Sentința penală nr. 302/2013. Trafic de persoane

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA PENALĂ Nr.302/2013

Ședința publică de la 15 iulie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. C.

Grefier: A. T.

Pe rol fiind judecarea acțiunii penale privind pe inculpații LS A., B.

D., B. I. P. și A. S. M. trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C., în dosar nr. 180/D/P/2011 pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- inculpatul LS A. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al. 1 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și la art. 323 C.pen., grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza a I-a cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
- inculpatul B. R. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1. alin. 2 teza I C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. și art. 37 lit. b C.pen.;
- inculpatul A. S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al. 1 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și la art. 323 C.pen., trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. 1. alin. 2 teza I C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. și art. 37 lit. b C.pen.;
- inculpatul B. I. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al. 1 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și la art. 323 C.pen. și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1. alin. 2 teza I C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. și art. 37 lit. b C.pen.;

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. este reprezentat de procuror DORU DOBOCAN.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 01 iulie 2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15 iulie 2013 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C., emis în dosarul de urmărire penală nr. 180/D/P/2011 la data de_, și înregistrat la Tribunalul Cluj la aceeași dată, sub număr unic de dosar _

, au fost trimiși în judecată inculpații LS A. - arestat preventiv, B. R. D.

, B. I. P. și A. S. M. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

inculpatul LS A. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al. 1 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și la art. 323 C.pen., grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza a I-a cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
inculpatul B. R. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1. alin. 2 teza I C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. și art. 37 lit. b C.pen.;
inculpatul A. S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al. 1 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și la art. 323 C.pen., trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. 1. alin. 2 teza I C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. și art. 37 lit. b C.pen.;
inculpatul B. I. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional prev. de art. 8 rap. la art. 2 al. 1 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și la art. 323 C.pen. și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1. alin. 2 teza I C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. și art. 37 lit. b C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în principiu că inculpatul B. R.

D., începând din luna iunie 2010, ar fi constituit un grup infracțional organizat din care ar fi făcut parte și inculpații O. Tudor, P. Nelu, Arieșan Claudiu F., Sepsi P.

D., Mocan V. Gabriel, anterior trimiși în judecată, sprijiniți și de inculpatul L.

SA, cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C. I. ,

H. N., A. A. C., Kallo R. P., M. C. A., V. L. A. .

Același inculpat, în perioada 2009 - 2011, ar fi găzduit-o prin violență și aservire pe persoana vătămată Kallo R. P. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției și care împreună cu inculpații P. Nelu și Mocan V. Gabriel, în perioada iunie - august 2010 ar fi transportat-o și găzduit-o pe partea vătămată A.

A. C. în Olanda, în scopul exploatării prin prostituție, împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional ar fi supravegheat-o pe aceasta pe durata practicării acestei activități, împreună cu aceștia ar fi căutat-o atunci când partea vătămată a fugit și ar fi amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.

Inculpatul mai sus amintit, în anul 2009, ar fi recrutat-o pe persoana vătămată Kallo R. P. în vederea practicării prostituției, ar fi transportat-o pe aceasta în Olanda iar în perioada iunie 2010 - mai 2011 le-ar fi primit pe H. C. I., H.

N., V. L. A., M. C. A. în Olanda, le-ar fi supravegheat pe acestea din urmă, precum și pe Kallo R. P. și A. A. C., pe durata practicării prostituției și ar fi beneficiat de foloase materiale de pe urma activității lor.

În privința inculpatului LS A. se reține că în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-ar fi asociat cu inculpații B. I. P., A.

S. M. și numiții Bozsodi E. și Iușan R. acționând împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism.

Același inculpat, în perioada 2009 — 2011, ar fi sprijinit grupul infracțional condus de inculpatul B. R. D., din care au mai făcut parte O. Tudor, B. I. P.

, Mocan V., P. Nelu, Circov I., Arieșan Claudiu F., Sepsi P. D., în scopul exploatării activității de prostituție desfășurată de numitele H. C. I., H. N.

, A. A. C., Kallo R. P., M. C. A., V. L. A.

De asemenea inculpatul LS A. ar fi transportat, găzduit, supravegheat pe F. M. R., K. R. C., Sechel E. ia C., M. C. A., V. L.

A., M. C. A. și ar fi beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de F. M. R. și K. R. C. .

Inculpatul mai sus amintit ar fi găzduit-o pe F. M. R. prin exercitarea de violență cu scopul exploatării activității de prostituție desfășurate de aceasta, și ar fi preluat-o prin inducere în eroare pe martora S. D. A., împreună cu inculpatul

A. S. M., de la numita Roșca Vica Cornelia, achitându-i acesteia suma de 150 de euro, și ar fi găzduit-o pe martoră în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.

În sarcina inculpatului A. S. M. se reține că în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-ar fi asociat cu inculpații LS A. și B.

I. P. și cu numiții Bozsodi E. și Iușan R. acționând împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism.

De asemenea același inculpat A. S. M. ar fi transportat, găzduit, supravegheat pe F. M. R., K. R. C., Sechel E. ia C., M. C. A.

, și ar fi beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de Sechel E. ia C. .

Inculpatul mai sus amintit, împreună cu inculpatul LS A. ar fi găzduit-o pe F. M. R. prin exercitarea de violențe cu scopul exploatării activității de prostituție desfășurate de aceasta, și ar fi preluat-o prin inducere în eroare pe martora

S. D. A., împreună cu inculpatul LS A., de la numita Roșca Vica Cornelia, achitându-i acesteia suma de 150 de euro, și de asemenea ar fi găzduit-o pe martora S. D. A., în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.

Se reține că inculpatul B. I. P., în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-ar fi asociat cu inculpații LS A. și A. S. M. precum și cu numiții Bozsodi E. și Iușan R. acționând împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism.

Același inculpat ar fi transportat, găzduit și respectiv supravegheat pe F. M.

R., K. R. C., Sechel E. ia C., M. C. A., și ar fi beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de M. C. A. .

Inculpatul B. R. D. nu a fost audiat nici în faza de urmărire penală și nici în cea de judecată, deoarece s-a sustras de la urmărire penală și de la judecată.

Inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M., audiați în faza de urmărire penală ca și în fața instanței de judecată, au negat învinuirile ce li s-au adus dar cu toate acestea, practic au recunoscut faptele în materialitatea lor.

Astfel, inculpatul LS A. (vol. XV, filele 133-140, 156-165, 226-228 și respectiv vol. I filele 101-102) a declarat inițial că nu a plecat în Olanda în același timp cu prietena sa, F. M. R., și că, după ce au ajuns în Olanda a aflat de la aceasta că se prostituează la vitrine, și cu toate că nu i-a prea convenit acest lucru, a acceptat, deoarece o iubea. A mai arătat că a mers în Olanda deoarece i-a cerut vărului său, inculpatul B. I. P. să-i caute de lucru în construcții, unde a lucrat timp de 2 săptămâni, după care s-a lăsat că era prea dificil. I8nc mai arată că nu locuia împreună cu prietena sa, dar o vizita destul de des, și mai rămânea la ea 3-4 nopți, și că sub nici o formă el nu trăia din banii câștigați de prietena sa, dimpotrivă el îi cumpăra ei mâncare și îi dădea și bani de buzunar. De asemenea mai arată că nu a racolat-o în vederea practicării prostituției nici pe verișoara prietenei sale, numita K. R. C., nici nu știe în ce împrejurări a ajuns în Olanda, el nici măcar nu era în Olanda în perioada respectivă. Ulterior inculpatul LS A. a revenit asupra declarației inițiale, susținând că a plecat spre Olanda împreună cu prietena sa F. M. R. .

Inculpatul mai arată că după decesul numitului Iușan S. a fost plecat în Spania împreună cu inculpatul B. I. P., cu numitul Mârza și cu inculpatul O. Tudor, cercetat în altă cauză, și că prietena sa F. M. R. i-a trimis bani, dar din banii pe care el îi dăduse anterior acesteia, spre păstrare, și care erau câștigați din furturile comise de el. mai arată că prietena lui i-a spus că a vorbit cu verișoara ei K.

R. C. și că aceasta și-a manifestat dorința de a veni în Olanda deoarece în România o duce greu.

Ca un corolar al declarațiilor sale, inculpatul LS A. arată că nu a forțat pe nimeni să practice prostituția, susținând că le-a transportat spre Olanda pe "fetele"; lui Arieșan, dintre care una nu știa ce urma să facă în Olanda (aici fiind vorba despre numita V. L. A. ).

Inculpatul B. I. P. a declarat (vol. XV filele 15-32, 229-231, vol. I filele 103-104) că în cursul anului 2009 a plecat în Olanda împreună cu prietena sa M. C.

A., care, ajunsă la destinație i-a spus că dorește să practice prostituția la vitrine, și cu toate că el s-a opus, până la urmă aceasta a început să se prostitueze. Mai arată că el este cel care i-a chemat pe inculpații LS A. și A. S. M., care sunt verișorii săi, în Olanda, și fiecare din cei doi a venit cu prietena proprie, deși el personal nu le-a spus să își aducă și prietenele.

Inculpatul B. I. P. mai arată că în perioada în care a el s-a reîntors în România, prietena sa i-a trimis din banii câștigați de ea la vitrine.

Inculpatul A. S. M. a declarat (vol. XV filele 89-97, 232-233, vol. I fila

99) că inculpatul B. I. P. l-a chemat în Olanda atât pe el cât și pe inculpatul LS

A. . Amândoi au plecat cu prietenele, el personal, pentru că prietena lui nu vroia să rămână în țară fără el. Când au ajuns în Olanda, în mod surprinzător pentru el, a constatat că prietena lui vroia să lucreze la vitrine. Cu toată opoziția inițială, până la urmă inculpatul a fost de acord deoarece o iubea pe prietena sa.

Din actele dosarului instanța reține următoarea sare de fapt :

Din declarațiile inculpaților aflate la filele indicate mai sus, începând cu anul 2009 mai mulți cetățeni români s-au stabilit în Olanda, implicându-se pe teritoriul acestui stat în activități de exploatare a prostituției și de trafic de persoane. Aceste grupări s-au asociat în funcție de regiunea geografică din care proveneau, acționând în zona localităților Amsterdam, Alkmaar și Leuvarden. Una dintre aceste grupări era cunoscută generic sub denumirea de "băieții de la Oradea" și era condusă de un anume "Romi". Grupul de la Oradea acționa în principal în zona Amsterdam fiind implicat în exploatarea activității de prostituție în această zonă.

Similar acestei grupări, s-a format o alta formată din persoane provenite din zona județului C., denumită "grupul de la C. "; și care s-a stabilit și a acționat în principal în zona Alkmaar, pentru exploatarea activității de prostituție și comiterea unor furturi.

Din declarațiile martorelor H. C. I., H. N., M. C. A., V.

L. A., F. M. R., K. R. C. și M. C. A., care au practicat prostituția în Olanda și ale părții vătămate A. A. C., rezultă că în orașul Alkmaar prostituția se desfășura într-o zonă determinată, în imobile cu intrare direct din stradă, denumite vitrine, deoarece partea frontală era din sticlă, și practic femeile care ofereau serviciile sexuale erau expuse potențialilor clienți, ca într-o vitrină. Fiecare vitrină era închiriată prin intermediul biroului, denumit office, plata chiriei în sumă de 110 euro pe zi făcându-se în avans pentru ziua următoare. Cu ocazia angajării fiecare tânără plătea în plus o garanție de 40 de euro, sumă ce era restituită atunci când tânăra restituia cheia camerei. Existau situații în care tinerele erau date afară de la vitrine și li se interzicea accesul în perimetrul cartierului, respectiv în situația în care tinerele nu reușeau să achite costul vitrinei, sau ieșeau pe stradă în ținută de lucru, respectiv într-o îmbrăcăminte sumară compusă din sutien și chiloți. Vizitele la vitrine ale prietenilor acestor tinere erau de asemenea interzise, fiind sancționate cu pierderea locului la vitrine. Tarifele pentru prestațiile sexuale erau negociabile, însă administratorii din cartierul vitrinelor stabileau tarife minime ce trebuiau respectate, încălcarea acestora fiind sancționată cu pierderea locului la vitrină. Pentru un act sexual normal tariful minim era de 35 de euro. Vârsta minimă pentru angajarea ca prostituată era de 19 ani. Fiecare tânără care dorea să obțină o vitrină trebuia să prezinte un act de identitate în baza căruia i se închiria un spațiu în care să își desfășoare activitatea, iar ulterior aceasta putea să obțină permis de muncă pe teritoriul Olandei.

În cursul aceluiași an 2009, numitul Bozsodi E. zis "Calu" s-a stabilit în orașul Alkmaar, inițial împreună cu concubina acestuia, numita C. N., care s-a angajat ca și prostituată la vitrine.

În contextul mai sus relatat, în vara anului 2009 numitul Bozsodi E. l-a chemat în Alkmaar pe inculpatul B. R. D., acesta urmând să o plaseze la vitrine pe prietena lui, numita Kallo R. P. .

Din cele relatate de către partea vătămată A. A. C. (vol. II filele 45-50, 65-76, vol. XIV filele 1-2 și respectiv vol. I fila 100 și vol. II filele 204-205), care a fost găzduită o perioadă de inculpatul B. R. D., și astfel a luat contact nemijlocit sau din spusele martorei Kallo R. P., cu starea de lucruri pe care o vom relata mai jos, martora amintită a fost angajată la vitrine unde a practicat prostituția în folosul inculpatului B. R. D., până în toamna anului 2011, când a reușit să scape de sub autoritatea acestuia. Inițial martora mai sus amintită a fost de acord să practice prostituția în folosul inculpatului B. R. D., însă la scurt timp după sosirea în Olanda, aceasta a fost pusă de inculpat în stare de aservire. Șa cum rezultă din declarațiile părții vătămate, în mod frecvent inculpatul i se adresa cu apelativul "sclavă", o supunea unor violențe fizice și psihice datorită faptului că era nemulțumit de sumele de bani pe care persoana vătămată le câștiga din prostituție și pe care inculpatul și le însușea în cea mai mare parte. În perioadele în care inculpatul avea "afaceri" în alte țări, acesta o verifica telefonic pe martoră, cerându-i să îi comunice sumele de bani pe care le-a câștigat și să îi trimită bani prin Western Union. La un moment dat, după ce activitatea desfășurată de inculpat, de conturare a unui grup infracțional organizat, ce avea ca și obiectiv obținerea de câștiguri din activități de proxenetism, a luat amploare, acesta i-a cerut numitei Kallo R. P. să îndrume tinerele care erau aduse din România pentru practicarea prostituției, să le ajute să interacționeze cu oficialii de la Office, cu clienții, să le învețe modul de a se comporta cu aceștia, precum și câteva cuvinte uzuale în limba engleză.

Din declarațiile părții vătămate reiese că numita Kallo R. avea zilnic încasări cuprinse între 600 și 1.000 euro, bani pe care inculpatul B. R. D. îi lua aproape în totalitate, obținând astfel beneficii materiale importante din exploatarea activității de prostituție desfășurată de către susnumită.

Din declarațiile inculpatului B. I. P. rezultă că atât el cât și inculpații LS

A. și A. S. M., precum și numitul Bozsodi E. erau consăteni și se cunoșteau de mai mult timp.

În acest context, în vara anului 2009, în timp ce inculpatul B. I. P. se afla în Franța, a fost sunat de către numitul Bozsodi E., care l-a chemat în Olanda. Inculpatul mai sus amintit a declarat că numitul Bozsodi E. l-a chemat la el, știind că acesta se ocupă de comerțul cu mașini second hand, și că în această țară mergea destul de bine acest tip de activitate. În mod cert, inculpatul B. I. P. s-a deplasat în Olanda împreună cu prietena sa, martora M. C. A., care la acea dată era studentă și lucra ca și vânzătoare.

Martora M. C. A. a declarat (vol. VI filele 74-78 și respectiv vol. I fila

142) că la un moment dat inculpatul B. I. P. i-a spus că prietenul său "Calu"; (porecla numitului Bozsodi E. ) este în Olanda cu prietena lui, pe nume C. N., și că aceasta se prostituează la vitrine, și că le merge destul de bine celor doi. Totodată inculpatul a întrebat-o pe martoră dacă nu ar vrea să practice și ea prostituția, și să meargă împreună în Olanda în acest sens, iar în urma acestor discuții pe care le-au avut cei doi, martora a fost de acord. Așa cum declară în continuare martora mai sus amintită, inițial nu și-a dat seama ce implică această activitate. Ca urmare a acceptului

dat de martoră, inculpatul B. I. P. l-a contactat din nou pe numitul Bozsodi E., care l-a pus în legătură cu o altă persoană din anturajul său, martorul Mic R. C. (vol. XIII filele 104-111 și respectiv vol. I fila 172), iubitul martorei B. M. R. (vol. IX, filele 5-7, 24-26, vol. XI, filele 128-133 și respectiv vol. I fila 141), care de asemenea se prostitua în Olanda.

Ulterior acestui moment, inculpatul B. I. P. și martora M. C. A. s-au deplasat în localitatea Alkmaar cu autoturismul condus de martorul Mic R. C. . La sosirea în Olanda numitul Bozsodi E. a achitat contravaloarea transportului în sumă de 200 de euro martorului Mic R. C., iar ulterior inculpatul B. I. P. a restituit suma de mai sus numitului Bozsodi E. . Inculpatul și martora M. C. A. au fost găzduiți de către numitul Bozsodi E. în Alkmaar, str. Van der Wonderstraat nr. 5.

O dată ajunsă în Olanda martora M. C. A., a început să lucreze la vitrine, după ce în prealabil a fost consiliată de către iubita numitului Bozsoldi E., C. N.

, în legătură modalitatea în care poate închiria o vitrină, modul în care-i poate contacta pe oficialii de la biroul de închirieri, cu tarifele ce se practicau pentru diferitele tipuri de activități sexuale prestate, cu modul în care trebuie să se poarte pentru a atrage clienți, etc.

Totodată C. N. a fost cea care a însoțit-o pe martora M. C. A. la office-ul un de se închiriau vitrinele, asistând-o la procedurile necesare pentru închirierea camerei. Banii necesari pentru plata chiriei pentru prima zi, în sumă de 110 euro, și a garanției de 40 de euro au fost avansați de către numitul Bozsodi E., ulterior, după începerea activității de prostituție, martora M. C. A. restituindu-i acestuia sumele de bani avansate.

Martora M. C. A. a mai arătat că a practicat prostituția în Olanda la vitrine în vara anului 2009, iar prin luna septembrie a aceluiași an a revenit în România pentru examene, revenind în Olanda în luna aprilie 2010, un de a continuat să practice prostituția la vitrine, însă de această dată în Amsterdam. Potrivit propriilor declarații, martora a arătat că obținea din această activitate în medie între 400 și 500 de euro net pe zi.

În faza de judecată martora și-a "cosmetizat"; declarațiile, susținând că au plecat spre Olanda cu gândul de a lucra ca și dansatoare, cunoscând că C. N. se prostituează, astfel că practic, în gândul ei, martora știa încă de la plecarea din țară, că și ea se va prostitua. Martora a mai arătat că, anterior plecării din România nu a avut nici cea mai mică discuție cu inculpatul B. I. P. despre posibilitatea de a lucra ca și prostituată. Din contră, în ciuda a ceea ce a declarat în faza de urmărire penală, martora M. C. A. a arătat că inculpatul B. I. P. nu i-a propus niciodată să lucreze la vitrine, ba chiar nu a fost de acord cu practicarea unei asemenea activități de către ea.

Instanța va privi cu rezervă aceste declarații, în condițiile în care martora nu a furnizat nicio motivație pentru revenirea asupra celor declarate în fața organelor de urmărire penală, cu atât mai mult cu cât nici în acele declarații nu i-a adus inculpatului vreo acuzație concretă, în afară de faptul că a relatat că inculpatul i-a adus la cunoștință că prietena lui "Calu"; se prostituează, și câștigă bine, astfel că atât ei cât și prietenului ei le merge bine din punct de vedere material, și a întrebat-o și pe martoră dacă nu ar dori și ea să practice prostituția, iar decizia de a desfășura o asemenea activitate i-a aparținut practic martorei.

