Sentința penală nr. 318/2013. Trafic de minori
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA PENALĂ Nr. 318/2013
Ședința publică din 18 Iulie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. -A. C.
Grefier: D. -P. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe inculpații M. I. L. și Ț. M.
, trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 234 D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. din data de_ pentru comiterea următoarelor infracțiuni:
inculpatul M. I. -L. - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, alin. 3 rap. la art. 12 alin.1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
inculpata Ț. M. -pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 3 teza II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.
Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. este reprezentat prin procuror DORU DOBOCAN.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. emis la data de_ în dosarul de urmărire penală nr. 234 D/P/2012, și înregistrat la Tribunalul Cluj la data de_ sub număr unic de dosar_ al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. din data de_ au fost trimiși în judecată inculpații C. N., M. I. L. și Ț. M. pentru comiterea următoarelor infracțiuni:
inculpatul C. N. -pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
inculpatul M. I. -L. - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, alin. 3 rap. la art. 12 alin.1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
inculpata Ț. M. -pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 3 teza II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
Prin încheierea ședinței publice din data de_ s-a disjuns cauza față de inculpatul C. N., formându-se un nou dosar cu număr unic_ .
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut prin actul de sesizare a instanței, că inculpatul M. I. L., în cursul anului 2010, a racolat-o pe partea vătămată D.
A., la acea dată minoră, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, iar în perioada anilor 2010-2012 a transportat-o în mod repetat pe raza municipiului T., în zona practicării prostituției sau la hoteluri și pensiuni, iar în cursul anului 2012 a găzduit-o timp de mai multe luni, din care o perioadă împreună cu inculpatul C. N., față de care s-a disjuns cauza, exploatând-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției prin violențe amenințări și abuz de autoritate.
În privința inculpatei T. M. se reține că, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 2008- 2012 le-a racolat și găzduit prin amenințări și abuz de autoritate pe părțile vătămate minore D. G. și D. A., fiicele sale, în scopul exploatării activității de prostituție desfășurate de acestea, și că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin abuz de autoritate și amenințări a racolat-o și găzduit-o pe partea vătămată D. G. după împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani, în scopul exploatării activității de prostituție desfășurată de aceasta.
La termenul de judecată din data de_, înainte de citirea actului de sesizare, inculpații T. M. și M. I. L. au declarat (filele 46 și 47) că cunosc probele administrate în faza de urmărire penală, probe pe care și-le însușesc, și solicită judecarea în baza lor, în procedura impusă de art. 3201Cod Procedură Penală, recunoscând faptele și vinovăția.
În faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: declarațiile părților vătămate - vol. II f.5-10,14-19,26-37; anchetele sociale efectuate de către autoritățile administrative și documentele privind internările în centrele de minori ale părților vătămate D. A. și D. G. - vol. III f. 13 - 87; procese verbale de investigații - vol. I f. 5, 6, 11, 12, 21, 22, 23, 24, 62, 63, 64, 90, vol. II, 216-220, 222-223 ; procese verbale privind sancționarea contravențională a părților vătămate vol. I, f. 25-27, 32-61, vol. II f. 54-82, 224-229, vol. II f. 93, 97-164,
declarațiile martorului sub altă identitate - vol. I f. 75-77; anchetele sociale și documentele privind internările părților vătămate D. A. și D. G. în centre din cadrul DGASPC C. - vol. I f.84-87; listingurile telefonice și procesele verbale de analiză privind apelurile efectuate de la posturile telefonice utilizate de inculpatul M. I. L. și D. A. - vol. I f. 89; procesele verbale de citire a agendelor telefonice - vol. I f. 126-129, vol. II f. 253-254, 257-262, 264-267; rapoartele de evaluare psihologică ale părților vătămate - vol. II f. 23-25, 44-47; proces verbal de conducere în teren - vol. II f. 39-43; declarația martorilor - vol. II f.49-52, 83-85, 96-99, 107-111, 122-124, 135-139, 149-156, 157-161, 162-163,
177-179, 180 83, 198, 200, 230, 233, 234, 238, 239-245, 246-252, vol. IV f. 1-2, 4-
6, 7-10, 11-12, 13-15, 30-34, 35-39, 41-44, 45-47, 48-49, 50-53, 54-57, 58-63, 66-
68, 69-71, 145-14; recunoașteri după planșe fotografice - vol. II f. 86-95, 100-105,
112-121, 125-134, 140-148, 164-172, 184-197, 201-214, vol. IV f. 16-29; actele
efectuate în dosarul nr.3012/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda privind pe D. A., conexat la prezentul dosar - vol. III f. 165-186; declarația făptuitorului Balazs C. - vol. IV f. 149 - 169, raportul de analiză a listingurilor posturilor telefonice utilizate de D. A. și M. I. L. - vol. IV f. 170-179; proces verbal privind documentele de stare civilă ale părților vătămate vol. IV f. 180; investigații financiare privind pe inculpatul M. I. L. - vol. I f. 29, 30, 67-73; investigații financiare privind pe inculpata T. M. - vol. IV f. 1 - 12, vol. IV f.141-142; investigații privind locurile de muncă ale inculpatului M. I. Lucia începând din 01 ianuarie 2010 - vol. I f. 15-19; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice relevante - vol. V f. 1 - 318, vol. VI f. 1-285; declarația numitului Șchiop E. - vol. I f. 244 - 245; declarația numitului Balazs C. - vol. IV f. 149— 159,160-169, declarațiile inculpaților M. I. L. și T. M. - vol. I f. 124 -125, 132, 141-145, 149, 233, 237; declarațiile inculpatului C. N. -
vol. I f. 156-157, 240-242.
