții vătămate suma de 75 de euro spunându-i că reprezintă salariul pentru acea perioadă rămas în urma scăderii banilor pentru mâncare în suma de aproximativ 20-30 de euro și cheltuilelile de cazare.

Această sumă de bani nu-i era suficientă părții vătămate pentru a se întoarce în țară, astfel că a fost nevoită să muncească în aceleași condiții încă o lună de zile. După prima lună de lucru partea vătămată a conștientizat că inculpata și italienii Marcelo și Pascuale nu au urmărit alceva decât să câștige bani de pe urma sa și a altor persoane aflate în situații similare profitând de faptul că acestea nu avea bani să se întoarcă acasă, nu cunoșteau limba și nici legile privind protecția persoanelor, împrejurări ce le aduceau pe acestea în dependență totală față de inculpată și italienii Marcelo și Pascuale. Vâzând acestea partea vătămată și alte persoane aflate în situația sa au început să intre în panică, să plângă, să sufere și să regrete pentru că a renunțat la serviciu din România, dar neavând altă soluție a acceptat să muncească în aceleași condiții pentru a câștiga banii necesarii întoarcerii sale în România.

După încă o lună de muncă partea vătămată R. L. -G. a primit suma de 375 euro cu care s-a întors în România .

Împreună cu partea vătămată menționată anterior, a fost racolată și cazată în scopul exploatării în Italia prin muncă, de catre inculpata M. I. -

N. cu ajutorul cetățenilor italieni Marcello și Pasqualle și partea vătămată

O. R. , care având încredere în găsirea locului de munca promis de inculpata M. I. -N., a acceptat sa plece în Italia la munca, în agricultură, în vederea obtinerii unor castiguri materiale mai bune pentru întretinerea familiei ramase în R. ia.

Partea vătămată O. R. a fost transportată de către un anume ,, D.

A. ’’ care a fost de acord să i se plătească suma de 120 de euro pentru transport după prima luna de muncă în Italia. Ajunsă în Italia partea vătămată împreună cu alte persoane au fost așteptate la o benzinărie din localitatea Rosano de către M. I. N. care era însoțită de către Pascuale și Marcelo.

Grupul de aproximativ opt femei între care se afla și partea vătămată O.

R. a fost transportat de către italianul Pascuale în localitatea Toscano unde acestea au fost cazate într-o locuință cu trei camere, baie și bucătărie. Persoanele cazate aici inclusiv partea vătămată trebuiau să doarmă câte trei într-un pat, astfel că partea vătămată a preferat să doarmă într-o pe o saltea așezată pe jos.

În ziua următoare Pascuale i-a luat părți vătămate actul de identitate pentru a le întocmi un document necesar pentru a putea fi folosită la muncă.

În zilele următoare partea vătămată a fost inclusă într-un grup de trei femei și a fost dusă la muncă la cules de căpșuni pe plantația unui italian pe nume ,,Giuseppe’’ ( Marta Giuseppe - fila 219 vol. II ). Partea vătămată a lucrat 8 ore pe zi timp de din luna mai până în luna iulie, fiind trasportată zilnic 4 ore până la plantația respectivă și înapoi. În această perioadă de muncă partea vătămată a lucrat într-un ritm deosebit de alter pe o temperatură foarte ridicată, fiind jignită și amenințată în permanență de ,,Pascuale’’ și

,,Giuseppe’’. Asemeni celoralte părți vătămate Pasculae i-a dată și părții vătămate O. R. câte 10 euro pe săptămână pentru a-și asigura hrana.

La sfârșitul acestei perioade de muncă Pascuale i-a plătit părții vătămate pe lângă suma de aproximativ 50 de euro pentru mâncare, suma de 475 de euro, după ce i s-a reținut suma de 240 de euro bani de cazare, 50 de euro bani pentru mâncare și suma destinată plății cheltuielilor în apartamentul în care a fost cazată. Una dintre persoanele care a muncit alături de partea vătămată i-a spus lui Pascuale că suma de bani pe care le-a dat-o este prea mică în raport cu munca prestată. Acesta s-a înfuriat și i-a spus persoanei respective că din acel moment sunt libere să se întoarcă în România sau să-și caute un alt loc de muncă.