Din declarațiile inculpatului B. I. P. și a martorei M. C. A., reiese că inculpatul a lucrat pe perioada cât el s-a aflat în Olanda la niște sere, o altă perioadă a lucrat ca și conducător auto, dar în principal desfășura activități de comerț cu mașini second hand. În ciuda acestor afirmații, în cursul urmăririi penale, în prezența apărătorului său ales, inculpatul a recunoscut că în perioadele de timp în care s-a aflat în România martora i-a trimis bani în țară.

În faza de judecată și inculpatul a revenit asupra acestei declarații, susținând că banii erau, într-adevăr, trimiși de prietena sa, însă îi erau destinați tatălui, ei, pentru ca acesta să nu își dea seama de unde vin banii. Desigur că logica acestei argumentații ne scapă, în condițiile în care, așa cum rezultă din declarațiile numitului M. C. A.

, tatăl martorei (vol. VI filele 70-72), acesta cunoștea că fiica sa se află în Olanda, știind însă că lucrează într-un bar ca și chelneriță, iar în Olanda a ajuns prin intermediul Universității la care învață. Oricum pe mandatele de expediere a banilor nu apare sursa veniturilor, ori a banilor expediați, cu atât mai mult cu cât martora a expediat și în mod direct bani părinților săi.

De altfel inculpatul B. I. P. arată că banii câștigați de acesta din comerțul cu mașini și cei obținuți de martoră din practicarea prostituției, erau puși la comun și utilizați de cei doi pentru nevoile cotidiene ale cuplului.

Din declarația martorului L. A. D. (vol. II fila 206) reiese că îl cunoștea pe inculpatul B. I. P. din anul 2004, și știa că acesta se ocupa cu comerțul cu mașini second hand aduse din Austria și Olanda, și chiar a făcut cu inculpatul câteva schimburi de mașini, fără să arate concret când anume, ce fel de mașini au făcut obiectul acestor schimburi, proveniența mașinilor schimbat.

În aceste condiții apar ca suspecte susținerile inculpatului potrivit cărora se ocupa cu comerțul cu mașini second hand, în condițiile în care la dosarul cauzei nu au fost depuse nici un fel de acte concrete în legătură cu achiziționarea și respectiv revânzarea unor astfel de vehicule, deși este de notorietate că vânzarea - cumpărarea autoturismelor, care presupune prețuri consistente, este consemnată în acte juridice, precum contracte de vânzare - cumpărare.

În mod cert, începând cu vara anului 2009 inculpatul B. I. P. a beneficiat de sume de bani obținute de martora M. C. A. din prostituție. Așa fiind martora a fost cea care a suportat toate cheltuielile privind cazarea, și anume chirie, utilități, mâncarea, etc. pe de altă parte, așa cum însuși inculpatul recunoaște, în perioadele în care acesta s-a aflat în România, martora M. C. A. i-a trimis sume de bani prin Western Union fiind astfel identificate 2 transferuri: la data de_, martora M.

C. A. i-a trimis din Olanda inculpatului B. I. P. suma de 500 de euro (vol. IV fila 67) și la data de_ suma de 1500 euro (vol. XII filele 72-73), transferul fiind efectuat din Amsterdam.

O parte din sumele de bani obținute de martora M. C. A. din practicarea prostituției au fost trimiși fie de aceasta, fie de inculpatul B. I. P. pe numele tatălui martorei, care i-a utilizat pentru renovarea locuinței și pentru achiziționarea unor autoturisme pe care în fapt le utilizează inculpatul B. I. P., așa cum rezultă din declarația martorului M. C. A., aflată la filele indicate mai înainte.

Din declarațiile inculpatului B. I. P. și ale martorei M. C. A., instanța mai reține că la circa o lună și jumătate de la sosirea în Olanda, cei doi s-au mutat într-o altă locuință, închirierea acesteia de către martoră fiind intermediată de

către un anume Harm, care lucra la office, și care era o cunoștință a numitului Bozsodi E., și cu ajutorul căruia erau închiriate vitrine fetelor ce desfășurau activitate de prostituate. În continuare inculpatul și martora M. C. A. au păstrat legătura cu numiții Bozsodi E. și C. N. .

Din declarațiile aceleași martore M. C. A., precum și din declarațiile inculpaților B. I. P., LS A. și A. S. M. se poate reține că în toamna anului 2009, inculpatul B. I. P. i-a contactat pe verișorii săi, cei doi inculpați mai sus amintiți, chemându-i în Olanda.

Potrivit declaraților inculpatului LS A. și ale martorei F. M. R. (vol. XI filele 94-95, 104-109 și respectiv vol. I fila 140), cei doi aveau o relație de prietenie din anul 2008, la acea dată martora fiind în vârstă de 17 ani. Martora este orfană, ambii părinți decedând când aceasta era minoră. Martora a fost plasată de autorități într-un centru, de unde și-a continuat studiile până la terminarea liceului. În vara anului 2009 aceasta s-a înscris la Facultatea de Geografie din cadrul UBB. Din declarațiile martorei, precum și ale verișoarei acesteia, martora K. C. R. (vol. XI filele 36-47 și respectiv vol. I fila 215), rezultă că iubita inculpatului LS A. avea relații apropiate doar cu o prietenă și cu inculpatul mai sus amintit, fiind așadar foarte atașată de acesta.

În toamna anului 2009, cei doi s-au deplasat spre Olanda, la propunerea inculpatului B. I. P., deși "în mod surprinzător";, inculpatul B. a susținut că l-a chemat numai pe inculpatul LS A. . În vederea realizării acestei finalități, inculpatul B. I. P. s-a deplasat în România și i-a transportat în Olanda pe inculpatul LS A. și pe martora F. M. R., cu un autoturism personal. Ulterior, inculpatul LS A. a achitat inculpatului B. I. P. costul călătoriei. Inculpatul B. I. P. a fost cel care s-a ocupat și de găsirea unei locuințe pentru inculpat și martoră, rugându-l pe numitul Bozsodi E. să îi primească în casa de pe strada Van der Wonderstraat nr. 5.

După circa o săptămână de la sosirea inculpatului LS A. și a martorei F.

M. R. în Alkmaar - Olanda, și inculpatul A. S. M., împreună cu prietena sa, numita Sechel E. ia C. s-au deplasat în aceeași localitate, inculpatul B. I. P. fiind cel care i-a așteptat pe aceștia la autocar și i-a dus la o locuința închiriată de martorul Mic R. C., martora B. R. M. și numitul Domșa Septimiu, în prezent condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prin sentința penală nr. 570/_ .

Cu toate că inculpatul B. I. P. a susținut aceeași versiune, în sensul că l-a chemat în Olanda doar pe inculpatul A. S. M., acesta din urmă s-a deplasat înspre această țară însoțit de prietena sa, numita Sechel E. ia C., cu explicația, puerilă, că aceasta nu a vrut să rămână în țară fără el.

De altfel din declarațiile martorului Mic R. C. rezultă că inculpatul B. I.

P. minte în legătură cu acest aspect, deoarece chiar inculpatul i-a spus că urmează să vină în Olanda verișorii lui, adică cei doi inculpați cu prietenele lor.

Inculpatul A. S. M. a rămas pentru scurt timp în locuința respectivă și tot cu ajutorului inculpatului B. I. P. s-a mutat împreună cu prietena sa și cu inculpatul LS A. și prietena acestuia, martora F. M. R. în locuința de pe Van der Wonderstraat 5.

Din declarațiile martorului Mic R. C. date în faza de urmărire penală în prezența a doi apărători ai inculpaților, precum și din declarațiile martorei M. C.

A. reiese că după sosirea inculpaților LS A. și A. S. M. împreună cu prietenele lor în Olanda, martora B. R. a purtat o discuție cu martorele Sechel

E. ia C. și F. M. R. în prezența prietenilor lor cu privire la modul de practicare a prostituției, la sumele care pot fi câștigate din această activitate, spunând că vor să se angajeze și ele la vitrine. Nici inculpatul A. S. M. și nici inculpatul LS A., care asistau la discuție, nu au intervenit, martorul Mic R.

C. apreciind că în opinia lui toți patru erau deja înțeleși ca fetele să se prostitueze la vitrine, deoarece nimeni nu a fost surprins de această discuție. Mai mult, cei doi inculpați nu și-au exprimat în nici un fel dezacordul cu privire la implicarea prietenelor lor în activități de prostituție.

Pe la începutul lunii octombrie martorele F. M. R. și Sechel E. ia C., sub directa îndrumare a martorei M. C. A., s-au deplasat la office, și și-au închiriat vitrine, în ciuda "opozițiilor"; inculpaților LS A. și A. S. M., care nu se știe sigur în ce context au fost exprimate, deoarece așa cum am arătat anterior, nu există nici o probă concretă în acest sens. Dimpotrivă, așa cum am arătat anterior, martorul Mic R. C. a arătat că inculpatul B. I. P. l-a informat în legătură cu faptul că vor sosi în Olanda inculpații LS A. și A. S. M. împreună cu prietenele lor, de unde rezultă în mod clar că între cei trei inculpați au existat discuții clare legate de sosirea în Olanda, și în ce scop anume, înțelegerea inculpaților fiind clară, în sensul că comunicaseră între ei că fetele vor veni să presteze în această țară, activități de prostituție.

În sensul celor de mai sus este de menționat și declarația martorei M. C. A.

, care a arătat că timp de o săptămână a învățat-o pe numita Sechel E. ia C. expresii uzuale în limba engleză, pentru ca aceasta să poată negocia cu clienții serviciile sexuale pe care le oferea și prețul.

Inculpații LS A. și A. S. M. precum și martorele F. M. R. și Sechel E. ia C. au locuit pentru un timp împreună cu martorii Mic R. C. și

B. R. M. . Din declarațiile date în faza de urmărire penală de cei doi martori, rezultă că în fiecare dimineață cele două tinere plecau la vitrine și practicau prostituția până spre dimineața zilei următoare, când se întorceau la locuința unde erau cazate, cele două dormeau iar în ziua următoare o luau de la început fără a avea alte activități decât cea de la vitrine. Potrivit acelorași declarații, care se coroborează și cu declarațiile martorei M. C. A., inculpatul LS A. și inculpatul A. S.

M. nu aveau un loc de muncă, trăind din banii pe care fetele îi câștigau la vitrine, bani pe care i-au cheltuit în principal pe droguri, pe energizante și anabolizanți, așa cum declară și partea vătămată A. A. C. .

Trebuie să menționăm că nici unul dintre inculpații LS A., A. S.

M. și B. I. P. nu au avut locuri de muncă, eventual doar cu caracter absolut trecător, și pentru scurte perioade de timp, deși au susținut că au plecat în Olanda ca să își găsească locuri de muncă. Din această atitudine se vede cât de șubredă este apărarea lor, în condițiile în care de fapt au întreprins diferite activități remunerate, pentru foarte scurte perioade de timp, cu toate că acesta ar fi fost motivul pentru care au plecat din țară.

Din ansamblul probator administrat instanța reține și faptul că uneori inculpații

LS A., B. I. P. și A. S. M. se deplasau pe strada pe care era plasate vitrinele, uneori însoțiți și de inculpatul B. R. D., precum și de numiții Iușan R.

, Negrei B. A. și mai târziu de inculpatul O. Tudor, cercetat separat.

Din declarația martorei S. D. A. (vol. I filele 20 - 26) rezultă că dimineața când se întorceau de la munca la vitrine, atât Sechel E. ia C. cât și martora F. M. R. le înmânau inculpatului A. S. M. respectiv inculpatului

LS A. sumele câștigate peste noapte. Potrivit acelorași declarații, Sechel E. ia

C. încasa sume între 300 - 400 de euro pe seară iar F. M. R. sume între 700 - 800 euro pe seară. Martora mai arată că inculpatul A. S. M. era mulțumit de banii pe care îi primea, însă inculpatul LS A. i-a reproșat martorei că nu câștigă suficienți bani.

În perioadele în care inculpatul A. S. M. era plecat din Olanda, martora Sechel E. ia C. îi trimitea acestuia bani din prostituție, fiind identificate următoarele transferuri prin intermediul Western Union:

- la data de_ martora Sechel E. ia C. a trimis inculpatului A. S.

suma de 130 de euro;
- la data de_, suma de 200 de euro;
- la data de_ suma de 200 de euro ;
- la data de_ suma de 100 euro (vol. IV, f. 208 -209).

La data de_ numita Sechel E. ia C. a trimis suma de 500 euro din Alkmaar pentru familia inculpatului A. S. M., banii fiind ridicați de martorul Brumă V. (vol. XII filele 183-185), aceasta fiind persoana care a fost angajată de către inculpatul A. S. M. să efectueze lucrări de renovare la locuința părinților acestuia. Condițiile de realizare a lucrării și prețul au fost negociate de către inculpat cu martorul Brumă V. stabilindu-se un onorariu de 1000 euro pentru manoperă și materiale. Suma de bani necesară realizării lucrării a fost trimisă, potrivit declarației martorului, de inculpat prin două tranzacții Western Union de pe numele martorei Sechel E. ia C. .

Așa cum am mai arătat martora K. R. C., este verișoara martorei F.

M. R. . Aceasta este și ea de asemenea orfană. Cea din urmă i-a relatat primei că lucrează ca și prostituată la vitrine și câștigă din această activitate între 1500-2000 euro pe lună. Ambele martore au declarat că F. M. R. a chemat-o și pe verișoara ei în Olanda, pentru a se prostitua, promițându-i că îi va plăti drumul și îi va asigura cazarea. La începutul lunii ianuarie 2010 martora K. R. C. a acceptat propunerea de a pleca în Olanda. Inculpatul LS A. i-a trimis martorei K. R.

C. la data de_ echivalentul sumei de 69,21 dolari, pentru a plăti costul deplasării din județul Covasna, unde locuiește martora, în C. -N. . De asemenea, inculpatul a făcut aranjamente la o firmă de transport, pentru a rezerva un bilet pe numele martorei de la C. -N. la Amsterdam, biletul fiind înmânat martorei de fratele inculpatului martorul L. M. ei Gabriel. În fața instanței de judecată inculpatul LS A. a declarat că nu își explică cum anume de a trimis el bani pentru martoră, explicație total nesatisfăcătoare, în condițiile în care inculpatul a avut la îndemână o explicație pentru absolut tot ce a întreprins în această cauză.

Martora a declarat în faza de judecată (vol. I fila 215) că banii necesari costurilor deplasării i-au fost trimiși de către verișoara sa, dar nici martora nu își explică de ce anume au fot efectiv expediați de către inculpatul LS A. .

La sosirea în Olanda, martora F. M. R. a găzduit-o de verișoara ei și a însoțit-o la office ajutând-o să obțină un loc la vitrine și achitând contravaloarea chiriei pentru prima zi și garanția, în sumă de 150 euro. Martora K. R. C. a muncit la vitrine ca și prostituată timp de aproximativ 6 săptămâni până în luna februarie 2010, când s-a întors în România. Aceasta a arătat că din sumele de bani câștigate din prostituție a restituit martorei F. M. R. banii pe care i-a primit de la inculpatul LS A. și a contribuit cu o sumă la plata chiriei, fără să poată preciza cuantumul acesteia.

Martora a mai declarat că pe perioada de timp cât ea s-a aflat în Olanda, practic nici nu l-a văzut pe inculpatul LS A., deoarece acesta nu locuia împreună cu verișoara sa, ci doar o vizita sporadic, astfel că în perioada în care martora a fost în Olanda, practic inculpatul nici măcar în vizită nu a fost pe la prietena lui. Această declarație este în contradicție cu declarațiile martorilor M. C. A., B. M. R.

, Mic R. C., și chiar a inculpatului B. I. P. .

De altfel instanța a sesizat atât la martora K. R. C. cât și la martora F.

M. R. o dorință de a-l "salva"; pe inculpatul LS A., cu orice preț, astfel încât acestea au plusat cu declarații favorabile lui, chiar și pe aspecte pe care inculpatul nu le negase. Așa fiind este de remarcat că, deși inculpatul LS A. a recunoscut, în cele din urmă, că a plecat spre Olanda împreună cu prietena sa, martora

F. M. R., cele două martore au susținut că aceștia ar fi plecat separat, neștiind că între timp inculpatul a recunoscut această situație.

Prin urmare este mai presus de tăgadă faptul că în perioada ianuarie - februarie 2010, inculpatul s-a aflat în Olanda, și că în toată această perioadă a locuit cu martora

F. M. R. .

Prin iunie 2010 martora K. R. C. s-a deplasat din nou în Olanda, în vederea practicării prostituției. Din declarațiile martorului Bade F. L. (vol. XIV filele 81-82), care vânduse inculpatului LS A. un autoturism marca Renault Laguna cu numărul de înmatriculare_, pentru suma de 1.600 euro, cu câteva luni înainte, rezultă că acesta i-a însoțit pe inculpatul LS A. și pe martora K.

R. C. din România în Olanda. Deplasarea s-a efectuat cu autoturismul mai sus menționat. Martorul, care intenționa să meargă la mama sa care lucrează în Germania, arată că a rămas câteva zile cu inculpatul, cu F. M. R. și cu K.

R. C., cei trei locuind împreună în același imobil.

Martora K. R. C. a rămas în Olanda, unde s-a prostituat la vitrine, timp de aproximativ 2 luni. Din banii încasați din această activitate martora a trimis în perioada_ -_ sume de bani prietenului ei și surorii acestuia dar și inculpatului LS A. și fratelui acestuia (vol. IV fila 315).

La data de_ martora K. R. C. a expediat suma de 300 de euro din Olanda pe numele inculpatului LS A. . Cu privire la această sumă atât martora cât și inculpatul au declarat, în faza de urmărire penală, că banii provin în realitate de la martora F. M. R., iar martora K. a precizat că suma a fost obținută de verișoara ei din prostituție. În fața instanței de judecată martora K. R. C. a declarat că niciodată nu i-a expediat bani inculpatului LS A. . Punând această

negare categorică pe seama trecerii timpului, și acceptând explicațiile date de martoră în faza de urmărire penală, totuși este inexplicabil de ce martora F. M. R. nu i-a expediat ea însăși inculpatului bani, la data de_, în condițiile în care în aceeași zi a trimis inculpatului LS A. suma de 500 de euro (vol. IV fila 210). Așadar nu există niciun motiv plauzibil pentru care aceasta să nu trimită și suma de 300 de euro de pe numele ei dacă într-adevăr banii proveneau de la ea .

Așa cum am arătat și în cele ce preced, începând cu toamna anului 2009 inculpatul LS A. a beneficiat în mod direct de sume de bani din activitatea de prostituție desfășurată de martora F. M. R., aspecte ce rezultă din probele de la dosar. La data de_ martora F. M. R. i-a transferat inculpatului LS A. echivalentul sumei de 435,09 dolari (vol. IV fila 12).

La data de_ martora F. M. R. i-a trimis inculpatului suma de 100 de euro (vol. XII fila 7), la data de_ suma de 500 de euro (vol. XII fila 9), la data de_ suma de 200 de euro (vol. IV fila 20); în data de_ suma de 250 euro (vol. IV fila 209); în data de_ suma de 200 euro (vol. IV fila 209), în data de_ suma de 500 euro (vol. IV fila 210).

De asemenea, inculpatul LS A. a trimis din Olanda sume de bani unor rude apropiate după cum urmează:

- la data de _	suma	de	300	de	euro	martorului	L.	M.
Gabriel (vol. IV fila 52)
- la data de _	suma	de	300	de	euro	martorului	L.	M.
Gabriel (vol. IV fila 54)
- la data de _	suma	de	200	de	euro	martorului	L.	M.
Gabriel (vol. IV fila 63)
- la data de _	suma	de	200	de	euro	martorului	L.	M.
Gabriel (vol. IV fila 53).