În baza acestor probe, cunoscute și însușite de către cei doi inculpați, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. a reținut prin rechizitoriu următoarele fapte, recunoscute de către inculpații T.
și M. I. L. :
Părțile vătămate D. G., în prezent în vârstă de 21 de ani și D. A., în prezent în vârstă de 17 ani provin dintr-o familie monoparentală, cu încă 4 frați și surori, tatăl acestora decedând în anul 2006.
Din anul 2005, de la vârsta de 13 ani partea vătămată D. G. a început să fugă de acasă. În perioada 2005-2007 aceasta a fost depistată de mai multe ori pe raza municipiului C. -N. și internată în Adăpostul de zi și de noapte
"Arlechino" din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecției Copilului (DGASPC) C. . În cursul lunii iulie 2005 partea vătămată a fost evaluată de către consilieri din cadrul direcției, ocazie cu care partea vătămată a declarat că a fugit de acasă întrucât părinții o băteau și îi adresau injurii. E. luarea a pus în evidență că partea vătămată prezenta un nivel ridicat al anxietății generale, stimă de sine scăzută, manifesta un comportament agresiv cu tente sexuale, avea limbaj vulgar, prezenta un ușor retard în achiziția deprinderilor intelectuale caracteristice vârstei, imposibilitatea susținerii atenției concentrate în sarcini academice.
După fiecare internare în adăpost, partea vătămată a fost încredințată mamei, inculpata T. M., la cererea acesteia.
Această situație s-a repetat și cu privire la partea vătămată D. A. care, de la vârsta de 13 ani a fugit în mod repetat de la domiciliu. În perioada 2008-2009 aceasta a fost găsită vagabondând în C. -N., în zona gării CFR, precum și în trenuri, fiind, de asemenea, internată de mai multe ori în adăpostul
"Arlechino". În perioada 14-_, cu ocazia uneia dintre internări, specialiștii din cadrul DGASPC au efectuat o evaluare psihologică, din care rezultă că partea vătămată D. A. era atașată emoțional de sora ei, D. G. . În discuțiile cu psihologul, partea vătămată D. A. a arătat că nu mai dorește să se întoarcă acasă, deoarece este bătută de mama ei, că acesta o ține închisă în
casă. La data evaluării minora prezenta un nivel scăzut în focalizarea atenției și în ce privește persistența în realizarea sarcinilor, nivel scăzut de toleranță la frustrare, cu tendințe de a interpreta negativ sau chiar amenințător situații neutre. Minora nu achiziționase cunoștințele specifice vârstei, întâmpinând greutăți în formarea de deprinderi și aptitudini școlare. S-a observat că minora se blama pe sine pentru eșecul personal, având tendința de a se autoeticheta, ceea ce ar fi putut fi rezultatul unor etichetări repetate realizate de persoanele semnificative. La nivel cognitiv, minora prezenta carențe în dobândirea și folosirea conceptelor de număr, a literelor, precum și tulburări de învățare. Minora prezenta un comportament dezinhibat asociat cu o sociabilitate nediscriminativă, neobservându-se vreo selectivitate în alegerea persoanelor de atașament, devenind foarte ușor familiară și căutând consolare de la un adult nonfamiliar. La momentul evaluării minora prezenta indicatori comportamentali ai abuzului fizic, era temătoare cu adulții, îi era teamă să meargă acasă, spunând că este bătută de mama sa, avea manifestări distructive față de sine. În concluzie s-a arătat că mediul instabil de la domiciliul minorei în afectează dezvoltarea la toate nivelele.