Partea vătămată și-a căutat un alt loc de muncă unde a muncit până în luna noiembrie 2011 când s-a întors în țară. Nici la acest loc de muncă nu a fost remunerată în raport de munca prestată și de promisiunile făcute de către inculpata M. I. .

In drept, fapta inculpatului P. N. care, în cursul anului 2010 împreună cu inculpata M. (fostă S. ) I. N. a recrutat, primit, transportat și cazat pe părțile vătămate R. I., H. C., H. M., J. A., P. D., M. A. G., M. G., Ș. A., M. F., D.

S., C. S. C., C. A. E., C. S. C., M. I., R. M. C. ,

T. A., D. R. M., Ș. C. Zanfir, L. V., B. V., L. L., L.

1. , L. F. și B. C. I. prin inducerea acestora în eroare prin

   garantarea asigurării unor locuri de muncă sigure cu condiții de salarizare, cazare, și securitate în muncă decente, prestabilite împreună cu părțile vătămate, în scopul exploatării acestora prin executarea unor munci sau îndeplinirea unor servicii în mod forțat ori cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate în muncă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a din Legea 678/2001 și cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. ( 24 acte materiale).

   In drept, fapta inculpatei M. (fostă S. ) I. N. care împreună cu inculpatul P. N. și ulterior cu făptuitorul ,, Marcelo’’ în perioada începutul

   anului 2010 - sfârșitul anului 2011 a recrutat, primit, transportat și cazat pe părțile vătămate R. I., H. C., H. M., J. A., P. D., M.

   A. G., M. G., Ș. A., M. F., DS, C. S. C., C.

   A. E., C. S. C., M. I., R. M. C., T. A., D. R. M. ,

   Ș. C. Zanfir, L. V., B. V., L. L., L. L., L. F. și B. C.

   1. , P. V., D. Zsuzsanna, C. C. P., R. A. M., H. F. I.

      , L. P. F., R. M., R. L. - G., O. R. și A. A. prin

      inducerea acestora în eroare prin garantarea asigurării unor locuri de muncă sigure cu condiții de salarizare, cazare, și securitate în muncă decente, prestabilite împreună cu părțile vătămate, în scopul exploatării acestora prin executarea unor munci sau îndeplinirea unor servicii în mod forțat ori cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate în muncă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a din Legea 678/2001 și cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. ( 34 acte materiale).

      În privința elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a din Legea 678/2001, s-a reținut că textul de mai sus incriminează recrutarea, transportarea, cazarea, transferarea, primirea unei persoane, etc pe baza consimțământului victimei, consimțământ care este obținut prin anumite mijloace brutale, directe și cunoscute victimei ( amenințarea, violență sau alte forme de constrângere fizică ) sau care este obținut ca urmare a vicierii sale prin mijloace viclene, insidioase ( frauda, înșelăciunea, etc ), în scopul exploatării.

      De reținut este faptul că exploatarea propriu zisă nu intră în conținutul constitutiv al infracțiunii fiind suficient ca din probatoriul administrat să rezulte faptul că acțiunile alternative element constitutiv al infracțiunii au fost săvârșite în acest scop.

      Din probatoriul administrat în cauză rezultă dincolo de orice dubiu că inculpata și inculpatul direct sau prin intermediari au obținut consimțământul victimelor pentru a fi transportate, cazate etc prin înșelăciune și fraudă respectiv prin inducerea în eroare a acestora, în scopul exploatării lor prin muncă. Ulterior pe teritoriul Italiei fiind aduse în stare de dependență față de inculpați și partenerii lor acest consimțământ viciat a fost menținut și prin acțiuni violente respectiv amenințări, agresiuni etc.

      Așa cum am arătat elementul material al laturii obiective trebuie să se realizeze în scopul exploatării persoanei, prin exploatare înțelegându-se potrivit art. 2 pct. 2 lit.a din Legea 678/2001 fie executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat, fie executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă salarizare, sănătate și securitate.