Inculpatul s-a apărat susținând că nicidecum nu am profitat de sumele de bani obținute de prietena sa din activitățile de prostituție, dimpotrivă el fiind cel care câștiga mai mari sume de bani decât ea, deoarece comitea furturi în diferite țări din Europa, în acest sens fiind și declarația martorului L. A. (vol. XIII filele 897- 103). Din declarațiile acestui martor ca și a altora care au participat la furturile despre care am vorbit mai sus, rezultă că veniturile obținute din aceste activități ilicite erau reduse fiind cuprinse între 100 euro pe săptămână și 50-60 euro pe zi, și nu pot justifica în nici un caz sumele de bani transferate de inculpatul LS A., fie personal, fie prin intermediul prietenei lui către diferite persoane la care se adaugă sume de bani cheltuite pentru cumpărarea unor autoturisme și pentru plata chiriei. Astfel cum rezultă din cele declarate de către inculpat și martora ferencz M. R. reiese că doar chiria pentru cei aproximativ trei ani petrecuți de inculpat în Olanda se ridică la suma de aproximativ 43.000 euro.

De asemenea, revenind la transferurile de sume de bani din Olanda în România, au mai fost identificate mai multe transferuri de pe numele martorei F. M. R. către diferite rude ale inculpatului LS A. sau altor persoane din anturajul acestora. În sensul celor de mai sus arătăm că martora F. M. R. a trimis către L. Gabriel M., fratele inculpatului LS A., următoarele sume de bani:

- la data de_ suma de 200 euro, la data de_ suma de 50 de euro, la data de_ suma de 100 euro, la data de_ suma de 200 de euro

(vol. IV fila 210), la data de_ suma de 100 euro (vol. IV fila 237), la data de_ suma de 200 euro, la data de_ suma de 1000 euro, la data de_ suma de 1200 euro, la data de_ suma de 1600 euro, la data de_ suma de 1000 euro, (vol. IV fila 210), la data de_ suma de 200 euro (vol. IV fila 232), la data de_ suma de 200 euro (vol. XII filele 76-77), la data de_ suma de 800 euro (vol. XII filele 89-93), la data de_ suma de 500 euro (vol. XII filele 94-97), la data de_ suma de 1600 euro, (vol. IV fila 211), la data de_ suma de 1050 euro (vol. XII filele 98-99), la data de_ suma de 300 euro (vol. XII filele 100 - 103), la data de_ suma de 400 euro (vol. XII filele 104-107), la data de_ suma de 250 euro, la data de_ suma de 700 euro (vol. XII filele 108-111), la data de_ suma de 200 euro (vol. IV fila 210), la data de_ suma de 200 euro (vol. XII filele 112-115), la data de_ suma de 100 euro (vol. XII fila 16).

În contextul celor mai sus reținute, au fost identificate mai multe transferuri de bani de pe numele martorei F. M. R. pe numele martorului P. D. A. (vol. XI filele 1-5 și respectiv vol. I fila 291): la data de_ martorul a primit prin Western Union suma de 300 euro (vol. XII fila 16), la data de_ suma de 1300 euro (vol. XII filele 78-80), la data de_ suma de 1000 euro (vol. XII filele 81- 84); la data de_ martorul a primit suma de 1300 euro de la F. M. R. (vol. XI filele 23-24), la data de_ suma de 1100 euro de pe numele martorului Ungvari Gelu A. (vol. XI fila 27), la data de_ suma de 700 euro (vol. XI filele 31-32).

Din declarațiile martorului P. D. A. reținem că acesta era patronul tatălui inculpatului LS A., și la un moment dat, având în cadrul firmei sale unele dificultăți financiare, a vorbit cu tatăl inculpatului LS A., care i-a relatat că fiul său este plecat la muncă în Olanda și că l-ar putea ajuta, în sensul de a-i împrumuta banii pe care fiul său a apucat să-i pună deoparte. În acest context martorul a primit împrumut de la inculpat suma de 5200 euro, banii fiindu-i trimiși de pe numele prietenei acestuia. Ulterior primirii banilor într-o discuție pe care martorul a avut-o cu inculpatul acesta i-a mărturisit că de fapt banii provin din activitatea de prostituție desfășurată în Olanda de către martora F. M. R., prietena inculpatului. Din acest motiv martorul nu a mai acceptat bani din partea inculpatului și chiar a încercat să-i restituie acestuia sumele primite anterior, aproximativ 1300 euro. La un moment dat, în cadrul unei discuții pe care martorul a avut-o cu in c, care venise la firma lui însoțit de o domnișoară, despre care martorul a presupus că este prietena inculpatului, acesta i-a spus "acum va trebui să mă însor cu asta, ca să stau și eu legal în Olanda";. Martorul a mai relatat că o parte din banii primiți pe numele său, i-a predat, la indicația inculpatului LS A., fratelui acestuia, numitul L. M. Gabriel.

În cursul anului 2009, numitul Iușan R., un cunoscut membru al lumii interlope din C. -N., s-a stabilit în Alkmaar, astfel cum rezultă din declarațiile martorului Mic R. C., și ale inculpaților. Acesta la rândul său era implicat în exploatarea activității de prostituție desfășurate de numitele Gaspar S. Ema și L.

A. S. . Inculpatul B. I. P. a arătat că era în relații apropiate cu numitul Iușan

R., încă din România, cei doi reîntâlnindu-se în Alkmaar. Împreună cu numitul Iușan R. s-a mutat și inculpatul B. R. D., împreună cu prietena sa Kallo R.

P. . De asemenea inculpații LS A., A. S. M. și B. I. P. s-au apropiat de Iușan R., fiind observați deseori la locuința acestuia, cei patru jucând jocuri de noroc, așa cum rezultă din declarațiile martorei L. A. S. (vol. XIII filele 118-122 și respectiv vol. II filele 136-138).

Din declarațiile martorului R. R. R. reiese că în cursul lunii decembrie 2009 inculpatul B. R. D. s-a deplasat în România, de unde s-a întors împreună cu numitul Negrei B. A., zis " Crețu", un alt membru al lumii interlope din C. -

N. . Negrei B. A. s-a deplasat în Olanda împreună cu două tinere, până în prezent neidentificate, "S. ", zisă și "Veverița" și "Vanesa", pentru a se implica în activitatea de exploatare a prostituției și furturi. Negrei B. A. l-a cunoscut anterior pe Iușan R., fiind "ca frații".

Pe teritoriul Germaniei autoturismul cu care se deplasa numitul Negrei B. A. a fost implicat într-un accident, autoturismul fiind avariat, astfel că nu a mai putut fi folosit pentru continuarea drumului. Negrei B. A. l-a sunat pe Iușan R., căruia i-a solicitat ajutorul. La cererea acestuia, inculpatul B. I. P. s-a deplasat împreună cu el, cu două autoturisme, pentru a-l aduce în Olanda pe numitul Negrei Bodgan A. și persoanele care îl însoțeau. Aceste persoane au fost găzduite de către Iușan R. .

După sosirea în Olanda, Negrei B. A. a încercat să preia controlul asupra activităților infracționale desfășurate de către membrii grupării constituite anterior în jurul lui Bozsodi E., din care făceau parte și inculpații cercetați în prezenta cauză. În legătură cu aceste acuzații, deși inculpații au negat constant orice implicare în vreo asociere infracțională, vom reține că din modul similar în care au acționat, împreună cu numitul Bozsodi E., este evident că aceștia aveau o înțelegere în legătură cu desfășurarea unor activități de proxenetism. Credem că nu este întâmplător nici faptul că la scurt timp după sosirea în Olanda a inculpatului A. S. M. și a martorei Sechel E. ia C., numitul Bozsodi E. a fost arestat iar ulterior a fost condamnat pentru infracțiunea de trafic de persoane.

Revenind la numitul Negrei B. A., inițial acesta și i-a apropiat pe inculpații

B. R. D. și LS A., pe care i-a implicat în comiterea de furturi din magazine și locuințe, alături de martorii L. A. (vol. XIII filele 97-103), Bodor

P. E. ian, zis Pizlic. Inculpatul LS A. avea rolul de șofer, pentru una din

"echipele" de hoți coordonate de Negrei B. A., iar inculpatul B. R. D. acționa ca membru al uneia dintre echipe. Numitul Negrei B. A. finanța operațiunile de furt, punând la dispoziție autoturismele necesare în acest scop achitând costul combustibilului și asigurând găzduirea în locuința numitului Iușan R. . Toate bunurile sustrase de către " echipele" de hoți erau predate numitului Negrei B. A.

, care le valorifica și ulterior înmâna fiecăruia dintre participanții la furturi "partea" lor. Inculpatul LS A. a arătat că nu a " colaborat" mult cu Negrei B. A., fiind nemulțumit de sumele pe care acesta i le dădea, respectiv 100 euro pe săptămână. Inculpatul B. R. D. a rămas însă în grupul numitului Negrei B. A. până la plecarea acestuia din Olanda și, în timp a devenit omul său de încredere.

În același timp cu coordonarea "echipelor" de hoți numitul Negrei B. A. le- a plasat la vitrine pe cele două tinere aduse din România, însușindu-și majoritatea banilor obținuți de ele din prostituție.

Prin intermediul lui Iușan R., numitul Negrei B. A. s-a apropiat de

"grupul de la Oradea", despre care am vorbit mai la începutul expozeului de față.

Membrii acestuia se întâlneau deseori cu Negrei B. A. și cu Iușan R., inclusiv la locuința acestuia din urmă, unde, printre altele, aceștia jucau jocuri de noroc cu banii însușiți în principal din activități de prostituție. Inculpatul LS A. și inculpații B. I. P. și A. S. M. frecventau și ei locuința lui Iușan R. . Inculpatul LS A., ca și martorele L. A. S. și M. C. A., a relatat că într-o zi a fost chemat de către Iușan R. la domiciliul acestuia, pentru a-i cere un serviciu. În locuință se aflau mai mulți membri ai grupului de la Oradea, printre care și liderul acestuia, "Romi". Acesta l-ar fi întrebat pe Iușan R., cu referire la inculpații

LS A. și A. S. M.: "ce-i cu țăranii ăștia aici? plătesc taxă?".

Ulterior, "Romi" și grupul condus de acesta l-a sprijinit pe numitul Negrei B.

A. zis "Crețu"; să preia controlul asupra inculpaților LS A., B. I. P. și A.

S. M., solicitându-le acestora să plătească o taxă de câte 35 de euro pe zi din activitățile de prostituție desfășurate de către prietenele lor. Între numitul Negrei B.

zis "Crețu", și inculpatul B. I. P. au avut loc mai multe întâlniri, primul punându-i celui de-al doilea în vedere să le transmită și celorlalți doi să plătească taxa solicitată. De asemenea, între Negrei B. sprijinit de grupul de la Oradea și de inculpatul B. R. D. pe de o parte și ceilalți trei au avut loc și întâlniri directe în care aceștia au fost somați "să plătească dreptul" cu ocazia unei astfel de întâlniri și numitul "Romi" a intervenit în discuții, precizându-i inculpatului A. S. M. că
"toți românii din Alkmaar, care au fete la vitrine trebuie să plătească taxa".
Toată această întâmplare constituie un argument în plus potrivit căruia inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M. erau constituiți într-un grup infracțional, acest lucru cunoscându-l cel mai bine numiții Negrei B. A., Iușan R. și "Romi";, precum și inculpatul B. R. D. . Astfel nu întâmplător numitul Negrei
A. zis "Crețu", i-a pus în vedere inculpatului B. I. P. să le transmită și inculpaților LS A. și A. S. M. să plătească taxa solicitată. În același sens trebuie să apreciem și intervenția lui "Romi";, care i-a spus inculpatului A. S.

M. că toți românii din Alkmaar, care au fete la vitrine trebuie să plătească taxa.

În legătură cu taxa impusă, în cursul lunii februarie 2010, numitul Negrei B.

A. zis "Crețu"; i-a apelat pe inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M., dându-le un ultimatum ca în calitate de proxeneți ai martorelor F. M. R., M.

C. A., Sechel C. E. ia să îi achite zilnic suma de 35 de euro fiecare . În schimbul acestei sume urma ca Negrei B. A. și "grupul de la Oradea"; să ofere siguranță celor trei tinere. Inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M. au refuzat să plătească taxa pretinsă de Negrei B. A., motiv pentru care între cei trei inculpați și numitul Negrei B. A. s-a declanșat un conflict. Inculpații LS A.

, B. I. P. și A. S. M. au fost susținuți de către Iușan R. .

Potrivit declarațiilor martorei L. A. S., date în faza de urmărire penală, Iușan R. a avut discuții telefonice cu privire la plata taxelor de protecție, arătând interlocutorilor, a căror identitate martora nu o cunoaște, că nu trebuie percepute taxe de protecție deoarece în Olanda prostituția este legală.

La data de_ numitul Negrei B. A. i-a convocat pe cei trei inculpați, împreună cu prietenele lor, la domiciliul lui Iușan R. . Inculpații LS A. și A.

S. M. însoțiți de prietenele lor au intrat în locuință, iar inculpatul B. I. P. și prietena lui au rămas afară. Încă la intrarea în locuință inculpatul LS A. a fost lovit cu palmele în zona capului de către numitul Negrei B. A., iar inculpatul A.

S. M., cu latul unei săbii peste picioare și cu palmele, iar apoi le-a cerut din nou să plătească taxa pretinsă anterior. Inculpatul A. S. M. i-a trimis un mesaj inculpatului B. I. P. avertizându-l cu privire la cele întâmplate. Martora M. C.

A. a anunțat poliția olandeză, care a intervenit. Negrei B. A. a fost arestat pentru câteva zile. După punerea acestuia în libertate, pentru a se pune la adăpost de eventualele represalii ale numitului Negrei B. A., inculpații LS A., B. I.

P. și A. S. M. au părăsit pentru aproape 2 luni localitatea Alkmaar refugiindu-se în alte țări din Europa, însă martorele F. M. R., Sechel E. ia C. și M. C. A. și-au continuat activitatea de prostituție, trimițând celor trei sume de bani obținute din această activitate. Inculpatul LS A. a arătat că martora F.

M. R. i-a comunicat că de mai multe ori numitul Negrei B. A. a căutat-o la vitrine și a amenințat-o, cerându-i să plătească taxa de protecție. În cele din urmă acesta a părăsit Olanda stabilindu-se în Viena, unde în cursul aceluiași an a fost arestat pentru incendierea unei prostituate căreia, de asemenea, i-a solicitat taxe de protecție, așa cu relatează martorul R. R. R. .

În cursul lunii aprilie 2010 a survenit decesul numitului Iușan R. ca urmare a unui accident rutier. Membrii "grupului de la C. ", cei ai "grupului de la Oradea", precum și alți membri ai lumii interlope printre care Mocan V. Gabriel, P. Nelu, O. Tudor, s-au întâlnit la înmormântarea susnumitului.

Cu această ocazie numitul O. Tudor împreună cu inculpații B. I. P. și L.

SA au hotărât să se deplaseze în Spania, în localitatea Talavera de la Reina, unde se mutase de scurt timp și martorul Mic R. C. împreună cu martora B. R.

M., aceasta din urmă practicând prostituția într-un local. Tot în această localitate, se afla de la începutul anului 2010 numitul Pălăcean C. I. implicat în exploatarea activității de prostituție a părții vătămate Soporan M. Miralena și a numitei Gârda Elisabeta. Cei trei s-au deplasat în Spania cu autoturismul aparținând inculpatului L.

SA însă potrivit inculpatului B. I. P., O. Tudor a fost cel care a finanțat deplasarea, mai precis i-a promis inculpatului B. I. P. suma de 500 de euro. Inculpatul B. I. P. nu a explicat care a fost motivul pentru care i s-au promis acești bani câtă vreme autoturismul cu care s-a făcut deplasarea nu îi aparținea.

Potrivit explicațiilor date de inculpatul LS A., motivul deplasării în Spania ar fi fost determinat de intenția celor trei de a comite un furt dintr-un local despre care ar fi obținut informații de la P. Nelu zis Gopo. Tot inculpatul LS A. a arătat că furtul respectiv nu a mai fost comis și datorită faptului că niciunul dintre cei trei suspecți nu avea mijloace de subzistență și un loc de cazare, prin intermediul numitului O. Tudor, au ajuns la locuința martorului R. R. R. care i-a găzduit pentru câteva săptămâni. Martorul R. R. R. a declarat, astfel cum rezultă din cele consemnate în vol. II filele 2-11 și respectiv vol. II filele 239-243, că din discuțiile cu cei trei a aflat că inculpații B. I. P., LS A., B. R. D. și numitul O. Tudor fac parte dintr-un grup infracțional implicat în activități de exploatare a prostituției, al cărui lider a fost, până la decesul acestuia, numitul Iușan R., iar după acest moment, inculpatul B. I. P. . Martorul a arătat că inculpatul B. I. P. este una dintre persoanele care transportă tinerele la vitrine, că le supraveghează pe timpul cât acestea exercită activitatea de prostituție și că ar fi implicat și în procurarea de droguri, respectiv cocaină și marijuana prin intermediul unor cetățeni turci. Potrivit aceluiași martor majoritatea sumelor câștigate de aceste tinere la vitrine ajung la

inculpatul B. I. P., acestea având încasări de circa 10.000 euro pe săptămână. Martorul arată că motivul real al deplasării celor trei în Spania a fost acela de a recupera o fată care în trecut a practicat prostituția în folosul numitului Iușan R. și care ar fi fugit de la acesta, ajungând la un alt proxenet, în Franța în zona Toulouse.

Martorul a mai declarat că pe durata șederii lor în Spania, cei trei au primit în mod repetat sume de bani de la tinerele care se prostituau în folosul lor, declarație confirmată de martora H. C. I., dar și de inculpații LS A. și B. I. P.

, precum și de numitul O. Tudor. Potrivit declarațiilor acestor persoane, aceste tinere trimiteau între 200-500 de euro la fiecare transfer. Banii au fost cheltuiți pe distracții, inclusiv pe plata serviciilor unor prostituate. În cursul lunii mai 2010 inculpatul O. Tudor s-a deplasat mai întâi în România, iar inculpații LS A. și B. I. P. s-au întors în Olanda.

După decesul numitului Iușan R. mai mulți membri ai grupului de la C. au încercat să preia controlul asupra "afacerilor" de prostituție din orașul Alkmaar. Potrivit martorului mai sus amintit, care și-a menținut declarațiile și în fața instanței de judecată, în cele din urmă, în vara anului 2010 inculpatul B. R. D. ar fi preluat

"afacerile" numitului Negrei B. A., grupând în jurul lui pe numiții Mocan V. Gabriel, zis Vosicu și P. Nelu, zis Gopo, în prezent condamnați definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane. Așadar începând din vara anului 2010 inculpatul B. R. D. a devenit liderul grupului din care au mai făcut parte inculpații Mocan V. Gabriel, O. Tudor, P. Nelu, Arieșan Claudiu F. și Sepsi P.

D., toți aceștia acționând în scopul comiterii infracțiunilor de proxenetism și trafic de persoane. Inculpatul B. R. D. a preluat locuințele de pe str Oudorperdijikie nr. 39 și Van der Wonderstraat nr. 5, un de fuseseră în trecut găzduite fete ce urmau să practice prostituția, precum și proxeneții acestora.

Pe de altă parte, inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M. și-au separat activitatea infracțională de cea desfășurată de grupul condus de către inculpatul B. R. D. . Inculpatul B. I. P. s-a mutat împreună cu martora M.

C. A. în Amsterdam, unde aceasta a continuat să se prostitueze în folosul său. Inculpații LS A. și A. S. M. au rămas în Alkmaar, împreună cu martorele F. M. R. și Sechel E. ia C., care s-au prostituat la vitrine. Ocazional inculpatul LS A. a colaborat cu grupul condus de către inculpatul

B. R. D. .

De altfel este de remarcat că inculpatul LS A. a avut relații și cu alte persoane cu privire la care există date că sunt implicate în activități de exploatare a prostituției sau chiar au suferit condamnări pentru proxenetism ori trafic de persoane, printre care Bozsodi E., Poșa Constantin, Onijan R. R., Hlodec G. Gabriel, Mic R. C., precum și membrii grupului de la Oradea.