În ciuda rezultatelor evaluării, partea vătămată a fost externată din adăpost și încredințată mamei sale, inculpata T. M., la cererea acesteia.
Din anul 2006, la vârsta de 14 ani, partea vătămată D. G. a început să practice prostituția inițial pe raza municipiului C. -N., iar ulterior în zona Talora, situată la ieșirea din T. spre municipiul C. -N. . După ce a aflat de ocupația fiicei ei, inculpata T. M. a început să primească sume de bani de la aceasta. La început, partea vătămată i-a dat mamei ei suma de 20-30 lei pe săptămână din banii încasați din prostituție după un timp, suma pe care inculpata o primea a ajuns la 30-50 lei pe zi, în funcție de încasări. Inculpata ținea legătura telefonică cu fiica ei în timp ce aceasta era la stradă. Partea vătămată îi povestea mamei ei despre clienții pe care îi avea și sumele de bani încasate de la aceștia. Inculpata obișnuia să îi ceară părții vătămate să o ajute cu bani sau să-i cumpere țigări, iar partea vătămată se conforma, dându-i o parte din sumele încasate din prostituție.
În cursul anului 2008 partea vătămată D. G. l-a cunoscut pe martorul Szkutar Tiberiu M. . Acesta a declarat că a cunoscut-o pe partea vătămată prin intermediul inculpatei T. M., care i-a propus să aibă o relație cu fiica ei. Inculpata i-a relatat martorului că D. G. se afla la C. -N., împreună cu un bărbat și că practica prostituția. La insistențele inculpatei, martorul a acceptat să o cunoască pe partea vătămată D. G. și să aibă o relație cu aceasta. După ce aceștia s-au cunoscut, partea vătămată D. G. s-a mutat din C. -N., înapoi la domiciliul mamei ei și și-a continuat activitatea de prostituție în zona Talora. Martorul a arătat că i-a cerut părții vătămate D. G. să nu mai practice prostituția; aceasta i-a promis că va face acest lucru, dar după un timp martorul a aflat că partea vătămată a continuat să se prostitueze. Martorul arată că partea vătămată ținea legătura cu mama ei care, în dese rânduri o suna să îi ceară bani. Martorul arată că cel mai des inculpata îi spunea fiicei ei că are nevoie de bani, pentru că nu mai are țigări. În general partea vătămată îi dădea mamei ei sume de bani, dar erau și momente în care îi spunea martorului că nu mai vrea să îi dea bani
inculpatei și i se plângea acestuia că pe inculpată o interesează doar banii. Partea vătămată i-a relatat martorului că în perioada în care a practicat prostituția în C. -
, atunci când mergea în vizită la mama ei fără bani, inculpata T. M. o alunga.
Martorul Szkutar Tiberiu M. a arătat că la începutul relației sale cu partea vătămată, inculpata T. M. era mulțumită și chiar i-a spus martorului că motivul pentru care a făcut tot ce a putut pentru a o aduce pe partea vătămată din C. -N. înapoi în T. a fost acela ca partea vătămată să o ajute cu bani. Martorul arată că ulterior și-a dat seama că părții vătămate D. G. îi era frică de mama ei, care o amenința că nu o mai primește în casă, dacă nu îi dă bani. De asemenea, martorul a aflat că inculpata refuza să întocmească formalitățile necesare pentru ca părții vătămate D. G. să-i fie eliberată cartea de identitate, sub motiv că nu avea bani să plătească taxele necesare. Taxa pentru obținerea actului de identitate este de 7 lei.
În anul 2010, după ce partea vătămată D. G. a împlinit vârsta de 18 ani, aceasta s-a mutat la domiciliul martorului Szkutar Tiberiu M. . Martorul Szkutar M. a declarat că în perioada cât partea vătămată a locuit la el, era sunată de 2-3 ori pe săptămână de către mama ei, inculpata T. M., care îi cerea bani, iar partea vătămată îi dădea acesteia sume de bani provenite din prostituție.
Din primăvara anului 2012 partea vătămată D. G. a început să refuze cererile inculpatei și a încercat să se angajeze, pentru a nu mai practica prostituția. Martorul Szkutar Tiberiu M. a arătat că după ce partea vătămată a început să o refuze pe mama ei, aceasta a determinat-o să se despartă de martor și să se mute înapoi la domiciliu, pentru a avea control asupra ei și a banilor pe care îi câștiga. Datorită influenței exercitate de către inculpată, în luna iunie 2012 partea vătămată s-a despărțit de martor.