      Din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că părțile vătămate au fost racolate, trasportate, cazate, etc în scopul exploatării sub ambele forme cerute de lege. Astfel așa cum rezultă din declarațiile părților vătămate coroborate cu convorbirile telefonice purtate în cauză, părțile vătămate au fost racolate, trasportate, cazate etc în scopul ca inculpații și persoanele la care le plasau să câștige cât mai mulți bani de pe urma muncii acestora. Părțile vătămate au fost folosite la muncă ,, la negru’’ fără a fi asigurate prin intermediul vreunui act ( eventual contract de muncă) că la sfârșitul unei perioade de muncă ( eventual lunar ) li se va achita salariul conform înțelegerii, astfel că erau plătite după bunul plac al celor care le-au plasat în muncă, fără a se ține cont de munca prestată, iar în alte cazuri deloc. Mai mult din același probatoriu rezultă că o parte din părțile vătămate

      au fost folosite la munci periculoase fără respectarea normelor de securitate și fără a li se asigura echipament corespunzător, fapt ce a dus la accidentarea unora dintre acestea (Pșacalău D. ). Unora dintre părțile vătămate li s-a solicitat diferite sume de bani pentru a-și răscumpăra actele de identitate reținute de italieni, fapt pentru care au fost nevoite să solicite bani familiilor lor din România. Cei cărora nu au avut cine să le trimită bani din țară au fost nevoite să muncească în condițiile impuse și pe orice suma de bani care erau dispuși să o plătească intermediarii în muncă. Mai mult majoritatea părților vătămate au fost supuse la fel și fel de umilințe de către cei cărora au fost încredințate de către inculpați

      Inculpații nu erau agenți de ocupare a forței de muncă care să poată intermedia munca în străinătate potrivit Legii 156/2000, astfel că în lipsa unor raporturi contractuale cu potențiali angajatori știau riscurile la care supuneau părțile vătămate prin plasarea acestora la muncă ,,la negru’’ la diverse persoane dubioase . Cu toate acestea inculpații erau indiferenți de situația dramatică în care au adus părțile vătămate și de tratamentul umilitor la care erau supuse de exploatatori . Ba mai mult aceștia foloseau această situație în favoarea lor, reporșându-le părților vătămate că nu vroiau să muncească și din această cauză au ajuns în situații dificile, sau altfel spus ele singure erau vinovate de situația în care au ajuns (discuție cu victima P. D. după întoarcerea acestora în țară) .

      În cauză rezultă că inculpații au acționat în baza unei rezoluții infracționale unice și în aceleași condiții de loc și timp față de toate victimele arătate mai sus, astfel că în raport de Dec. 49/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să se rețină în sarcina acestora o singură infracțiune de trafic de persoane în formă continuată compusă din mai multe acte materiale corespunzător numărului de victime la traficarea cărora și-a adus contribuția fiecare inculpat.

      Pentru faptele comise, având în vedere cele expuse anterior urmează a se dispune condamnarea inculpaților, cu aplicarea art.320/1 Cod procedură penală la pedeapsa închisorii de 3 ani și 8 luni închisoare pentru fiecare.

      Având în vedere practica CEDO în materie (cauza Hirst/MĂ) natura infracțiunilor comise se apreciază că inculpații au capacitatea psihică necesară de a-si exprima opțiunea electorală, astfel încât se va face aplicarea dispozițiilor art.71, 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pentru fiecare inculpat. Intr-adevăr, fapta comisă de către inculpați este o faptă gravă, dar în privința modalității de executare a pedepsei se va avea în vedere faptul că inculpații nu au antecedente penale, vârsta acestora, modalitatea concretă de comitere a faptei și împrejurările cauzei, faptul că nici o parte vătămată nu a fost agrestă fizic, se apreciază ca scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei, aceasta fiind oportună și pentru posibilitatea

      recuperării prejudiciilor cauzate parților vătămate.

      Astfel, în baza art.861 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj pentru inculpatul P. N. și Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru inculpata M. N. pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

      Atrage atenția asupra prevederilor art.83 și 864 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere.