Mai trebuie să sublinie vă între aceste persoane au existat diverse transferuri de bani prin intermediul Western Union. Astfel, la data de_, martorul Mic R. C. i-a transferat inculpatului B. I. P. suma de 100 de euro (vol. IV fila 65). În aceeași zi, inculpatul LS A. i-a trimis inculpatului B. I. P. suma de 100 de euro (vol. IV fila 66). La data de_ martorul Mic R. C. i-a transferat inculpatului

B. I. P. suma de 200 de euro (vol. IV fila 64). La data de_ inculpatul B. R.

D. a primit suma de 450 euro, expediată de martorul Berki M. Bobi (vol. IV fila 102).

La data de_, inculpatul B. I. P. a primit suma de 500 euro de la martora L. A. S. care se prostitua în folosul lui Iușan R., iar la data de_ suma de 100 de euro de la aceeași persoană (vol. IV fila 212).

Martora F. M. R. a trimis la data de_ suma de 1500 euro martorei

A. Mirabela E. . Singura persoană care a dat explicații cu privire la acest transfer, inculpatul LS A. a arătat că în fapt banii au fost trimiși de către inculpatul A.

S. M. care a rugat-o pe prietena lui să-i facă acest serviciu, că acești bani nu reprezintă un transfer personal deoarece cele două tinere abia dacă se cunosc (vol. XII fila 16, vol. XV filele 225-228).

La data de_ martora F. M. R. a trimis numitului Onijan R. R. suma de 200 de euro (vol. XII filele 53-54). Cu privire la această sumă inculpatul L.

SA a declarat că anterior a împrumutat sume de bani de la numitul Onijan R.

R., iar transferul de mai sus, reprezintă restituirea unei tranșe din datorie.

La data de_ martora F. M. R. a trimis suma de 500 euro numitului Poșa Constantin (vol. XII filele 58-61). Cu privire la această sumă, inculpatul LS

A. a dat aceeași explicații ca și ce privește transferul avându-l ca destinatar pe numitul Onijan R. R. .

La data de_ martora F. M. R. i-a trimis martorei Sechel E. ia C. suma de 100 de euro, transferul fiind efectuat din Alkmaar (vol. XII filele 22-25).

La data de_ martora Sechel E. ia C. a trimis suma de 300 de euro martorei M. C. A. (vol. XII fila 154).

Din declarațiile martorei S. D. A. (vol. I filele 20-26 și 97-99) rezultă că aceasta a fost racolată prin inducere în eroare de către numita Roșca Vica Cornelia și transportată de aceasta în Olanda. Martora S. D. A. arată că în cursul lunii august 2011 a cunoscut-o pe "Vichi", identificată ulterior în persoana numitei Roșca Vica Cornelia, prin intermediul site-ului facebook. Pe parcursul mai multor conversații, numita Roșca Vica Cornelia i-a comunicat martorei că lucrează de mai mult timp în Olanda în domeniul hotelier și câștigă 800 de euro pe lună. Martora i-a comunicat numitei că nu are un loc de muncă și se descurcă greu din punct de vedere financiar, susnumita propunându-i să o însoțească în Olanda unde îi va găsi un loc de muncă în domeniul hotelier și o va găzdui urmând să împartă chiria în sumă de 900 de euro pe lună. La începutul lunii septembrie 2011, martora S. D. A. a acceptat să se deplaseze în C. -N. unde a fost găzduită timp de 3 zile în locuința numitei Roșca Vica Cornelia, iar ulterior a plecat împreună cu aceasta și cu două persoane neidentificate spre Olanda în localitatea Alkmaar. Timp de o noapte martora S. D.

A. a fost găzduită într-o locuință din Alkmaar, iar ulterior a fost mutată de susnumită la locuința unui cetățean turc, cu ajutorul inculpatului LS A. . Din declarațiile acestuia rezultă că a cunoscut-o pe numita Roșca prin intermediul unui verișor al acesteia "Sorin", cu care inculpatul avea afaceri legate de procurarea unor a(vol. I f.123-128utoturisme ce erau apoi folosite pentru comiterea unor furturi. După câteva zile petrecute în locuința găsită cu ajutorul inculpatului LS A., susnumita a mutat-o pe martora S. D. A. în localitatea Opmeer unde locuiau inculpații LS A. și A. S. M. împreună cu prietenele acestora, respectiv martora F. M. R. și numita Sechel E. ia C. . Din declarația martorei S. D.

A. rezultă că cele două tinere plecau în fiecare seară în localitatea Alkmaar unde practicau prostituția la vitrine până în jurul orelor 03,00 dimineața. Acestea erau

transportate cu autoturismul aparținând inculpatului LS A. condus de o persoană "Gelu". În acea perioadă martora l-a cunoscut și pe inculpatul B. I. P. despre care a arătat că era în relații bune cu inculpații LS A. și A. S. M.

. După câteva zile de la cazarea martorei în locuința din Opmeer, acesteia i-a dispărut telefonul mobil, astfel că a fost pusă în imposibilitate de a mai lua legătura cu familia și cu prietenul ei, R. A. I. . Acesta la rândul lui a luat legătura de mai multe ori cu numita Roșca Vica Cornelia, cu care de altfel arată că a discutat telefonic încă înainte ca cele două să părăsească România. Martorul R. A. I. (vol. I filele 123-128 și respectiv vol. I fila 171), arată că i-a cerut susnumitei detalii despre locul de muncă pe care urmează să îl găsească martorei, aceasta dându-i asigurări că martora va lucra ca și chelneriță în Olanda. După sosirea celor două în Olanda, martorul a discutat din nou cu martora S. D. A., care i-a spus că numita nu o va angaja în realitate la nici un restaurant, ci intenționează să o trimită să sustragă bunuri din magazine. În discuțiile următoare martora i-a comunicat că susnumita a pretins ca martora S. D. A. să întrețină relații sexuale cu turcul la care a fost cazată inițial, în contul chiriei ce trebuia plătită acestuia și că deși a refuzat, cu permisiunea numitei Roșca Vica Cornelia, turcul a întreținut relații sexuale cu martora. Martorul R. A. I. a mai arătat că a aflat de la martora S. D. A. că împreună cu numita Roșca Vica Cornelia aceasta s-a mutat la "doi băieți din C., S. și M. ", aducă inculpații LS A. și A. S. M. care locuiau cu prietenele lor. După dispariția telefonului martorei aceasta a reușit să comunice cu martorul R. prin intermediul internetului respectiv pe messenger. Comunicările celor doi au fost salvare fiind puse ulterior la dispoziția organelor de urmărire penală (vol. XIII filele 1- 55). Din conținutul acestor comunicări, declarațiile martorului R. A. I. și ale martorei S. D. A., s-a reținut de către procuror că susnumita ar fi primit de la inculpații LS A. și A. S. M. suma de 150 euro. De asemenea s-a mai reținut prin rechizitoriu că în contul acestei datorii, numita Roșca Vica Cornelia ar fi stabilit cu cei doi să le permită să întrețină relații sexuale cu martora S. D. A. . În ziua următoare, aceasta ar fi constatat că a rămas singură în locuință cu cei doi, situație în care aceștia ar fi obligat-o să întrețină relații sexuale. Ulterior, martora ar fi surprins discuții între inculpații LS A. și A. S. M., pe de o parte, și susnumită, pe de altă parte, cei trei hotărând să o plaseze pe martoră la vitrine în localitatea Leuvarden, iar ulterior după ce vor obține permis de muncă pe numele acesteia să o mute în localitatea Alkmaar pentru practicarea prostituției. Martora a declarat că se temea să nu fie vândută de numita Roșca Vica Cornelia inculpaților L.

SA și A. S. M., plângându-i-se martorului R. într-o discuție pe messenger din data de_, că se teme să nu fie vândută. În aceeași convorbire, martora i-a transmis prietenului ei că cei doi erau drogați atunci când au violat-o și că aceștia sunt în legătură cu "Vanila din C. ";. Profitând de neatenția celor doi, se reține că martora S. D. A. a reușit să fugă din localitatea Opmeer și timp de mai multe zile s-a ascuns, reușind să i-a legătura cu părinții.

Prin rechizitoriu se mai reține că părinții martorei ar fi alimentat contul pe care martora îl avea deschis la ING Bank cu suma necesară pentru ca martora S. D. A. să-și suporte cazarea până la întoarcerea în România. Tot părinții martorei ar fi rezervat prin internet un bilet de avion, achitând suma de 1237 lei, ajutând-o astfel pe fiica lor să se întoarcă în țară, la data de 14 septembrie 2011 (vol. I fila 69). După

întoarcerea în țară a martorei, numita Roșca Vica Cornelia i-ar fi transmis acesteia mai multe mesaje pe telefonul părinților, martorii S. R. E. și S. G. D., amenințând-o pentru a o determina să îi plătească suma de 500 euro, bani pe care susnumita i-a "investit"; pentru a o transporta și găzdui pe partea vătămată în Olanda.

Drept consecință, în sarcina inculpaților LS A. și A. S. M. s-a reținut comiterea infracțiunii de trafic de persoane, constând în aceea că împreună ar fi găzduit-o pe F. M. R. prin exercitarea de violență cu scopul exploatării activității de prostituție desfășurate de aceasta, și ar fi preluat-o prin inducere în eroare pe martora S. D. A., de la numita Roșca Vica Cornelia, achitându-i acesteia suma de 150 de euro, și ar fi găzduit-o pe martoră în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.

Instanța nu va reține aceste acuzații în sarcina celor doi inculpați, deoarece se sprijină în mod determinant pe declarațiile martorei S. D. A., martoră ce nu este credibilă. Așa fiind, declarațiile martorei au fost discreditate chiar de către părinții săi, care, audiați fiind de către instanță, au arătat că probabil martora a mințit în legătură cu întâmplările pe care le-a relatat și care s-ar fi petrecut în Olanda. Martorii

S. R. E. (vol. I filele 32-35, 85-86, 101-103, și respectiv vol. I filele 173-174) și S.

G. D. (vol. I filele 28-31, 94-96 și respectiv vol. I fila 175), părinții martorei S.

D. A., au relatat că în luna septembrie 2011 fiica lor i.-a anunțat, după ce în prealabil în luna mai a aceluiași an a abandonat cursurile universitare, că dorește să plece în străinătate la muncă, respectiv în Grecia. Părinții, știind că martora este bolnavă de hepatită, s-au opus acestei plecări, solicitând chiar să discute cu persoana care i-a promis fiicei lor că o va angaja în străinătate, și să-i relateze problemele de sănătate ale martorei S. D. A. . În urma acestor discuții părinții au crezut că fiica lor a renunțat la ideea plecării în străinătate, cel puțin pe moment, însă în după masa aceleiași zile, martora S. G. D., mama, a găsit în camera martorei S. D.

A. o scrisoare din care rezulta că aceasta a plecat în Grecia la muncă. Seara martora și-a sunat părinții și le-a comunicat că a ajuns la Atena. Cei doi martori, făcând un calcul sumar au realizat că într-un interval de timp atât de scurt, fiica lor nu ar fi putut ajunge în Grecia ci că este, probabil, undeva în țară. În chiar aceeași seară martorul s-a dus la poliție pentru a anunța plecarea de la domiciliu a fiicei sale, dar de acolo a fost îndrumat spre D.I.I.C.O.T.

Ajuns la D.I.I.C.O.T., martorului i s-a recomandat să își cumpere un telefon fix cu afișaj electronic pentru a putea, în eventualitatea în care martora S. D. A. mai suna, să detecteze țara din care se face apelul.

Timp de două săptămâni martora nu a mai dat nici un semn de viață, apoi a sunat de pe un număr cu prefix de Olanda, astfel încât părinții săi au realizat că martora S. D. A. este în această țară. Au existat mai multe discuții între martoră și tatăl său, iar acesta din urmă, sfătuindu-se și cu ofițeri de la D.I.I.C.O.T. care i-au spus că ar exista posibilitatea ca martora să fie sechestrată și să nu poate spună ce i se întâmplă cu adevărat, i-a transmis că i-a cumpărat online bilet de avion, pentru o anume dată, tot lucrătorii de la D.I.I.C.O.T. relatându-i martorului că în situația în care fiica lui nu va reveni în țară la data respectivă, înseamnă în mod cert că este sechestrată.

Dar la data pentru care biletul a fost emis, martora a sosit în țară. După acest moment, martora a fugit din nou de la domiciliu, locuind în Brașov, la un prieten. În

mod cert după revenirea martorei în țară, se pare că la domiciliul acesteia, ar fi sunat de mai multe opri numita Roșca Vica Cornelia, chiar mama martorei, relatând că a discutat nemijlocit cu aceasta.

La fel de cert este și faptul că după revenirea în țară a martorei S. D. A.

, aceasta le-a spus părinților că Roșca Vica Cornelia îi pretibnde bani, respectiv suma de 500 euro, pe care susnumita spune că i-a "investit"; pentru a o transporta și găzdui pe martora S. D. A. în Olanda. Părinții martorei au procurat suma respectivă, pe care i-au dat-o acesteia, pentru ca mai apoi cu ocazia unor audieri la D.I.I.C.O.T. martora S. D. A. să mărturisească că de fapt suma respectivă a cheltuit-o ea.

Mama martorei, numita S. G. D. a arătat în declarația dată în fața instanței, că martora i-a mințit de atâtea ori și cu atâtea prilejuri, încât nu își pot da seama ce anume din relatările fiicei lor ar putea fi sau nu adevărat.

În condițiile în care credibilitatea martorei este pusă serios la îndoială de către chiar părinții săi, instanța apreciază că pe aceasta nu poate fundamenta o soluție de condamnare a inculpaților, cu atât mai mult cu cât nu există nici o altă dovadă la dosar din care să rezulte că inculpații LS A. și A. S. M. ar fi preluat-o pe martora S. D. A. de la numita Roșca Vica Cornelia, în schimbul sumei de 150 de euro, în scopul exploatării acesteia, prin obligarea la practicarea prostituției. De altfel cei doi inculpații au relatat că într-adevăr probabil că i-au dat numitei Roșca Vica Cornelia suma de mai sus, însă sub forma unor mici împrumuturi, de câțiva euro, în condițiile în care susnumita mereu cerea bani de țigări de la toți cunoscuții săi.

Instanța mai reține că nici în prezent părinții martorei S. D. A. nu știu unde se află aceasta, fiind din nou plecată de acasă, și sunându-i mereu de pe alte numere de telefon. Din această pricină, instanța nu a avut posibilitatea interogării nemijlocite a martorei, cu respectarea principiului contradictorialității.

Sub aspectul aceleiași încadrări de trafic de peroane se reține în sarcina celor doi inculpați LS A. și A. S. M. că împreună ar fi găzduit-o pe F. M.

R. prin exercitarea de violență cu scopul exploatării activității de prostituție desfășurate de aceasta. Instanța nu va reține nici această acuză în sarcina celor doi, deoarece singura martoră care a arătat în faza de urmărire penală că inculpatul LS

A. a exercitat violențe față de martora F. M. R., este tot S. D. A. (vol. I filele 20-26, 97-99), declarații care de asemenea sunt foarte puțin credibile. Nici un alt martor audiat, fie în faza de urmărire penală fie în cea de judecată, nu a afirmat nici măcar într-un cuvânt că inculpatul LS A. ar fi exercitat violențe față de martora F. M. R., dimpotrivă, există mai mulți martori, care au arătat că aceasta este o fire foarte voluntară, aspect sesizat nemijlocit și de către instanță, și care, din contră, era cea care-l admonesta adeseori pe inculpatul LS A. .

Instanța a reținut de altfel din declarațiile martorei S. D. A. date în faza de urmărire penală, aspecte neveridice, în sensul că deși cele două episoade de violență relatate de martoră, ar fi avut loc în casa în care inculpatul LS A. și prietena lui locuiau, totuși, în ambele inculpatul ar fi dat-o pe martoră cu capul de un stâlp, fără ca martora S. D. A. să relateze alte amănunte care să ajute organele judiciare să plaseze mai bine în spațiu acțiunea relatată, și care să convingă instanța de adevărul celor spuse. Nu ne putem imagina ce fel de stâlp există în interiorul unei locuințe, la ce anume folosește, unde anume era plasat, etc.

Așa cum am arătat puțin mai înainte, începând cu luna iunie 2010 inculpatul B.

R. D., a constituit și condus un grup infracțional organizat din care au mai făcut parte inculpații Mocan V. Gabriel, O. Tudor, P. Nelu, Ariesan Claudiu F. și Sepsi P. D., față de care s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul emis în dosarul de urmărire penală nr. 207 D/P/2010, în prezent toți fiind condamnați definitiv, prin sentința penală nr. 17/2012 a Tribunalului C. .

Membrii acestui grup au acționat în vederea racolării, transportării și găzduirii mai multor tinere în vederea plasării lor ca prostituate pentru obținerea de beneficii. Tinerele astfel racolate au fost transportate de către membrii grupului infracțional în Austria, Olanda, Spania, Franța, unde au fost exploatate prin obligarea la practicarea prostituției, majoritatea sumelor provenite din aceste infracțiuni fiind însușite de către membrii grupului.

După preluarea activității de exploatare a prostituției de către inculpatul B. R.

D. acesta a obținut sprijin din partea unui angajat al biroului de plasare a prostituatelor din Alkmaar, zis Harm. Prin intermediul acestuia, inculpatul obținea vitrinele unde acestea urmau să lucreze. Martorul R. R. R. arată că inculpatul B.

R. D. avea "strada" lui și colecta de la fiecare prostituată și proxeneții acestora suma de 75 euro pe zi.

Inculpatul B. R. D. i-a chemat în Olanda pe persoanele mai sus arătate, și care între timp au fost condamnate definitiv, cerându-le să racoleze tinere în vederea practicării prostituției pe care urmau să le plaseze la vitrine în localitatea Alkmaar. Potrivit înțelegerii cu ceilalți membrii ai grupului, inculpatul B. R. D. urma să asigure cazarea proxeneților și a tinerelor racolate de aceștia, în imobilele preluate de la Iușan R. și Negrei B., situate la cele două adrese indicate mai sus și să procure, prin intermediul lui Harm locuri la vitrine pentru tinerele racolate de alți membri ai grupului. Numiții O. Tudor, P. Nelu, Arieșan Claudiu F. și Mocan V. Gabriel au avut rolul de a racola tinere în vederea practicării prostituției, urmând să exploateze împreună cu inculpatul B. R. D. activitatea acestora. Inițial, inculpatul Mocan

V. Gabriel urma să asigure transportul tinerelor din România în Olanda, iar în Olanda să acționeze ca șofer al grupului în schimbul sumei de 100 euro pe zi, iar începând din aprilie 2011 s-a implicat și în racolarea unor tinere pentru plasarea lor ca și prostituate. Numiții O. Tudor, P. Nelu, Arieșan Claudiu F. și Sepsi P. D. urmau să achite zilnic între 10-20 euro fiecare din banii câștigați de fete la vitrine, pentru inculpatul Mocan V. Gabriel și suma de 75 de euro pentru liderul grupului. Toți membrii grupului urmau să le supravegheze pe tinerele care se prostituau și să le asigure acestora protecția fizică, patrulând zilnic în zona vitrinelor.

Când unul dintre membrii grupului infracțional găsea fete pe care intenționa să le ducă în Olanda pentru practicarea prostituției, acesta îl contacta pe inculpatul B.