În luna august a anului 2012 partea vătămată și-a găsit un loc de muncă, în calitate de muncitor necalificat, pe durată determinată de 2 luni. Toți banii încasați în această perioadă, precum și majoritatea bonurilor de masă i-au fost ceruți părții vătămate de către inculpata T. M. .
Faptul că partea vătămată îi dădea sume de bani mamei ei este confirmat și de declarațiile martorilor N. dra Sabin, Kolozsi V. D., care este concubinul surorii părților vătămate, numita D. L., dar și de convorbirile telefonice interceptate în cauză.
Din anul 2010, la vârsta de 15 ani, partea vătămată D. A. a început să practice prostituția la stradă, în zona Talora.
Ambele tinere au declarat că au început să se prostitueze de bună voie, că nu au fost trimise de nimeni să facă acest lucru. Din declarațiile celor două tinere, coroborate cu procesele verbale de sancționare contravențională, rezultă că la început partea vătămată D. A. ieșea mai rar la stradă, o dată - de două ori pe săptămână. După o perioadă de timp inculpata T. M. a aflat că și partea vătămată D. A. practică prostituția. Inițial aceasta i-a spus fiicei ei să renunțe la această ocupație. Partea vătămată D. A. a declarat că nu a vrut să renunțe la activitatea de prostituție, deoarece nu avea din ce să trăiască, veniturile familiei fiind mici. Din actele transmise la dosar de către Primăria Municipiului T. - Serviciul Public de asistență socială, rezultă că de la decesul numitului D. Iosif,
familia părților vătămate, compusă din inculpata T. M. și 4 copii, din care unul major, aflați în întreținerea acesteia, avea venituri lunare în sumă de 206 lei pensie de urmaș, 76 lei - alocație monoparentală și 40 lei alocație de stat. Aceste sume de bani erau încasate și gestionate de inculpata T. M. . Cu excepția minorului D.
A., niciunul dintre copii nu mai urma cursurile vreunei școli și nici un membru al familiei nu era angajat. Inculpata T. M. obținea venituri ocazionale muncind cu ziua în gospodăria unor persoane.
Partea vătămată D. A. a declarat că inițial a fost certată de mama sa, care i-ar fi cerut să renunțe la prostituție, însă ea ar fi refuzat și i-ar fi spus mamei ei că dorește să-și ajute familia prin practicarea prostituției. După această discuție, partea vătămată D. A. a continuat să se prostitueze și, din anul 2011 a ieșit la stradă zilnic, atât dimineața cât și pe timpul nopții. Partea vătămată D. A. a început să îi dea inculpatei zilnic sume cuprinse între 30- 50 lei, în funcție de sumele pe care le încasa.
Banii primiți de către inculpată de la ambele părți vătămate erau cheltuiți pentru întreținerea ei, a familiei, plata unor utilități, dar și pentru țigări, cafea și alte asemenea produse
Din declarațiile părților vătămate și ale unor martori rezultă că la început inculpata T. M. a discutat cu cele două fiice și le-a cerut să renunțe la practicarea prostituției însă ulterior și-a schimbat atitudinea și nu doar a acceptat situația ci a început să pretindă sume de bani de la acestea. Mai mult, în mod repetat, inculpata le-a amenințat că dacă nu îi vor da bani le va alunga de acasă. Din convorbirile telefonice interceptate în perioada 07 aprilie - 25 iunie 2012 rezultă că partea vătămată D. A. se temea că va ajunge pe drumuri dacă nu îi va da mamei ei sume de bani. De asemenea, au fost interceptate mai multe convorbiri telefonice între partea vătămată și inculpata T. M. din care rezultă că aceasta era la curent cu activitatea de prostituție desfășurată de cele două fiice, îi cunoștea pe unii dintre clienții acestora cu care și discuta, când era nemulțumită de sumele de bani primită de la partea vătămată D. A. inculpata o certa, îi cerea să se mute de acasă, o lua la rost reproșându-i că cheltuiește bani și o lasă fără bani de cafea sau țigări.