      Pe durata termenului de încercare inculpații se vor supune următoarelor măsuri prev. de art. 863 Cod penal:

      a)se vor prezenta la termenele fixate de Serviciul de Probațiune desemnat cu supravegherea;

      1. vor anunța, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

      2. vor comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

      3. vor comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

   Întrucât inculpatul P. N. a fost reținut 24 de ore, în baza art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore din data de_ .

   În baza art.118 lit.b Cod procedură penală dispune confiscarea de la

   inculpatul P. N. a următoarelor bunuri: agendă de culoare gri, 2 carnețele unul cu mențiunea Hannah Montana și altul cu mențiunea ID Card și un set de plăcuțe cu nr. de înmatriculare_ aparținând autoturismului WW Transporter, bunuri care se află la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Sălaj.

   Având în vedere soluția de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului P. N. pentru comiterea infracțiunii prev. de art.279 alin.1 Cod penal, dispune restituirea către DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj a tuburilor și cartușelor găsite în locuința inculpatului conform dispozițiilor legale.

   În temeiul art.3201 alin.5 Cod procedură penală s-a dispus disjungerea laturii civile formându-se dosarul nr._ .

   Văzând și dispozițiile art.191 Cod procedură penală;

   Pentru aceste motive, În numele Legii

   Hotărăște:

   Pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 raportat la art.2 pct.2 lit.a din aceeași lege, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, condamnă pe inculpații P. N. (fiul lui Dan și E., născut la data de_ în Calafat, jud. Dolj, domiciliat în com. C. Noi, str.Dudului, nr.53, jud. Dolj, CNP 1. ) și M. I. N. (fiica lui Ionel și Aurelia, născută la data de_ în Z., jud. Sălaj, domiciliată în Z., b-dul M. V., nr.17, bl.Perla, sc.B, ap.42, jud. Sălaj, CNP 2. ), la câte:

   3(trei) ani și 8(opt) luni închisoare fiecare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe timp de 1 an.

   Face aplicarea dispozițiilor art.71, 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pentru fiecare inculpat.

   În baza art.861 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj pentru inculpatul P. N. și Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru inculpata M. N. pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

   Atrage atenția asupra prevederilor art.83 și 864 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere.

   Pe durata termenului de încercare inculpații se vor supune următoarelor măsuri prev. de art. 863 Cod penal:

   a)se vor prezenta la termenele fixate de Serviciul de Probațiune desemnat cu supravegherea;

   1. vor anunța, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

   2. vor comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

   3. vor comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

   Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore din data de_ pentru inculpatul P. N. .

   În baza art.118 lit.b Cod procedură penală dispune confiscarea de la inculpatul P. N. a următoarelor bunuri: agendă de culoare gri, 2 carnețele

   unul cu mențiunea Hannah Montana și altul cu mențiunea ID Card și un set de plăcuțe cu nr. de înmatriculare_ aparținând autoturismului WW Transporter, bunuri care se află la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Sălaj.

   Având în vedere soluția de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului P. N. pentru comiterea infracțiunii prev. de art.279 alin.1 Cod penal, dispune restituirea către DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj a tuburilor și cartușelor găsite în locuința inculpatului conform dispozițiilor legale.

   În temeiul art.3201 alin.5 Cod procedură penală s-a dispus disjungerea laturii civile formându-se dosarul nr._ .

   Obligă inculpatul P. N. la 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe inculpata M. N. la 1.700 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând asistență juridică obligatorie acordată inculpatei va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.

   Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpata

2. și comunicare pentru inculpatul P. .

Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 15 martie 2013. Președinte, Grefier,

T. C. B. M.

Red.TC/_

Dact.BM/_ Ex.2

← Decizia penală nr. 221/2013. Trafic de persoane		Sentința penală nr. 302/2013. Trafic de persoane →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Sentința penală nr. 326/2013. Trafic de persoane Încheierea penală nr. 108/2013. Trafic de persoane Decizia penală nr. 200/2013. Trafic de persoane Decizia penală nr. 221/2013. Trafic de persoane Sentința penală nr. 302/2013. Trafic de persoane Încheierea penală nr. 49/2013. Trafic de persoane Sentința penală nr. 4/2013. Trafic de persoane Sentința penală nr. 95/2013. Trafic de persoane