R. D. care, prin intermediul lui Harm, făcea demersuri pentru a găsi o vitrină disponibilă, locuri de cazare pentru suspecți și tinerele racolate, și se ocupa de obținerea actelor necesare în vederea înregistrării acestor tinere ca și prostituate. În situația în care la momentul racolării unei tinere nu erau disponibile vitrine libere, inculpatul B. R. D. apela la numitul Harm pentru a face loc fetelor ce urmau să vină din România, iar acesta interzicea accesul altor tinere în cartierul vitrinelor, pentru a le plasa pe fetele racolate de membrii grupului. Potrivit declarațiilor numitului Sepsi P. D. pentru acest serviciu inculpatul B. R. D. îi plătea lui

Harm suma de 500 euro pentru fiecare loc la vitrine procurat de acesta. Fiecare dintre suspecți supraveghea tinerele racolate și încasa bani de la acestea, o parte din bani fiind dați de aceștia inculpatului B. R. D. . în situațiile în care unele dintre tinere intenționau să renunțe la activitatea de prostituție sau fugeau, toți membrii grupului infracțional desfășurau activități de căutare a acestora, fetele fiind aduse înapoi la proxeneții lor. Pe teritoriul Olandei fetele racolate de către membrii grupului infracțional au fost mutate în mai multe localități în care existau cartiere cu vitrine amenajate în vederea practicării prostituției, respectiv în Alkmaar, Leuvarden, Amsterdam în funcție de deciziile pe care membrii grupului le luau, aceștia urmărind să maximizeze profiturile pe care le obțineau de pe urma activității acestor tinere. Membrii grupului s-au sprijinit și pe parcursul anchetei, anunțându-se cu privire la faptul că partea vătămată A. A. C. a depus o plângere împotriva lor, luând legătura cu martori ce urmau a fi audiați în cauză pentru a influența declarațiile pe care aceștia urmau să le dea. De asemenea, membrii grupului infracțional și-au remis sume de bani, au transferat sume prin Western Union sprijinindu-se financiar din banii obținuți din exploatarea prostituției.

Așa fiind din datele de la dosar se poate observa că la data de_ numitul P. Nelu a primit suma de 270 euro (vol. III, fila 119), iar la data_ suma de 420 euro (vol. III, fila 118) de la inculpatul B. R. D. . Ambele transferuri au fost efectuate din localitatea Alkmaar, Olanda, prin sistemul Western Union.

Susnumitul a declarat că aceste sume i-au fost trimise de către inculpatul B. R.

D. pentru a-i cumpăra din România bilete de avion, acesta intenționând să se întoarcă în România pentru înmormântarea tatălui său. În realitate inculpatul B. R.

D. s-a întors în România în cursul lunii aprilie 2010 pentru înmormântarea numitului Iușan R. . După înmormântare, acesta s-a deplasat în Olanda împreună cu martorul Z. Arpad (vol. VII filele 55-58), cunoscut cu antecedente penale pentru comiterea unor furturi. Din probele de la dosar rezultă că inculpatul B. R. D. era implicat și în coordonarea unor hoți, care comiteau furturi pe teritoriul Olandei. Inculpatul îi transporta și le asigura cazarea, în schimbul unui procent din încasări. La sfârșitul lunii mai 2010 inculpatul B. R. D. a revenit în România pentru a racola alte tinere pe care să le plaseze la vitrine, călătoria fiind făcută cu avionul, biletele fiind achiziționate de către inculpatul P. Nelu.

În cursul lunii iunie 2010, inculpatul B. R. D. a cunoscut-o pe partea vătămată A. A. C. care practica prostituția pe Calea Turzii. Inculpatul era însoțit de către martorul Z. Arpad, care, la rândul său a cunoscut-o pe prietena părții vătămate, martora Z. (fostă K. ) A. . Inculpatul a racolat-o pe partea vătămată spunându-i că îi oferă un loc de muncă legal în Olanda, că este păcat să practice profesia de prostituată când ar putea să lucreze legal și să aibă venituri mai mari. Partea vătămată a arătat că inculpatul consuma substanțe în urma cărora își schimba comportamentul și că i-a dat și ei astfel de substanțe sub forma unui praf alb. Partea vătămată a mai arătat că inculpatul i-a spus că și soția lui lucrează în Olanda la fabrică de lapte, și că ar putea să o ajute și pe partea vătămată să ajungă în această țară, să lucreze împreună cu soția lui la aceeași fabrică. În cele din urmă, partea vătămată și-a dat consimțământul să se deplaseze împreună cu inculpatul în Olanda. Inculpatul B. R. D. a organizat transportul părții vătămate în Olanda, cu autoturismul aparținând numitului Mocan V. Gabriel, aceștia fiind însoțiți și de

către numitul P. Nelu. Din declarațiile părții vătămate rezultă că inculpatul B. R.

D. părea a fi șeful celorlalți coinculpați. Pe drum inculpatul Mocan V. Gabriel l-a întrebat pe inculpatul B. R. D. dacă partea vătămată știe pentru ce merge în Olanda. Partea vătămată a intervenit în discuție precizând că merge la lucru, însă cei doi inculpați i-au explicat că va lucra la vitrine ca și prostituată, alături de R., "soția inculpatului B. R. D., că va locui la inculpat și că va lucra pentru el. Odată ajunși în Olanda, inculpatul a cazat-o pe partea vătămată și pe cei doi inculpați în locuința închiriată de concubina sa Kallo R. P. . În prezența părții vătămate, inculpatul a exercitat violențe și asupra concubinei sale Kallo R. P., după care i-a cerut acesteia să o ducă pe partea vătămată la biroul de plasare a prostituatelor pentru întocmirea documentelor necesare obținerii unei vitrine, să discute cu Harm pentru obținerea vitrinei în care urma să lucreze partea vătămată și să o instruiască pe aceasta cu privire la activitățile pe care urma să le presteze și tarifele pe care urma să le perceapă. Partea vătămată arată că a fost intimidată de bătăile pe care inculpatul B.

R. D. i le aplica concubinei sale, fiindu-i milă de aceasta și, văzând ce se întâmplă, și-a dat seama că și ea va păți la fel dacă îl va supăra pe inculpatul B. R.

D. . Aceasta a arătat că inculpatul Mocan V. Gabriel i-a spus să nu se bage că

"Vanila (porecla inculpatului B. R. D. ) își rezolvă treburile cum știe el". De asemenea, inculpatul B. R. D. observând că partea vătămată este speriată, a liniștit-o spunându-i să nu-i fie frică, că nu are nimic cu ea ci "cu sclava asta ordinară", referindu-se la Kallo R. P. . Deoarece partea vătămată nu vorbea limbi străine inculpatul i-a cerut concubinei sale și martorei M. C. A. să noteze pe o hârtie expresiile uzuale necesare pentru a interacționa cu clienții.

Timp de circa două săptămâni, partea vătămată a așteptat eliberarea unei vitrine, pentru a începe să lucreze, perioadă în care inculpatul o lua cu el peste tot, astfel că partea vătămată a avut posibilitatea să observe comportamentul violent al inculpatului

B. R. D., observând cum acesta se deplasa în parcuri, unde se droga.

Este de precizat că numiții Mocan V. Gabriel și P. Nelu s-au întors în România, pentru a-i transporta în Olanda pe numitul O. Tudor, martora H. C.

I. și numita H. N. . Cei cinci au revenit în Olanda împreună cu celelalte trei persoane spre sfârșitul lunii iunie 2010.

În același interval de două săptămâni inculpatul B. R. D. a organizat sosirea în Alkmaar a numitului Ariesan Claudiu F., a martorului P. R. și a celor două tinere racolate pentru prostituție, martorele M. C. A. și V. L.

A. .

Prin violență și amenințare inculpatul B. R. D. a obligat-o pe partea vătămată A. A. C. să se prostitueze în folosul lui timp de aproximativ două luni luându-i toți banii proveniți din această activitate. De asemenea, partea vătămată a fost obligată să plătească sume de bani și numitului Mocan V. Gabriel care acționa ca și șofer al grupului. În acest sens inculpatul B. R. D. i-a pus în vedere părții vătămate să-i plătească 30 de euro pe zi susnumitului "ca acesta să nu stea degeaba", precizând că și Kallo R. P. îi plătește aceeași sumă. Partea vătămată era supravegheată de către inculpatul B. R. D., și de numiții Mocan V. Gabriel și

P. Nelu care periodic treceau pe la vitrine urmărind dacă are clienți și ce sume de bani a încasat de la aceștia. Peste zi, când partea vătămată avea încasări, inculpatul B. R. Dore se deplasa la vitrina acesteia, însoțit de numitul Mocan V. Gabriel, care

rămânea în fața vitrinei, iar inculpatul B. R. D. intra, trăgea perdeaua și îi lua banii. Din declarațiile martorei C. S. (vol. XI filele 125-127, vol. XIV filele 18- 24, și respectiv vol. II fila 43) rezultă că inculpatul B. R. D. împreună cu numiții Mocan V. Gabriel, Ariesan Claudiu F., Sepsi P. D. și uneori de inculpatul LS A., le supravegheau și pe celelalte tinere care se prostituau în folosul lor, fiind adeseori văzuți, în grup de 4-5 pe strada cu vitrinele.

Deși apărarea a încercat să discrediteze realitatea celor declarate de martora C.

S., instanța apreciază că acestea sunt veridice, aspectele cunoscute de către martoră fiind percepute fie direct fie din spusele martorei V. L. A. . Astfel, instanța apreciază că, din contră, această din urmă martoră a dat o declarație mincinoasă în fața instanței, în condițiile în care martora M. C. A. (vol. V filele 1-20 și respectiv vol. I filele 289-290), a arătat în fața instanței de judecată, deși s-a străduit din răsputeri să convingă că de bună voie, și din inițiativa ei a plecat în Olanda ca să practice prostituția, că martora V. L. a aflat de abia pe teritoriul Germaniei, că nu va merge în Italia să danseze într-un club, ci va ajunge în Olanda unde se va prostitua, moment în care a început să plângă, cu toate că în fașa instanței de judecată a afirmat (vol. II filele 278-279) că a plecat în Olanda știind de la început ce anume va face, și a fost de acord.

Faptul că inculpatul LS A., împreună cu inculpatul B. R. D. și cu numiții Mocan V. Gabriel, Ariesan Claudiu F., Sepsi P. D. se plimba adeseori pe strada cu vitrinele, supraveghind activitatea fetelor, instanța o va reține ca un argument în favoarea existenței infracțiunii de grup infracțional organizat, inculpatul cunoscând așadar componența grupului, scopul în care acesta s-a constituit, precum și activitățile concrete ale acestuia, și anume comiterea unor infracțiuni de proxenetism.

Revenind la situația părții vătămate, vom reține din declarațiile acesteia că în absența inculpatului B. R. D., era supravegheată de către Kallo R. P., concubina inculpatului B. R. D., care, la rândul ei, era supravegheată de inculpatul B. R. D. și de ceilalți membri ai grupului infracțional.

Partea vătămată a mai arătat că văzând că nu rămâne cu nici un ban din activitatea de prostituție, a început să refuze clienții însă imediat ce aceștia plecau de la vitrina ei inculpatul B. R. D. o suna și o întreba care este motivul pentru care clientul a plecat, din acest fapt partea vătămată realizând că inculpatul, sau vreunul din membrii grupului, o supraveghea de undeva din apropiere. Pentru a se proteja, partea vătămată îi spunea acestuia că bărbatul a fost cel care nu a vrut să rămână cu ea.

Partea vătămată arată că din activitatea de prostituție obținea zilnic între 500 și 600 de euro din care 110 euro erau destinați achitării chiriei pentru vitrină, în primele zile inculpatul B. R. D. i-a pretins părții vătămate suma de 170 de euro pentru cazare și mâncare, 350 euro pentru transportul în Olanda, iar pe parcurs inculpatul a pretins în fiecare zi sume de bani sub diferite pretexte. De pildă, inculpatul i-a pretins părții vătămate să-i plătească o "amendă" în sumă de 1200 euro, iar ulterior o taxă de 2000 de euro. În urma acestor pretenții, partea vătămată rămânea fără nici un ban, întregul câștig realizat la vitrine fiind însușit de inculpatul B. R. D. .

Partea vătămată arată că la sosirea în Olanda, inculpatul B. R. D. a împrumutat-o cu suma de 150 euro, pentru a-i trimite familiei sale, transferul efectuându-se de pe numele numitei Kallo R. P. . Din datele obținute de la

Western Union România rezultă că la data de_ numita Kallo R. P. a expediat surorii părții vătămate A. A. Lavinia suma de 50 de euro și la data de_ tot suma de 50 de euro, ambele transferuri efectuându-se din localitatea Alkmaar (vol. III filele 77,81). De asemenea, la data de_ numita Kallo R. P. a trimis numitei A. A. Lavinia suma de 50 de euro din localitatea Alkmaar. Partea vătămată arată că în afara acestor bani nu a reușit să mai trimită nici o sumă familiei sale până când a reușit să fugă de la inculpatul B. R. D. deoarece toți banii încasați din prostituție îi erau luați de acesta. Din verificările efectuate în sistemul Western Union precum și din declarațiile martorilor Z. Arpad și Z. fostă K. A. (vol. VII, f. 52- 54), rezultă că într-adevăr până în luna august 2010 partea vătămată nu a trimis nici o sumă de bani familiei sale. Cei doi martori mai arată că familia părții vătămate era nemulțumită de această situație crezând că partea vătămată câștigă sume de bani și nu dorește să trimită acasă.

Din declarațiile martorei A. L. (vol. II, filele 111-113 și respectiv vol. I fila 286), mama părții vătămate, rezultă că în cursul lunii iunie 2010, fiica ei partea vătămată A. A. C. a sunat de câteva ori și chiar a trimis de trei ori câte 50 de euro pe numele surorii ei, dar în perioada cuprinsă între începutul lunii iunie și sfârșitul lunii august 2010 nici un membru al familiei nu a mai reușit să vorbească cu partea vătămată. Deși au sunat-o de mai multe ori, nu răspundea nimeni, iar după un timp numărul de telefon a fost deconectat.

Văzând că toți banii din practicarea prostituției îi sunt luați, după mai multe săptămâni, partea vătămată A. A. C. a fugit de la inculpat. Acesta a apelat la toți membrii grupului infracțional care au căutat-o și au dus-o înapoi, inculpatul B.

R. D. aplicându-i corecții fizice pentru că a fugit. Numitul Sepsi P. D. a arătat că inculpatul B. R. D. și numiții Mocan V. Gabriel, P. Nelu și O. Tudor au fost cei care au căutat-o pe partea vătămată. Partea vătămată arată că inculpatul B. R. D. a ținut-o în casă mai multe zile, până i-au trecut vânătăile, iar apoi a plasat-o din nou la vitrine. După câteva zile acesta a mutat-o pe partea vătămată în localitatea Leeuwarden, tot la vitrine. Inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată că dacă va mai fugi de la el, îl va trimite pe numitul Sepsi P. D. în România, pentru a-i viola copiii.

După câteva zile, partea vătămată a fugit din nou primind protecție din partea unui alt grup constituit din cetățeni albanezi. Inculpatul B. R. D. și ceilalți membri ai grupului infracțional mai sus pomeniți, au sunat-o pe partea vătămată și au amenințat-o că o vor bate și îl vor trimite pe numitul Sepsi P. D. să îi violeze copiii. Partea vătămată le-a relatat noilor ei protectori despre amenințările primite. Mai mulți albanezi l-au căutat pe inculpatul B. R. D. și pe membrii grupului condus de acesta, între cele două grupări rivale având loc un conflict care a culminat cu amenințări și focuri de armă, albanezii cerându-le celor din grupul condus de inculpatul B. R. D. să o lase în pace pe partea vătămată. Din declarațiile părții vătămate A. A. C. și ale numiților O. Tudor și Sepsi P. D. rezultă că la acest incident au participat inculpatul B. R. D. și numiții O. Tudor, Mocan V. Gabriel, P. Nelu, Ariesan Claudiu F. și Sepsi P. D. . Aceștia au fugit când cei din grupul de albanezi au scos un pistol cu care au început să tragă focuri de armă. Imediat după incident, cei șase membrii ai grupului s-au regrupat pe o terasă pentru a discuta cele întâmplate, ocazie cu care inculpatul B. R. D. le-a relatat acestora

că partea vătămată i-ar datora suma de 2000 euro pentru transportul ei în Olanda, pentru banii pe care inculpatul i-ar fi dat familiei sale și pentru cele două săptămâni în care partea vătămată nu a lucrat, inculpatul arătând că a întreținut-o în această perioadă, evident din bani proveniți din activități de prostituție prestate de fetele pe care le controla inculpatul. Numitul O. Tudor arată că în prezența tuturor inculpatul

B. R. D. a sunat-o pe partea vătămată, iar în discuție a intervenit și numitul Sepsi P. D., amândoi amenințând-o că îi vor căuta copilul, îl vor viola și îi vor da foc la casă. Din declarațiile numitului Sepsi P. D. rezultă că incidentul cu albanezii a avut loc în timp ce grupul condus de inculpatul B. R. D. o căuta pe partea vătămată pentru a o aduce înapoi.

Partea vătămată A. A. C. arată că după ce a reușit să scape de inculpat a reușit să trimită sume de bani mamei sale pentru întreținerea celor doi copii minori ai săi, pe care-i lăsase în grija mamei sale. Din declarațiile martorei A. L. rezultă că de la sfârșitul lunii august 2010 fiica ei a început să-și sune familia și să trimită sume de bani acasă, în ianuarie 2011, partea vătămată s-a întors în România ocazie cu care i-a povestit mamei sale cele întâmplate, și anume că a fost sechestrată de către

"Vanilla";. Aceasta mai arată că în cursul lunii octombrie 2010 a discutat cu fiica ei care se afla în Olanda, aceasta spunându-i că a avut probleme cu "Vanila" care a dus-o în Olanda a bătut-o și a obligat-o să se prostitueze la vitrine pentru el, iar după ce a scăpat a amenințat-o că îi dă foc la casă, că îi răpește copilul în vârstă de 5 ani și pune pe cineva să-l violeze. Martora arată că partea vătămată era foarte speriată și i-a cerut să aibă grijă de copil să nu i-l răpească cineva.

Partea vătămată a mai arătat că în perioada cât a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului B. R. D., timp de aproximativ 2 luni, i-a dat acestuia și numitului Mocan V. Gabriel între 200 și 350 euro pe zi.

In cursul lunii iunie 2010, inculpatul B. R. D. l-a chemat în Olanda și pe numitul Arieșan Claudiu F. . Acesta a racolat-o pe martora M. C. A., în vederea practicării prostituției la vitrine in Olanda, în folosul său. Martora l-a cunoscut pe susnumit de mai mulți ani, fiind vecini de cartier, astfel că acesta a aflat că martora avea o situație materială dificilă fiind studentă, locuind în chirie, având de plătit taxe de școlarizare. În cursul lunii iunie 2010, martora i s-a plâns numitului Arieșan Claudiu F. că o duce greu și după terminarea cursurilor școlare intenționează să meargă să lucreze indiferent unde, pentru a-și aduna bani pentru școală. Acesta i-a spus că poate să o ajute să se angajeze în Olanda ca și prostituată la vitrine, că acolo va câștiga sume importante de bani și în scurt timp va obține sumele necesare pentru a-și plăti școala și chiria, poate chiar pentru un avans pentru cumpărarea unui apartament. Totodată susnumitul s-a oferit chiar să o transporte pe martoră în Olanda, să rămână cu ea acolo, să facă rost de cazare, propunându-i acesteia să aibă o relație, iar din banii câștigați la vitrine, să facă economii pentru a-și cumpăra un apartament împreună. Deoarece martora nu avea bani pentru plata transportului, inculpatul s-a oferit să suporte el costurile urmând ca martora să-l plătească din banii pe care îi va câștiga din prostituție.

În aceeași perioadă, numitul Arieșan Claudiu F. a aflat de la cunoștința sa, martorul P. R. zis Loi (vol. VI filele 18-24 și respectiv vol. I filele 287-288) că acesta și prietena lui, V. L. A. intenționau să plece în Italia unde tânăra urma să se angajeze ca dansatoare. Numitul Arieșan Claudiu F. i-a propus martorului să-l

însoțească până în Olanda iar de acolo el și V. L. A. să își continue drumul spre Italia cu autoturismul inculpatului, propunere cu care martorul P. R. a fost de acord, cei doi stabilind să conducă pe rând.