După ce partea vătămată D. A. a început să practice prostituția, în cursul anului 2010, l-a cunoscut pe inculpatul M. I. L. . Acesta a racolat-o în scopul de a o exploata și a-și însuși beneficiile obținute de partea vătămată din această activitate. Sub pretextul dorinței de a avea o relație sentimentală, inculpatul a acționat pentru a obține afecțiunea părții vătămate, iar ulterior s-a folosit de atașamentul tinerei pentru a obține o parte din sumele de bani pe care ea le câștiga din prostituție. Încă de la început inculpatul M. I. L. știa că partea vătămată este minoră. La momentul când s-au cunoscut inculpatul lucra ca și taximetrist la o firmă din T. . După racolarea părții vătămate, acesta s-a folosit de meseria sa pentru a o transporta pe partea vătămată la locul unde practica prostituția, respectiv la localul Talora, situat la ieșirea din T. spre C. -N. . În timp ce partea vătămată racola clienți, inculpatul aștepta cu taxiul în apropierea zonei supraveghind-o pe aceasta vizual. Peste zi atunci când partea vătămată găsea clienți pentru a întreține relații sexuale la hoteluri sau pensiuni, inculpatul îi transporta pe partea vătămată și clienți de la Talora la hotel și uneori o aștepta pe
partea vătămată și o transporta înapoi la locul practicării prostituției. Datorită acestui fapt, inculpatul M. I. L. și-a redus activitatea de taximetrie în cele din urmă a fost concediat.
Din declarația martorului S. B. G., taximetrist, rezultă că din vara anului 2010 acesta a fost coleg cu inculpatul M. I. L. . Acesta a declarat că a observat-o pe partea vătămată D. A. în compania inculpatului și de mai multe ori chiar la domiciliul acestuia. Martorul arată că a discutat cu inculpatul și l-a sfătuit să nu se complice cu partea vătămată deoarece este minoră și practică prostituția, dar inculpatul i-a reproșat că îi este ciudă. Martorul a declarat că în mod frecvent inculpatul M. I. L. staționa cu taximetrul în zona în care D. A. practica prostituția la stradă și după fiecare cursă se întorcea în același loc. Datorită acestui fapt, inculpatul a avut probleme la locul de muncă întrucât s-a constatat că parcurgea distanțe mari fără a avea clienți. De asemenea, încasările pe care inculpatul le realiza din activitatea de taximetrie, erau mult mai mici decât cele realizate de colegii săi. Într-o discuție cu inculpatul M. I. L., acesta i s-a lăudat martorului că "s-a ajuns" explicându-i că partea vătămată D. A. îi cumpără țigări și băuturi din banii pe care îi câștigă la stradă.
În iarna anului 2011, inculpatul a convins-o pe partea vătămată D. A. să se mute împreună cu el. Timp de mai multe luni, până în luna ianuarie 2012, cei doi au locuit în T. str. Zimbrului nr. 7 la domiciliul inculpatului unde mai locuiau fratele acestuia, martorul M. Tudor Ștefan și concubina lui martora Revnic D.
M. . Martora a declarat că partea vătămată D. A. i-a relatat că s-a mutat cu inculpatul deoarece nu se mai înțelegea cu mama ei, motivul fiind acela că inculpata o certa pe partea vătămată pentru că nu îi dădea suficienți bani. Martora a precizat că atât inculpatul cât și partea vătămată i-au relatat că inculpata nu mergea nicăieri la muncă și o trimitea pe A. "la traseu" ca să-i aducă bani. Aceasta trebuia să-i cumpere mamei sale țigări și mâncare și să-i dea toți banii pe care îi producea din practicarea prostituției. Din discuțiile purtate de inculpatul M. I.
L. cu partea vătămată D. A., martora a aflat că între cei doi inculpați exista o situație conflictuală, că inculpata nu-1 suporta deoarece de când trăia cu fiica ei aceasta îi dă și lui o parte din banii proveniți din prostituție, astfel că inculpata nu prea primea bani.
În perioada în care cei doi au locuit la familia inculpatului, partea vătămată
D. A. a practicat în continuare prostituția. Dimineața inculpatul o conducea pe partea vătămată la locul practicării prostituției, peste zi o supraveghea telefonic și la terminarea activității o însoțea înapoi spre domiciliu. De mai multe ori, când partea vătămată era acasă, aceasta era sunată de diferiți clienți care o chemau la întâlniri pentru a întreține relații sexuale, aspect confirmat și de martora Revnic D.