După racolarea celor două tinere numitul Arieșan Claudiu F. l-a contactat pe inculpatul B. R. D. confirmându-i că are două fete, stabilind ca acesta să facă demersurile necesare găsirii unei locuințe pentru el, Arieșan Claudiu F., și cele două tinere și să faciliteze obținerea cât mai repede a unei vitrine disponibile pentru acestea. De asemenea, cei doi inculpați au convenit ca fetele să plătească inculpatului B. R.

D. suma de 75 euro fiecare, această înțelegere nefiind cunoscută de cele două tinere și de către martorul P. R. . Din declarațiile părții vătămate A. A. C. rezultă că cu câteva zile înainte ca numitul Arieșan Claudiu F. să sosească în Olanda acesta a vorbit de mai multe ori la telefon cu inculpatul B. R. D. cei doi stabilind ca acesta să facă rost de locuri la vitrine pentru două fete pe care susnumitul Arieșan Claudiu F. urma să le aducă. Cei doi au convenit ca Arieșan Claudiu F. să se descurce cu banii de drum urmând să se cazeze la inculpatul B. R. D. împreună cu cele două fete până când vor găsi chirie în altă parte. Partea vătămată mai arată că inculpatul B. R. D. a trimis-o pe concubina lui Kallo R. P. să discute cu Harm și să facă rost de două vitrine pentru cele două fete. Ulterior, inculpatul B. R.

D. l-a sunat pe inculpatul Arieșan Claudiu F. și i-a confirmat că totul s-a rezolvat. Tot partea vătămată arată că la aceste discuții telefonice a participat și numitul Sepsi

P. D. .

Pentru a avea bani de drum pentru transportul celor două tinere în Olanda Arieșan Claudiu F. l-a determinat pe martorul P. R. să ia un împrumut de la cămătari, partea vătămată A. A. C. arătând că din cauza acestor bani și a imposibilității restituirii lor, martorul era îngrijorat.

La începutul lunii iunie 2010, numitul Arieșan Claudiu F. a pornit spre Olanda împreună cu cele două tinere și cu martorul P. R. zis Loi. Potrivit declarațiilor părții vătămate A. A. C., Arieșan Claudiu F. l-a luat cu el pe martorul P. R. numai pentru ca acesta să finanțeze deplasarea celor patru în Olanda, determinându-l să ia bani cu camătă în acest scop, iar după sosirea în Olanda inculpatul B. R. D. și numitul Arieșan Claudiu F. l-au alungat, chemându-l pe inculpatul Sepsi P. D. care urma să se ocupe de numita V. L. A. și să obțină bani de la aceasta.

Pe drum, după ieșirea din țară, Arieșan Claudiu F. i-a spus numitei V. L.

A. că de fapt urmează să o ducă în Olanda la vitrine în vederea practicării prostituției și nu în Italia ca dansatoare, moment în care, așa cum am aflat din declarațiile martorei M. C. A., V. L. a început să pângă. În Germania autoturismul condus de Arieșan Claudiu F. s-a defectat astfel că acesta l-a sunat pe inculpatul B. R. D., cerându-i ajutorul. Inculpatul LS A. arată că a fost contactat de către inculpatul B. R. D., care i-a spus că "un tovarăș de-al lui" a rămas în pană în Germania și l-a rugat să se deplaseze împreună pentru a-l transporta în Olanda. Cei doi inculpați s-au deplasat cu autoturismul inculpatului LS A. din Alkmaar în Frankfurt, i-a preluat pe cei patru și i-a transportat în Alkmaar. Inculpatul LS A. a declarat că în momentul în care i-a văzut pe Ariesan Claudiu F., martorul P. R. și cele două fete, și-a dat seama că aceștia doresc să le transporte pe cele două tinere pentru a le plasa ca prostituate, însă arată că nu a

putut refuza să le transporte din Germania in Olanda deoarece s-a simțit pus în fața faptului împlinit de către inculpatul B. R. D. .

Apreciem că această declarație este de circumstanță, întrucât, încă din cursul urmăririi penale, la un moment dat, inculpatul LS A. fiind întrebat dacă se consideră totuși vinovat de vreuna din acuzațiile aduse lui, acesta a răspuns că nu se consideră vinovat, în condițiile în care a acționat ca și "săgeată a lui Vanilla";.

Această declarație se coroborează și cu procesele verbale de interceptare a unor convorbiri telefonice aflate în volumul XIII al dosarului de urmărire penală, purtate de două persoane de sex masculin din lumea interlopă clujeană, din care reiese că cei doi interlocutori îl numeau în mod explicit pe inculpatul LS A. ca fiind "săgeata"; inculpatului B. R. D. .

Revenind la momentul sosirii în Olanda a numitului Ariesan Claudiu F., însoțit de cei trei martori, instanța reține că și Arieșan Claudiu F. împreună cu martora M. Cnstina A. au fost cazați pentru câteva zile la inculpatul B. R. D.

, unde se afla și partea vătămată A. A. C., care încă nu începuse să se prostitueze. Martorul P. R. zis Loi și V. L. A. au fost cazați pentru o noapte de către inculpatul LS A. care locuia împreuna cu martora F. M.

R. . Ulterior cei doi au fost cazați de inculpatul B. R. D. dormind în bucătărie, pe o saltea. În aproximativ o săptămână, numitul Ariesan Claudiu F., martora M.

C. A., martorul P. R. zis Loi și V. L. A. s-au mutat într-o locuința in apropierea celei ocupate de inculpatul B. R. D. unde chiria, utilitățile și costul alimentelor au fost suportate pe întreaga perioadă doar de către martorele M.

C. A. și V. L. A.

Martora M. C. A. a fost dusă la biroul de plasare a prostituatelor de către numita Kallo R. P., care i-a și împrumutat, la cererea numitului Ariesan Claudiu F., suma de bani necesara pentru plata chiriei la vitrine pentru prima zi. Înainte să înceapă munca inculpații au trimis-o pe partea vătămată A. C. A., împreună cu martora M. C. A. în cartierul vitrinelor pentru ca aceasta să își facă o părere despre modul în care se lucrează. Cele două tinere au vizitat vitrina unde lucra Kallo R. P., aceasta discutând cu ele și explicându-le ce au de făcut. Martora M. C. A. i-a spus atât lui Kallo R. P. cât și lui Ariesan Claudiu

F. că i se pare greu să stea atât de sumar îmbrăcata in vitrine și îi este rușine să facă acest lucru, însă inculpatul a încurajat-o și i-a spus că se va obișnui în scurt timp.

La data de_, martora M. C. A. a început munca la vitrine lucrând ca și prostituată până la începutul lunii octombrie 2010.

Ariesan Claudiu F. i-a pretins martorei M. C. A. ca din banii pe care îi va obține din practicarea prostituției să îi plătească suma de 500 euro pentru reparația autoturismului, evaluată în total la suma de 2000 euro. De asemenea, susnumitul a pretins suma de 1000 euro de la V. L. A. și P. R., reproșându-le acestora că din cauza lor s-a defectat mașina (vol. XIV fila 88).

Martora M. C. A. i-a remis lui Ariesan Claudiu F. suma de 500 euro în mai multe tranșe pentru reparația autoturismului, a achitat chiria pentru toată perioada petrecută împreună cu acesta în Olanda și l-a întreținut practic pe acesta. În săptămâna în care martora și susnumitul au locuit la inculpatul B. R. D., martora

M. C. A. a suportat o treime din costul chiriei, a utilităților și a hranei,

diferența fiind suportată de Kallo R. P. și V. L. A., fără ca bărbații să își aducă vreo contribuție la suportarea acestor cheltuieli.

După circa o săptămână de la sosirea în Olanda, Kallo R. P. a dus-o și pe

V. L. A. la biroul de plasare și a înregistrat-o ca prostituată obținând și pentru ea o vitrină. Tot în aceeași perioadă, Kallo R. P. a plasat-o și pe partea vătămată

A. A. C. la o altă vitrină. Martora M. C. A. a arătat în cursul urmăririi penale că în luna iulie 2010 a câștigat în medie 40 - 50 euro pe zi, la care se adaugă suma necesară pentru plata vitrinei de 110 euro, mult mai puțin decât câștigau celelalte fete și anume Kallo R. P., V. L. A. și partea vătămată A. A.

C., acestea încasând chiar și între 500 - 700 euro pe zi. Arieșan Claudiu F. a întrebat-o pe martoră ce se întâmplă, de ce câștigă bani mai puțini decât celelalte fete. Martora a spus că îi este rușine de ceea ce face, iar acesta i-a cerut să fie mai sociabilă cu clienții și să aibă mai multă încredere în ea pentru a avea mai multe încasări. La sfaturile lui Arieșan Claudiu F., martora a luat exemplul celorlalte tinere începând să aibă încasări mai mari, de până la 380 euro pe zi, rămași după plata vitrinei.

Din declarațiile numitului Sepsi P. D. rezultă că martora V. L. A. l- a sunat și i-a spus că a fost dusă în Olanda prin inducere în eroare, iar ulterior determinată să practice prostituția în folosul inculpatului B. R. D. și a numitului Arieșan Claudiu F. care îi luau jumătate din banii pe care îi câștiga într-o zi. Susnumitul a arătat că V. L. A. i-a relatat că în fiecare zi câștiga între 200 - 300 euro net din practicarea prostituției la care se adăugau sumele necesare pentru plata chiriei la vitrine și că în fiecare dimineață când ajungea acasă era obligată să își împartă banii cu inculpatul B. R. D. și cu Arieșan Claudiu F. . De asemenea, aceasta i-a relatat că inculpatul B. R. D. îi pretinde suma de 75 de euro pe zi ca și comision pentru că i-a aranjat locul de muncă la vitrine. Numitul Sepsi P. D. i- a sugerat martorei V. L. A. să-i spună inculpatului B. R. D. că este prietena lui, în condițiile în care aceștia se știau de multă vreme, pentru ca acesta să o scutească de plata acestei sume. Susnumitul mai arată că la scurt timp inculpatul B.

R. D. l-a sunat și i-a spus că dacă ar fi știut că V. L. A. este prietena lui nu i-ar fi luat bani pentru că i-a rezolvat locul de muncă la vitrine. Inculpatul B. R.

D. l-a chemat pe Sepsi P. D. în Olanda "pentru a avea grijă" de V. L. A.

. Aceasta i-a trimis bani numitului Sepsi P. D. pentru a se deplasa în Olanda cu avionul.

Numiții Mocan V. Gabriel, P. Nelu și B. R. D. l-au așteptat pe Sepsi P.

D. la aeroport, iar ulterior l-au transportat la domiciliul numitului Arieșan Claudiu

F. . Din acel moment Arieșan Claudiu F. a fost întreținut practic de către martora

M. C. A., iar Sepsi P. D., de către martora V. L. .

Așa cum am arătat puțin mai înainte, martora V. L. s-a împrietenit cu martora C. S. R. . Aceasta i-a relatat i-a relatat martorei C. S. că a ajuns în Olanda prin intermediul prietenului ei și a lui Vanila", adică inculpatul B. R. D. ,

"fără sa știe la ce merge" și că a asistat la scene de violență ale inculpatului B. R.

D., care deseori se droga și o bătea pe Kallo R. P. . V. L. i-a mai relatat martorei că banii pe care îi câștigă de la vitrine trebuie să îi împartă, că ea personal nu a fost supusă unor violențe însă, datorită scenelor de violență asupra numitei Kallo R.

P., îi era frică de băieții din grupul lui Vanila, care au și supravegheat-o la vitrine pe toată perioada cât a fost obligată să plătească sume de bani inculpatului B. R.

D. . Martora C. S. R. a arătat că și personal a observat un grup de 4-5 băieți care zilnic treceau pe la vitrine, pentru a controla fetele care se prostituau pentru ei. Martora a declarat că pe 3 dintre aceștia îi poate indica după nume, aceștia fiind

"Vanila" (B. R. D. ), "S. ț" (LS A. ) și "Vosicu" (Mocan V. Gabriel), iar cu ocazia recunoașterii după planșe fotografice, martora i-a mai indicat pe "Broasca" - Arieșan Claudiu F., "Francezu" - Sepsi P. D. ca făcând parte din grupul de băieți care supravegheau fetele de la vitrine.

Inculpatul LS A. însuși a recunoscut, în faza de urmărire penală, că de câteva ori i-a însoțit pe inculpatul B. R. D. și pe numiții Arieșan Claudiu F. și alții din grupul lor, pe care nu i-a nominalizat, în cartierul vitrinelor, ocazie cu care a văzut că Arieșan Claudiu F. a intrat de mai multe ori la vitrina în care se prostitua martora M. C. A., trăgea perdeaua și rămânea înăuntru intre 5 și 10 minute. De asemenea, inculpatul LS A. arată că și inculpatul B. R. D. proceda în mod similar intrând la vitrina unde se prostitua Kallo R. P., trăgea perdeaua și rămânea între 5 și 10 minute. În fața instanței de judecată a declarat că nu a întreprins nici o activitate de supraveghere a fetelor ce se prostituau. Aceste declarații nu sun t relevante din pun cul de vedere la existenței in fracțiunii de trafic de persoane, deoarece inculpatului LS A. nici nu i se reține că ar fi supravegheat fetele de la vitrine în vreun anume fel, dar ele dobândesc relevanță în privința existenței infracțiunii de grup infracțional organizat, în condițiile în care din acest probe rezultă clar că inculpatul cunoștea cu ce anume se ocupă membrii grupului din care și el făcea parte, și le acorda acestora un sprijin nu numai moral, dar și material.

Cu privire la modalitatea de supraveghere a tinerelor pe timpul cât acestea se prostituau la vitrine și componența grupului a dat declarații și partea vătămată A. A.

C., acestea coroborându-se cu cele declarate de martora C. S. R., în condițiile în care cele două persoane nu se cunosc. De asemenea, martorul Mic R. C. a arătat că de câteva ori i-a însoțit la vitrine pe inculpații B. R. D., LS A. și A.

S. M., ocazie cu care aceștia au intrat fiecare la vitrina prietenei lui, trăgând perdeaua. De asemenea, martorul arată că i-a văzut cu alte ocazii pe inculpatul B. R.

D. împreună cu O. Tudor, LS A., A. S. M. și alți 2-3 băieți al căror nume, arată, că nu ii cunoaște dar a aflat că porecla acestora este "Gopo", "Broasca",

"Francezu", "Vosicu", declarând că i-a văzut de mai multe ori pe aceștia atât la vitrine cât și în orașul Alkmaar.

Din probele administrate rezultă că inculpatul B. R. D. și numiții Arieșan Claudiu F., P. Nelu și Sepsi P. D. îi dădeau zilnic între 10-15 euro numitului Mocan V. Gabriel care era șoferul lor și al fetelor. De asemenea, numiții Arieșan Claudiu F. și O. Tudor îi achitau inculpatului B. R. D. suma de 75 euro pe zi din banii obținuți din prostituție. În fiecare dimineață tinerele care se prostituau în folosul grupului, fie erau așteptate de către numitul Mocan V. Gabriel care le transporta cu autoturismul la domiciliu (vol. XIII fila 212), fie erau așteptate de către numitul Sepsi P. D., ori numitul Arieșan Claudiu F. sau O. Tudor, care le conduceau până acasă pentru a nu fi jefuite de banii obținuți la vitrine. O. Tudor i s- a plâns inculpatului LS A. că " îi plătește dreptul" inculpatului B. R. D., în sumă de 70 euro pe zi, banii fiindu-i dați direct de fete.

În cursul lunii august 2010 inculpatul B. R. D. a venit în România împreună cu Kallo R. P. pentru a participa la înmormântarea tatălui său. După

câteva zile, inculpatul B. R. D., Kallo R. P. și inculpatul Sepsi P. D. s- au întors în Olanda cu autoturismul aparținând primului, condus de martorul P. R.

, așa cum rezultă din declarațiile acestuia. Timp de o săptămână martorul P. R. a fost cazat la inculpatul Arieșan Claudiu F. fiind întreținut de către martora M. C.

A., iar în jurul datei de 28 august 2010 acesta a revenit în România, banii de drum fiindu-i dați de către inculpatul Arieșan Claudiu F. .

Din declarațiile martorei H. C. I. (vol. V filele 221-229) reiese că în cursul lunii ianuarie 2010, l-a cunoscut pe numitul O. Tudor, trimis în judecată în dosarul nr._ . La vremea respectivă martora avea vârsta de 20 de ani. La scurt timp după aceea cei doi s-au mutat împreună, locuind în apartamentul numitului Gal Albert F., zis "Guță";. La momentul la care martora l-a cunoscut pe susnumit, aceasta era angajată la Nokia, dar după ce s-a mutat cu acesta, și-a abandonat locul de muncă. În cursul lunii februarie 2010, prin intermediul numitului O. Tudor martora l-a contactat pe numitul Firezar F. C. a cărei concubină lucra în Italia ca și prostituată. O. Tudor și Firezar F. C. se cunosc de mai mult timp, astfel că primul știa că soția celui de al doilea lucrează în Italia și l-a rugat să îi găsească un loc de muncă martorei H. C. I. . În scurt timp de la această discuție, Firezar F. C. l-a anunțat pe O. Tudor că i-a găsit un loc de muncă martorei și tot acesta s-a implicat în organizarea transportului martorei H. C. I. din România în Italia. Timp de mai multe luni, martora a muncit ca și prostituată într-un apartament în care mai locuia și concubina numitului Firezar F. C. . Martora H. C. I. arată că ținea legătura telefonic cu prietenul său, O. Tudor, iar din banii obținuți din activitatea de prostituție, martora i-a trimis acestuia diferite sume de bani atât în România cât și în alte țări.

În cursul lunii aprilie 2010, așa cum am mai arătat, numitul O. Tudor s-a deplasat împreună cu inculpatul B. I. P. și inculpatul LS A. în Spania, ocazie cu care cei trei l-au vizitat și pe martorul R. R. R., stabilit în localitatea Santander, unde de asemenea a primit sume de bani de la martora H. C. I. .

După revenirea în România, în timp ce martora H. C. I. era plecată în Italia susnumitul O. Tudor a cunoscut-o pe numita H. N., întreținând cu aceasta relații sexuale de mai multe ori în apartamentul numitului Gal Albert F. .

În cursul lunii mai 2010, martora H. C. I. s-a întors in România, context în care numiții O. Tudor și P. Nelu le-au propus celor două tinere să se deplaseze împreună cu ei în Olanda, unde ele să practice prostituția la vitrine. Martora H. C.

I. arată că numitul P. Nelu le-a relatat că urmează să plece cu numitul Mocan V. Gabriel într-o vacanță pentru a-l vizita pe inculpatul B. R. D. aflat în Olanda, iar

P. Nelu l-a întrebat pe O. Tudor dacă nu ar vrea să meargă și el în Olanda. Cei doi l-au apelat pe inculpatul B. R. D. și i-au comunicat că urmează să plece în Olanda împreună cu martorele H. C. I. și H. N. . Totodată O. Tudor și

P. Nelu le-au relatat celor două tinere că numita Kallo R. P., prietena inculpatului B. R. D., lucrează de mai mulți ani la vitrine obținând sume mai mari decât ar putea obține în România din salarii. În perioada următoare, O. Tudor a luat legătura de mai multe ori cu inculpatul B. R. D. pentru ca acesta să obțină vitrine pentru cele două tinere și locuri de cazare. Potrivit declarațiilor martorului R.

R. R. inculpatul B. R. D. a promis că le va lăsa pe cele două tinere să practice prostituția "pe strada lui" în schimbul sumei de 75 euro pe zi de la fiecare

dintre ele. Această declarație a fost confirmată și de martora Elfadl Salma (vol. II filele 103-105), aceasta arătând că o parte din discuțiile purtate de O. Tudor referitoare la transportul celor două tinere în Olanda și la "taxele" pe care urma să le plătească după plasarea lor la vitrine au avut loc în prezența ei. Ulterior sosirii celor patru în Olanda, O. Tudor a achitat 75 de euro pe zi inculpatului B. R. D., situație confirmată și de declarațiile inculpatului LS A. care arată că în repetate rânduri O. Tudor i s-a plâns că trebuie "să-i dea dreptul" în sumă de 75 de euro pe zi, inculpatului B. R. D. pentru fetele plasate la vitrine. Martora H.

C. I. arată că încă de la plecarea din România O. Tudor i-a spus că din banii pe care îi va câștiga la vitrine trebuie să achite inculpatului B. R. D. 75 de euro pentru faptul că i-a ajutat să ajungă în Olanda.

Inculpatul B. R. D. i-a comunicat numitului O. Tudor că a găsit o locuință în care să găzduiască fetele pe care acesta le va transporta în Olanda. La scurt timp înaintea plecării în Olanda, numitul P. Nelu a preluat-o pe numita H. N. de la O. Tudor, convingând-o să formeze un cuplu și să se prostitueze în folosul lui. Transportul celor patru, adică P. Nelu, O. Tudor, H. N. și H. C. I. a fost efectuat de către numitul Mocan V. Gabriel cu autoturismul_, urmând ca odată ajunși acolo acesta să îndeplinească rolul de șofer și bodyguard pentru membrii grupului și tinerele care se prostituau în folosul lor, urmând a fi plătit de către fiecare dintre membrii.

În baza înțelegerii, la sfârșitul lunii iunie 2010 Mocan V. Gabriel i-a transportat pe cei mai sus amintiți cu autoturismul înmatriculat pe numele tatălui său_ în localitatea Alkmaar, urmând ca după începerea activității de prostituție, contravaloarea transportului din România în Olanda, 150 euro de persoană, să fie suportat pentru toți de către cele două tinere din banii încasați din activitatea de prostituție. Martora H. C. I. a arătat că după prima lună de muncă la vitrine, i-a achitat numitului Mocan V. Gabriel suma de 300 euro reprezentând partea ei și a numitului O. Tudor, pentru transport. O. Tudor și martora H. C. I. s-au cazat în locuința găsită de inculpatul B. R. D., chiria fiind plătită în întregime în toată perioada de către martoră din banii obținuți din practicarea prostituției. De asemenea, timp de o lună, martora H. C. I. i-a plătit suma de 75 euro pe zi inculpatului B. R. D., prin intermediul prietenei acestuia Kallo R. P. . Martora arată că în afara sumelor de mai sus, achita zilnic între 10 și 20 de euro numitului O. Tudor și îl întreținea pe acesta, achitând chiria, utilitățile și costul alimentelor. Martora mai arată că în situația în care numitului i se păreau mici sumele pe care martora i le dădea acesta îi adresa injurii și insulte.

Inculpatul B. R. D. a trimis-o pe prietena lui, Kallo R. P. cu numitele H. N. și H. C. I. la biroul de plasare pentru întocmirea documentelor și înregistrarea lor ca prostituate, cele două începând să lucreze ca și prostituate în jurul datei de_ .

În fiecare zi în jurul prânzului cele două tinere se deplasau la vitrine și își desfășurau activitatea de prostituție până spre dimineața zilei următoare. Dimineața,

O. Tudor sau P. Nelu, le așteptau pe tinere și le conduceau spre casă. Din declarațiile martorelor M. C. A. și H. C. I. rezultă că numitul O. Tudor mergea în fiecare dimineață la vitrine pentru a o aștepta pe martora H. C.

I. și a o însoți până acasă. Martora H. C. I. arată că din banii câștigați la

vitrine suporta în întregime sumele necesare întreținerii susnumitului în Olanda, respectiv chirie, plata utilităților, mâncare, distracții, și îi dădea acestuia mici sume de bani 10-20 euro pe zi. Tot din acești bani, martora arată că a trimis familiei lui O. Tudor suma de 50 de euro.

Din banii primiți de la martora H. C. I., O. Tudor a trimis suma de 505 euro martorului P. R. zis Loi la data de_ . Cu privire la această sumă

O. Tudor a arătat că la constituirea ei a contribuit și numitul Arieșan Claudiu F., destinația sumei a fost aceea ca martorul să cumpere produse pentru mărirea masei musculare din România și să le trimită în Olanda (vol. XIII fila 91, vol. V filele 23.- 24).

În cursul lunii octombrie 2010 numitul O. Tudor a revenit pentru scurt timp în România pentru a achiziționa un autoturism. Martora H. C. I. a declarat că acesta avea asupra lui suma de 7000 euro economisiți din banii câștigați de ea la vitrine. Susnumitul a arătat că avea suma de 14.000 euro câștigați atât de el cât și de martoră, acesta declarând că ar fi lucrat fără forme legale în construcții în perioada iunie - octombrie 2010, dar aceste susțineri sun t contrazise de celelalte mijloace de probă de la dosar, din care reiese că atât susnumitul cât și numiții Arieșan Claudiu F.

, P. Nelu, Mocan V. Gabriel și Sepsi P. D., precum și inculpatul B. R. D. nu au avut vreun loc de muncă pe teritoriul Olandei, obținând bani doar din exploatarea prostituției și, o parte din ei, din taxe de protecție percepute de la hoții din România care acționau în Olanda. De altfel numitul O. Tudor a arătat că a preferat să ducă banii cu el în numerar și să nu facă transferuri bancare întrucât nu putea să justifice întreaga sumă și risca să rămână fără ei.

Numiții P. Nelu, Mocan V. Gabriel și H. N. au rămas în locuința inculpatului B. R. D., unde mai era găzduită și partea vătămată A. A. C. . Pe toată durata șederii în Olanda, numita H. N. a fost cea care l-a întreținut pe inculpatul P. Nelu plătind pentru acesta cazarea, alimentele, etc.

În octombrie 2010 numiții Mocan V. Gabriel, P. Nelu, Arieșan Claudiu F. și Sepsi P. D. s-au întors în România. Potrivit declarațiilor numitului Sepsi P.

D., motivul pentru care s-au întors în țară a fost determinat de certurile care au intervenit între aceștia și inculpatul B. R. D. . Susnumitul a arătat că V. L.

A. a rămas în Olanda pentru a practica prostituția. Periodic numitul P. Nelu a făcut deplasări în Olanda împreună cu Mocan V. Gabriel pentru a primi bani de la numita

H. N., fiind găzduiți tot în locuința inculpatului B. R. D. cu care de altfel țineau legătura în permanență.

În cursul lunii decembrie 2010 martora M. C. A. a fost transportată din nou în Olanda după ce timp de câteva săptămâni a fost plasată în Germania pentru practicarea prostituției în folosul numitului Arieșan Claudiu F. . Aceasta a fost cazată în aceeași locuință în care acesta locuia cu martora C. N., cele două tinere împărțind în jumătate cheltuielile de chirie, utilitățile și alimentele, susnumitul fiind întreținut de către C. N. . Martora M. C. A. s-a angajat la vitrine în Amsterdam făcând naveta zilnic din Alkmaar. Alternativ, ea era transportată spre și de la locul de muncă de către numitul Arieșan Claudiu F. și un prieten al acestuia zis "Moldovică", martora plătind 20 euro pe zi pentru contravaloarea transportului. În cursul lunii ianuarie 2011, martora M. C. A. s-a întors în România împreună cu numitul Arieșan Claudiu F. acesta din urmă având un termen de judecată în

procesul penal pe care îl avea pe rolul instanțelor din C. -N. . În februarie 2011, martora M. C. A. s-a întors în Olanda unde se afla și susnumitul, cazându-se tot acasă la acesta și la martora C. N. . Până în luna martie 2011, martora M.

C. A. a practicat prostituția în Amsterdam fiind transportată din Alkmaar de către Arieșan Claudiu F. și prietenul acestuia.

La data de 25 mai 2011, M. C. A. a fost citată în vederea audierii în calitate de martor, ocazie cu care a dat declarații prin care încerca să diminueze participarea lui Arieșan Claudiu F. la decizia ei de plecare în Olanda. Martora C.

A. C. (vol. V, filele 26-29 și respectiv vol. II fila 133), colega de apartament a martorei M. C. A., a arătat că înainte de a fi audiată ca martoră, M. C. A. a fost contactată telefonic de către Arieșan Claudiu F. care i-a cerut să "nu îl bage la apă" . din declarația aceleiași martore reiese că martorei M. C. A. îi era frică de Arieșan Claudiu F. . În faza de judecată, deși martora a arătat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, a susținut că de fapt nu știe dacă martorei M. C. A. îi era frică de numitul Arieșan Clșaudiu F. sau îi era frică ca părinții ei, carte erau pocăiți, să afle de plecarea ei în Olanda, și de activitatea de prostituție practicată de aceasta.

Din probele administrate rezultă că, urmare a perchezițiilor domiciliare și mandatelor de aducere puse în executare în perioada 15-16 mai 2011 față de o parte din membrii grupului infracțional, inculpatul B. R. D. a aflat că este cercetat în acest dosar. Acesta a luat legătura atât direct cât și prin intermediul numitei Kallo R.

P. cu numiții Ariesan Claudiu F., P. Nelu, Mocan V. Gabriel, cât și cu inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M., cărora le-a transmis că partea vătămată A. A. C. a formulat plângere penală și că toți sunt căutați de organele de urmărire penală. Numitul Ariesan Claudiu F. a luat legătura cu martora M. C.

A. pe care a influențat-o să dea declarații nesincere pentru a diminua participarea celor mai sus pomeniți la comiterea faptelor pentru care sunt cercetați sau chiar pentru a-i exonera de răspundere penală. De asemenea, numiții P. Nelu și Mocan V. Gabriel au influențat-o pe numita H. N. care a dat declarații mincinoase în același sens fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului, în dosarul nr._ al Tribunalului C. .

Analizând declarațiile inculpatului LS A., și ale martorelor F. M.

R. și K. R. C., rezultă că cei trei au evitat să facă afirmații incriminatoare cu privire la relațiile in cui cu ceilalți membrii ai grupului, la sumele de bani primite de acesta din activitatea de prostituție desfășurată de martora ferencz M. R., cu privire la faptul că inculpatul LS A. și o parte din ceilalți membrii ai grupului supravegheau pe timpul zilei activitatea la vitrine, la modul în care K. R. C. a ajuns în Olanda. Acțiunea inculpatul LS A. de a influența declarațiile celor două martore au avut ca scop ușurarea situația juridică a lui și a celorlalți membri ai grupului din care inculpatul a făcut parte.

Din înscrisurile de la dosar, reiese că prin luna aprilie 2011, la solicitarea numitului Mocan V. Gabriel, numitul C. I. le-a propus numitelor F. A., zisă Anda și F. C., zisă Ina, să se deplaseze prin intermediul lui Mocan V. Gabriel în Olanda în vederea practicării prostituției la vitrine, urmând să le însoțească și să le ofere protecție fizică pe durata desfășurării activității de prostituție, în schimbul unor foloase materiale.

În acest scop, în aceeași perioadă de timp, C. I. a intermediat mai multe întâlniri între Mocan V. Gabriel și numitele F. A. și F. C. .

Audiată în dosarul nr._ 1, F. A. a arătat că la mijlocul lunii aprilie 2011, C. I. i-a relatat că numitul Mocan V. Gabriel duce fete în Olanda pentru a se prostitua la vitrine și acolo le păzește pentru a nu avea probleme cu cineva. Astfel, Mocan V. Gabriel a chemat-o și pe ea în Olanda pentru a munci ca prostituată la vitrine și i-a prezentat modul în care se desfășura această activitate, respectiv că tinerele stau în camere cu intrare direct din stradă, iar clienții aleg fetele care le plac și intră în camera respectivă pentru a întreține relații sexuale cu fata pe care și-au ales-o. totodată acesta i-a dat de înțeles că nu este obligatoriu să întrețină relații sexuale cu clienții, fetele având posibilitatea să ofere servicii de masaj erotic. Numitul Mocan V. Gabriel a asigurat-o pe susnumită că îi asigură obținerea unei vitrine, găsirea unui loc de cazare și protecția fizică, să nu o bată cineva, să nu o fure și să o vândă altcuiva, în special unor albanezi, iar susnumita ar câștiga foarte bine, până la 1000 euro pe zi. Pentru a o convinge pe numita F. A., numitul Mocan V. Gabriel i-a relatat că anterior a mai dus fete în Olanda, că acestora le-a mers foarte bine, câștigând până la 1000 euro pe zi, din care îl plăteau cu sume între 50 - 100 euro pe zi pentru că le păzea. Susnumitul i-a cerut martorei aceeași sumă, respectiv între 50 - 100 euro pe zi. Susnumita l-a întrebat dacă au fost probleme cu fetele pe care le-a păzit, Mocan V. Gabriel relatându-i că niște albanezi au încercat să o convingă pe o fată de-a lui să meargă cu ei în altă parte, dar el a intervenit cu niște prieteni de ai lui, printre care

"Vanila", adică inculpatul B. R. D., relatare ce constituie o referire directă la partea vătămată A. A. C. pe care susnumita nu o cunoștea. De asemenea numitul Mocan V. Gabriel i-a relatat martorei că și prietenul lui Gopo, adică P. Nelu duce fete în Olanda la vitrine, că în cursul anului 2010 acesta a dus în Olanda o fată care face mulți bani. Totodată Mocan V. Gabriel i-a precizat numitei F. A. că el, Vanila și Gopo sunt solizi, fac sală și nu le este frică de albanezii din Olanda, astfel că nu trebuie să-și facă griji că va păți ceva și că și prietena lui Vanila, R. (Kallo R. P. ), câștiga de la vitrine în jur de 1000 euro pe zi.

Tot în cursul lunii aprilie 2011, numitul C. I. a intermediat întâlniri între numita F. C. și Mocan V. Gabriel, acesta propunându-i martorei să se deplaseze împreună cu el în Olanda în vederea practicării prostituției, asigurându-o că va câștiga suma de 900 euro pe zi din această activitate și solicitându-i ca din acești bani să-i plătească o taxă de 100 euro pe zi pentru protecție. Mocan V. Gabriel s-a oferit să o transporte pe martoră în Olanda urmând ca aceasta să-i plătească contravaloarea transportului după ce va începe munca la vitrine și să îi găsească un loc de cazare prin intermediul unui prieten pe care îl avea în Olanda, fără să-i precizeze numele acestuia. Numitul Mocan V. Gabriel i-a precizat martorei că "el și oamenii lui" o vor supraveghea în perioada în care ea va lucra la vitrine, că anterior a mai dus fete în Olanda care au câștigat mulți bani la vitrine, că prietenii lui, Vanila, Gopo, O. u și Francezu au și ei fete care lucrează la vitrine și câștigă mulți bani. Mocan V. Gabriel i-a relatat martorei că Vanila (B. R. D. ) a dus în Olanda o fată țigancă din localitatea Mera, adică pe partea vătămată, care provenea dintr-o familie săracă și această fată "i-a făcut lui Vanila mulți bani", Gopo (P. Nelu) are și el o fată care câștigă mulți bani la vitrine, fata lui O. u câștigă mulți bani, iar acesta s-a întors la începutul anului 2011 cu circa 12.000 euro pe care "i-a spart" pe lăutari și distracție.

Mocan V. Gabriel i-a cerut martorei să discute cu cele șase colege de la salonul de masaj erotic la care muncea și să le convingă să plece cu el în Olanda pentru a se prostitua la vitrine și să-i plătească suma de 50 - 100 euro fiecare, ca și taxă de protecție, promițându-i suma de 100 euro pentru fiecare fată care își va da acordul în acest sens.

In urma întâlnirilor și discuțiilor cu numiții Mocan V. Gabriel și C. I., fiecare dintre cele două tinere și-au exprimat consimțământul de a se deplasa cu în Olanda, pentru a munci la vitrine. Ulterior fiecare dintre tinere s-au informat din alte surse cu privire la activitatea de la vitrine și au renunțat să mai plece, fiindu-le teamă să nu fie vândute sau abuzate.

În legătură cu activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului B. R.

D., prin rechizitoriu, mai este de remarcat că în cursul lunii aprilie 2011, martorul C.

I. A. (vol. II filele 190-193) a cunoscut-o pe martora Novak Erika Kinga (vol. II filele 194-197). Aceasta practica prostituția pe Calea Turzii. Martorul mai sus amintit i-a povestit despre cunoștința sa, Mocan V. Gabriel, pe care îl cunoștea de mai mulți ani și față de care martorul avea unele datorii. Închisoare contextul celor discutate de cei doi martori, Mocan V. Gabriel s-a întâlnit cu martora Novak Erika Kinga, și i-a propus martorei să o ducă în Olanda la vitrine în vederea practicării prostituției, asigurându-o că îi va asigura transportul în Olanda, cazarea și locul la vitrine, urmând ca din această activitate tânăra să câștige circa 1000 euro pe zi. Martora și-a dat acordul de a pleca în Olanda, susnumitul fiind dispus să o transporte chiar în următoarele 2-3 zile, însă planurile celor doi au fost zădărnicite de faptul că martora nu avea documente de identitate, acestea fiindu-i expirate. La data de_, în jurul orelor 21,30 numitul Mocan V. Gabriel însoțit de numitul P. Nelu, s-a întâlnit cu martora Novak Erika Kinga în benzinăria OMV de pe Calea Turzii pentru a discuta amănunte legate de plecarea în Olanda. Din declarațiile martorei Novak Erika Kinga rezultă că Mocan V. Gabriel i-a spus că prietenul lui, respectiv P. Nelu, ar cunoaște o persoană la "buletine" și poate să o ajute să își obțină actele, astfel că Mocan i-a cerut martorei să se întâlnească cu numitul P. Nelu pentru a rezolva problema actelor. Martora arată că în cursul discuției P. Nelu i s-a adresat pe un ton amenințător spunându-i "să nu mă faci să umblu aiurea", martora arătând că tonul folosit i-a dat impresia că acesta considera că ea ar fi avut o obligație să plece în Olanda. Martora arată că s-a simțit amenințată de tonul folosit de numitul P. Nelu și de înfățișarea acestuia și a prietenului său, Mocan V. Gabriel, cei doi fiind descriși de martoră ca "solizi și înfricoșători", astfel că deși inițial și-a dat acordul ulterior a hotărât să nu mai plece în Olanda cu cei doi.

În cursul lunii aprilie 2011, numitul Mocan V. Gabriel s-a deplasat în Olanda, pentru a discuta cu inculpatul B. R. D. despre cele trei tinere pe care le-a racolat prin intermediului numitului C. I. și a martorului C. A. I., urmând să le transporte în localitatea Alkmaar în cursul lunii mai 2011, deziderat ce nu s-a mai realizat deoarece au intervenit organele de urmărire penală.

Toate împrejurările relatate mai sus conturează ideea că fiecare din membrii grupului infracțional organizat era foarte conștient de rolul său în structura mai sus evidențiată, căpătând încredere în sine și în reușita acțiunilor pe care le întreprindeau, prin coeziunea membrilor.

Pentru aceste considerente nu se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei de grup infracțional organizat reținută în sarcina inculpatului LS A., schimbare de încadrare juridică pusă în discuție din oficiu de către instanță, considerațiile de mai sus fiind valabile și în situația lui, în contextul în care îi cunoștea pe ceilalți membri a grupului infracțional, rolul pe care și-l asumase fiecare dintre ei, precum și propriul rol și contribuție.

În drept, fapta inculpatului B. R. D. care începând din luna iunie 2010, a constituit un grup infracțional organizat din care au făcut parte inculpații O. Tudor,

P. Nelu, Arieșan Claudiu F., Sepsi P. D., Mocan V. Gabriel, sprijiniți de inculpatul LS A., cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H.

C. I., H. N., A. A. C., Kallo R. P., M. C. A., V. L.

A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inițierea sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceluiași inculpat care, în perioada 2009 - 2011, a găzduit-o prin violență și aservire pe persoana vătămată Kallo R. P. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției și care împreună cu inculpații P. Nelu și Mocan V. Gabriel, în perioada iunie - august 2010 a transportat-o și găzduit-o pe partea vătămată

A. A. C. în Olanda, în scopul exploatării prin prostituție, împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional a supravegheat-o pe aceasta pe durata practicării acestei activități, împreună cu aceștia a căutat-o atunci când partea vătămată a fugit și a amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Fapta aceluiași inculpat care în anul 2009 a recrutat-o pe numita Kallo R. P. în vederea practicării prostituției, a transportat-o pe aceasta în Olanda iar în perioada iunie 2010 - mai 2011 le-a primit pe H. C. I., H. N., V. L. A., M.

C. A. în Olanda, le-a supravegheat pe acestea din urmă, precum și pe Kallo R.

P. și A. A. C., pe durata practicării prostituției și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității lor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Fapta inculpatul LS A. care în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-a asociat cu inculpații B. I. P., A. S. M. și numiții Bozsodi E. și Iușan R. acționând împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și art. 323 C.pen.

Inculpatul LS A. nu a recunoscut comiterea acestei fapte, însă materialitatea sa rezultă din cele anterior descrise la starea de fapt. Desigur că este greu de dovedit existența unei înțelegeri de asociere, când nici unul dintre inculpați nu recunoaște acest lucru, însă din modul identic în care inculpații au acționat, din interesele comune pe care le-au manifestat, din faptul că s-au sprijinit reciproc în varii situații, reiese că atitudinea subiectivă, interiorizată, s-a materializat, rezultând acțiunea comună a inculpaților de asociere.

Fapta aceluiași inculpat care în perioada 2009 — 2011 a sprijinit grupul infracțional condus de inculpatul B. R. D., din care au mai făcut parte O.

Tudor, Mocan V., P. Nelu, Circov I., Arieșan Claudiu F., Sepsi P. D., în scopul exploatării activității de prostituție desfășurată de numitele H. C. I., H.

N., A. A. C., Kallo R. P., M. C. A., V. L. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului LS A. de a transporta, găzdui, supraveghea pe F.

M. R., K. R. C., Sechel E. ia C., M. C. A., V. L. A., M.

C. A. și de beneficia de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de F. M. R. și K. R. C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prav. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.

în cauză sunt aplicabile prevederile art 33 lit.a Cp. privind concursul de infracțiuni.

Fapta inculpatului A. S. M. care în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-a asociat cu inculpații LS A. și B. I. P. și numiții Bozsodi E. și Iușan R. acționând împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și art. 323 C.pen.

Fapta inculpatului A. S. M. de a transporta, găzdui, supraveghea pe F.

M. R., K. R. C., Sechel E. ia C., M. C. A., și de a beneficia de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de Sechel E. ia C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.

Fapta inculpatului B. I. P. care în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 - vara anului 2010 s-a asociat cu inculpații LS A. și A. S. M. și numiții Bozsodi E. și Iușan R. acționând împreună cu aceștia în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din Legea 39/2003 și art. 323 C.pen.

Fapta aceluiași inculpat de a transporta, găzdui respectiv supraveghea pe F.

M. R., K. R. C., Sechel E. ia C., M. C. A., și de a beneficia de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de M. C. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu aplic art. 41 al. 2 C.pen.

Pentru explicațiile date puțin mai sus instanța va menține încadrarea juridică a faptelor dată prin rechizitoriu.

La dozarea sancțiunilor ce i se vor aplica inculpatului B. R. D. instanța va lua în considerare limitele de pedeapsă din legile speciale și din partea specială a Codului Penal, gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care acesta este cercetat, deosebit de ridicat, în condițiile în care inculpatul a constituit practic un clan mafiot care a acționat fără scrupule, propășindu-și propriile interese materiale, în detrimentul libertății unor persoane, care au fost aduse practic în stare de sclavie, a fost șeful grupului infracțional, determinând membrii acestuia să acționeze după un plan bine stabilit și în baza unor roluri precis determinate. Periculozitatea acțiunilor inculpatului și ale membrilor grupului pe care-l cârmuia rezultă, fără putință de tăgadă, din modul în care inculpatul a înțeles să procedeze la recuperarea părții vătămate A. A. C., asumându-și un conflict armat, deschis cu grupul rival, în plină stradă. Instanța va ține seama și de persoana inculpatului, care este recidivist,

având în vedere că prin sentința penală nr. 1071/_ a Judecătoriei C. -N. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uzurpare de calități oficiale fiind liberat condiționat la_ cu un rest de 428 de zile (vol. II fila 181), astfel că sunt incidente prevederile art. 37 lit. b C. pen. de asemenea inculpatul B. R. D. s-a sustras atât de la urmărire penală cât și de la judecată.

Sintetizând toate cele de mai sus, tribunalul va aplica inculpatului B. R. D. pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din l. 39/2003, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal.

În baza art. 53 pct.2 lit.a Cod Penal, rap. la art. 64 lit.a, b și e Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal va interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii. Instanța a apreciat că prin modul în care inculpatul a acționat acesta nu este demn de a exercita drepturile mai sus arătate.

De asemenea va aplica inculpatului pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, și cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a, b și e Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal va interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru aceleași motive ca și cele mai sus arătate.

Va aplica aceluiași inculpat pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a, b și e Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal va interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei închisorii, din considerentele anterior exprimate.

Având în vedere că toate aceste infracțiuni au fost comise de către inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, sunt incidente prevederile art. 33 lit. a Cod Penal referitoare la concursul real de infracțiuni, astfel că în temeiul art. 33 lit. a Cod Penal tribunalul va constata că infracțiunile de mai sus au fost comise în condițiile concursului real de fapte, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 10 ani pe care o va spori cu 1 an, ținând seama de gravitatea, în ansamblu a faptelor deduse judecății, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 al. 3 Cod Penal va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție

implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 al.1 Cod Penal va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și e Cod Penal, respectiv drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator.

În privința inculpatului LS A. instanța va avea în vedere cam aceleași elemente de individualizare, cu precizarea că, în ceea ce privește gradul concret de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina sa, rolul inculpatului, în cadrul grupului infracțional, a fost mai redus, executând doar activități de supraveghere și, la un moment dat, de transport a persoanelor exploatate, ceea ce inst5anța va considera o circumstanță de atenuare a răspunderii penale, conform art. 74 al. 2 Cod Penal. De asemenea trebuie reținut că nu a exercitat violențe asupra vreuneia dintre persoanele exploatate, însă a pus la cale o asociere cu inculpații B. I. P. și A. S. M., precum și cu numiții Bozsodi E. și Iușan R., în scopul de a exploata mai eficient activitatea de prostituție desfășurată de fiecare dintre prietenele lor în parte. Ținând seama și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, instanța va reține că inculpatul a recunoscut doar trunchiat faptele de comiterea cărora este acuzat, a încercat să influențeze aflarea adevărului, prin determinarea martorelor F. M. R. și K. R. C. de a declara în favoarea sa, nu are antecedente penale, însă așa cum reiese din propriile declarații, a comis diverse furturi prin mai toate țările Europei.

Raportat la aceste considerente instanța va aplica inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de grup infracțional, prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din L. 39/2003 și la art. 323 Cod Penal.

De asemenea, instanța va aplica inculpatului mai sus amintit pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din L. 39/2003, cu aplicarea art. 74 al. 2 Cod Penal și 76 al. 1 lit. b Cod Penal. Instanța a coborât sub minimul prevăzut de lege această sancțiune, în condițiile în care s-a reținut că, contribuția redusă a inculpatului la activitatea desfășurată de grupul infracțional reprezintă o circumstanță atenuantă, astfel că a dobândit eficiență în condițiile art. 76 al. 1 lit. b Cod Penal.

Se va aplica aceluiași inculpat LS A. pedeapsa de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza a II -a (și nu teza I cum din eroare apare în rechizitoriu) Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal.

Instanța a reținut teza a II-a a textului legal mai sus arătat, și nu teza I, fără a pune în discuție acest aspect, deoarece nu este vorba despre o schimbare a încadrării juridice, fiind vorba doar despre o eroare materială din partea procurorului, în condițiile în care, descriind pe scurt fapta, a arătat elementele constitutive de la teza a II-a și nu de la teza I.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a și b Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal va interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. Deoarece faptele au fost comise de către inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, se va face aplicarea prevederilor art. 33 lit. a Cod Penal referitoare la concursul de infracțiuni, și instanța va constata că acestea sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai

grea și anume aceea de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 al.3 Cod Penal va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 al.1 Cod Penal va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

Inculpatul LS A. a fost reținut, prin ordonanța procurorului pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de_, iar prin încheierea penală nr. 9/C/_ a Tribunalului C. s-a dispus arestarea sa preventivă pentru un termen de 29 de zile. Prin încheierea penală nr. 21/C/_ a Tribunalului C. a fost prelungită măsura arestării preventive a inculpatului cu o durată de 30 de zile, urmând să e4xpire la data de_ . Tribunalul Cluj a fost sesizat cu soluționarea cauzei, la data de_, după acest moment fiind verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului LS A. în condițiile legii, măsură ce a fost menținută până la data de_, când inculpatului i s-a înlocuit măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prin decizia penală nr. 1808/2012 a Curții de Apel C., ca urmare a admiterii recursului inculpatului împotriva încheierii penale fără număr din data de_ a Tribunalului C., prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și aceasta a fost menținută.

Drept consecință, în baza art. 88 Cod Penal tribunalul va scădea din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului LS A. începând cu data de_ și până la data de_ .

În temeiul art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală va menține față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată până la rămânerea definitivă a cauzei.

La individualizarea sancțiunii aplicabilă inculpatului B. I. P. instanța va ține seama de aceleași criterii avute în vedere și în cazul celorlalți doi inculpați, cu specificarea că inculpatul este recidivist, având în vedere că a fost condamnat prin sentința penală nr. 357/2005 a Judecătoriei C. -N. la pedeapsa rezultantă 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea mai multor infracțiuni de ultraj și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, fiind arestat la_ și liberat condiționat la_, cu un rest de 385 de zile. Așa dar față de acesta sunt aplicabile prevederile art. 37 lit. b C.pen. De asemenea inculpatul a negat total comiterea faptelor.

Prin urmare instanța va aplica pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de grup infracțional, prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din L. 39/2003 și la art. 323 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal. Aceluiași inculpat instanța îi va aplica pedeapsa de 4 ani și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza a II (și nu teza I cum din eroare apare în rechizitoriu) Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a și b Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal va interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. Deoarece faptele au fost comise de inculpat înainte de a fi judecat definitiv pentru vreun a din ele, instanța va face aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, întrucât sdunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai

grea și anume aceea de 4 ani și 4 luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 al.3 Cod Penal va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

Ținând seama de aceleași elemente de individualizare care au fost trecute în revistă și în ceea ce-l privește pe inculpatul B. I. P., cu mențiunea că inculpatul a fost condamnatul prin sentința penală nr. 1730/2004 a Judecătoriei C. -N. la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru comiterea mai multor infracțiuni la regimul circulației, fiind arestat la_ și liberat condiționat la_, cu un rest de 436 de zile, instanța va aplica inculpatului A. S. M. pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de grup infracțional, prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din L. 39/2003 și la art. 323 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal.

De asemenea îi va aplica inculpatului pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza a II (și nu teza I cum din eroare apare în rechizitoriu) Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal.

Întrucât infracțiunile sunt concurente, conform art. 33 lit. a Cod Penal instanța va constata că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal va

aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 4 ani și 4 luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 al.3 Cod Penal va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

În legătură cu sumele ce sunt necesar a fi confiscate de la inculpați și care au fost dobândite prin comiterea faptelor, având în vedere întregul material probator, din care rezultă exact sumele de bani câștigate de fetele pe care inculpații le exploatau, precum și faptul că inculpatul B. R. D., în calitatea sa de lider al grupului infracțional organizat, avea o cotă și din câștigurile zilnice a fetelor pe care nu le exploata în mod direct, în acest sens fiind declarațiile numitului O. Tudor și ale martorei H. C., precum și perioada de timp pe parcursul căreia tinerele au fost exploatate de către inculpați, în baza art. 19 din Legea 678/2001 rap. la art. 118 lit. e C.pen. va dispune confiscarea specială de la inculpatul B. R. D. a sumei de

40.000 euro sau echivalentul acesteia în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării.

Având în vedere aceleași criterii, în baza art. 329 al. 4 Cod Penal va dispune confiscarea specială de la inculpatul LS A. a sumei de 6.000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării, dobândită din comiterea infracțiunii de proxenetism, de la inculpatul B. I. P. a sumei de 5.500 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării, dobândită din comiterea infracțiunii de proxenetism, de la inculpatul A. S. M. a sumei de

4.000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării, dobândită din comiterea infracțiunii de proxenetism.

Partea vătămată A. A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 euro (vol. I fila 109), și ținând seama de modul în care a fost racolată, prin inducere în eroare, de modul în care inculpatul B. R. D. a înțeles să o exploateze, la un moment dat obligând-o să consume substanțe psihotrope, și lipsind-o practic de libertate, iar atunci când partea vătămată a fugit, a adus-o înapoi, după care a recurs la violențe aproape extreme pentru "disciplinarea"; acesteia, de perioada de timp pe parcursul căreia partea vătămată a fost exploatată, instanța apreciază că acțiunea civilă formulată de către partea civilă este admisibilă în totalitate, astfel că în temeiul art. 346 al. 1 rap. la art. 14 al. 3 lit. b Cod Procedură Penală și la art. 998 din vechiul cod civil va obliga inculpatul B. R. D. să plătească în favoarea părții civile A. A.

suma de 10.000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua efectuării plății, cu titlu de daune morale.
În baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit. d Cod Penal instanța va achita pe inculpații LS A. și A. S. M., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, pentru că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, cu motivarea reținută ceva mai sus.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală va stabili onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpatul B. R. D., în sumă de 225 lei (diferența până la 300 lei fiind acordată prin încheierea ședinței publice din data de_, și pentru partea vătămată A. A. C. în sumă de 150 lei, sume ce se vor avansa din Fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - doamnelor av. Vomir Bizo D. și respectiv D. ca I. .
În baza art. 191 al.1 și 2 Cod Procedură Penală va obliga inculpații să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare după cum urmează:
- inculpatul B. R. D. în sumă de 4.200, din care suma de 300 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu;
- inculpatul LS A. în sumă de 3.700 lei;
- inculpații B. I. P. și A. S. M. în sumă de câte 3.200 lei fiecare.
  PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
  H O T Ă R Ă Ș T E :
  Menține încadrarea juridică a faptelor dată prin rechizitoriu.
  1. Condamnă pe inculpații:
    1. B. R. D. , fiul lui D. și R., născut la data de_, în C. -N., jud.C., dom. în C. -N., str. C. ului nr. 96, jud. C., CNP 1., recidivist postexecutoriu, posesorul CI. seria KX nr. 5., eliberată de SPCLEP C. -N. la _
      ,
      În baza art. 7 al. 1 și 3 din l. 39/2003, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal, la pedeapsa de:
- 10 (zece) ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
  În baza art. 53 pct.2 lit.a Cod Penal, rap. la art. 64 lit.a, b și e Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
  În temeiul art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, și cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal, la pedeapsa de:
- 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată.
În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a, b și e Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art. 329 al. 1, al. 2 teza I Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 și art.
37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal, la pedeapsa de:
- 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată.
În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a, b și e Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art. 33 lit. a Cod Penal constată că infracțiunile de mai sus au fost comise în condițiile concursului real de fapte, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 10 ani pe care o va spori cu 1 an, urmând ca în final să execute pedeapsa de:
-11 (unsprezece) ani închisoare cu executare în regim de detenție .
În temeiul art. 35 al. 3 Cod Penal aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71 al.1 Cod Penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și e Cod Penal, respectiv drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a fi tutore sau curator.
În baza art. 19 din Legea 678/2001 rap. la art. 118 lit. e C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 40.000 euro sau echivalentul acesteia în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării.
În temeiul art. 346 al. 1 rap. la art. 14 al. 3 lit. b Cod Procedură Penală și la art. 998 din vechiul Cod Civil obligă inculpatul să plătească în favoarea părții civile A.
1. C. suma de 10.000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua efectuării plății, cu titlu de daune morale.
În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a și b Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în
autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art. 329 al.1, al. 2 teza a II (și nu teza I cum din eroare apare în rechizitoriu) Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, la pedeapsa de:
- 4 (patru) ani pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată.
În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a și b Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 33 lit. a Cod Penal constată că aceste infracțiuni sunt concurente,
iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de:
- 4 (patru) ani închisoare cu executare în regim de detenție .
În temeiul art. 35 al.3 Cod Penal aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71 al.1 Cod Penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
În baza art. 88 Cod Penal scade din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de_ și până la data de_ .
În temeiul art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală menține față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată până la rămânerea definitivă a cauzei.
În baza art. 329 al. 4 Cod Penal dispune confiscarea specială de la inculpatul L.
1. A. a sumei de 6.000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării, dobândită din comiterea infracțiunii de proxenetism.
În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a și b Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art. 33 lit. a Cod Penal constată că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de:
- 4 (patru) ani și 4 (patru) luni înc hisoare cu executare în regim de detenție . În temeiul art. 35 al.3 Cod Penal aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei
închisorii.
În baza art. 71 al.1 Cod Penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
În temeiul art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală menține față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată până la rămânerea definitivă a cauzei.
În baza art. 329 al. 4 Cod Penal dispune confiscarea specială de la inculpatul B.
1. P. a sumei de 5.500 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării, dobândită din comiterea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 8 rap. la art. 2 lit. a teza a II-a din L. 39/2003 și la art. 323 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal, la pedeapsa de:

3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de grup infracțional.
În temeiul art. 329 al.1, al. 2 teza a II (și nu teza I cum din eroare apare în rechizitoriu) Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b și 39 al. 4 Cod Penal, la pedeapsa de:
4 (patru) ani și 4 (patru) luni pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, rap. la art. 64 lit. a și b Cod Penal, 65 al.2 și 3 și 66 Cod Penal interzice inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 33 lit. a Cod Penal constată că aceste infracțiuni sunt concurente,

iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de:

- 4 (patru) ani și 4 (patru) luni închisoare cu executare în regim de detenție . În temeiul art. 35 al.3 Cod Penal aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei

închisorii.

În baza art. 71 al.1 Cod Penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

În temeiul art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală menține față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată până la rămânerea definitivă a cauzei.

În baza art. 329 al. 4 Cod Penal dispune confiscarea specială de la inculpatul A.

S. M. a sumei de 4.000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua confiscării, dobândită din comiterea infracțiunii de proxenetism.

II. În baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit. d Cod Penal achită pe inculpații L.

SA , fiul lui M. e și F. R., născut la data de_, în C. -N., jud.C., CNP 1. și A. S. M. , fiul lui S. și E., născut la data de_ în C. -

, jud.C. ,CNP 1., fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, pentru că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală stabilește onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpatul B. R. D., în sumă de 225 lei (diferența până la 300 lei fiind acordată prin încheierea ședinței publice din data de_, și pentru partea vătămată A. A. C. în sumă de 150 lei, sume ce se avansează din Fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - doamnelor av. Vomir Bizo D. și respectiv D. ca I. .
În baza art. 191 al.1 și 2 Cod Procedură Penală obligă inculpații să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare după cum urmează:
- inculpatul B. R. D. în sumă de 4.200, din care suma de 300 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu;
- inculpatul LS A. în sumă de 3.700 lei;
- inculpații B. I. P. și A. S. M. în sumă de câte 3.200 lei fiecare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare cu reprezentantul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. și cu inculpații LS A., B. I. P. și A. S. M.

și de la comunicare cu inculpatul B. R. D. și cu partea vătămată A. A. C. .

Pronunțată în ședința publică din data de 15 iulie 2013, în lipsa părților.

PREȘEDINTE

A. C.
GREFIER
1. T.

Red. L.A.C./C.B./2 ex.

← Sentința penală nr. 29/2013. Trafic de persoane		Încheierea penală nr. 49/2013. Trafic de persoane →

Sentința penală nr. 302/2013. Trafic de persoane

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Sentința penală nr. 302/2013. Trafic de persoane