M. .
Din probele administrate respectiv listingul apelurilor telefonice efectuate de inculpat în perioada_ -_ rezultă că acesta ținea legătura în mod direct cu clienți ai părții vătămate. În perioada menționată, între inculpatul M. I. L. și martorul N. dra Sabin au fost identificate 77 de apeluri telefonice, între acesta și martorul Hideg F. - 44 de apeluri telefonice, iar în agenda telefonică a inculpatului au fost salvate numerele de telefon ale unui client neidentificat sub numele "Client A. ";, ale martorului Tonea Cornel sub numele "Cornel Hotel";, ale
martorului N. dra Sabin sub numele "Sabin";. În aceeași perioadă, au fost identificate apeluri ale inculpatului și cu inculpata T. M. - 25 apeluri.
În toată perioada cât inculpatul a exploatat-o pe partea vătămată D. A. acesta i-a luat jumătate din banii pe care ea îi încasa din prostituție. Din banii ce rămâneau la partea vătămată aceasta achita note de plată la baruri și restaurante unde mergea împreună cu inculpatul. Majoritatea sumelor încasate de la partea vătămată au fost cheltuite de inculpat pe alcool și țigări.
Deși încasa sume semnificative, inculpatul nu contribuia cu nimic la cheltuielile gospodăriei, motiv pentru care rudele acestuia i-au cerut să se mute împreună cu partea vătămată. Cei doi s-au mutat pentru câteva săptămâni la domiciliul martorului Szkutar M. unde au locuit gratuit, ulterior, pentru câteva săptămâni la domiciliul inculpatului C. N. și la o prietenă a părții vătămate identificată în persoana martorei R. I. C. .
Martorul Rostaș Sandi a declarat că în perioada martie - iunie 2012, obișnuia să o viziteze des pe inculpata T. M. împreună cu concubina lui Ciurcui Melania
M. ela, nepoata inculpatei, și chiar să rămână peste noapte acolo. În perioada cât martorul a frecventat familia inculpatei, părțile vătămate D. A. și D. G. locuiau cu concubinii lor. Martorul Rostaș Sandi a constatat că inculpata T. M. discuta zilnic cu cele două părți vătămate cărora li se plângea că nu are bani de pâine, bani de țigări, bani pentru întreținere și le reproșa că deși câștigă bani în fiecare zi din prostituție nu contribuie suficient cu bani în casă. Martorul a declarat că inculpata le chema pe părțile vătămate să vină pe acasă și să îi aducă bani sau să-i cumpere mâncare și țigări. Urmare a insistențelor inculpatei, părțile vătămate
D. A. și D. G. o vizitau pe aceasta și îi dădeau bani, alimente sau țigări. Martorul a mai arătat că inculpata T. M. obișnuia să-i spună părții vătămate D. A. că dacă nu o să-i aducă bani nu o să o mai primească în casă. Practic de fiecare dată când cele două părți vătămate veneau pe la inculpată, aceasta ajungea să le certe din cauza nemulțumirii legate de sumele de bani pe care le primea. Martorul arată că la un moment dat fiind nemulțumită, inculpata T. M. a început să i se plângă că deși le-a dat viață și le-a crescut, cele două fiice nu o ajută cu nimic deși fac bani. Martorul a arătat că în perioada cât a frecventat locuința inculpatei nu a asistat la vreo discuție la care aceasta să încerce să le determine pe părțile vătămate să nu mai practice prostituția.
În perioada în care partea vătămată D. A. a locuit cu inculpatul M.
I. L., ea a continuat să dea sume de bani mamei ei însă mai rar decât înainte. Nemulțumită de această situație, inculpata T. M. a făcut presiuni pentru a o determina pe partea vătămată să se despartă de inculpat și chiar 1-a amenințat pe acesta că îl va reclama la poliție cerându-i să se despartă de partea vătămată. De asemenea, inculpata T. M. a apelat la martorul Rostaș Sandi căruia i-a cerut să îl amenințe pe inculpatul M. I. L. că îl va căuta și îl va bate dacă nu se desparte de partea vătămată. Martorul Rostaș Sandi a declarat că la un moment dat inculpata T. M. a convins-o pe partea vătămată D. A. să o viziteze . Când a sosit partea vătămată inculpata a încercat să o țină cu forța însă partea vătămată a fugit speriată din casă și a urcat într-o mașină care o aștepta la poartă. Acest incident a fost confirmat de martorul N. dra Sabin, cel care conducea autoturismul respectiv. Acesta a declarat chiar că la momentul incidentului
dinspre casa părții vătămate a venit spre mașina lui un bărbat care s-a prins cu mâinile de mașină, moment în care martorul fiind speriat a demarat. Martorul N. dra Sabin a aflat ulterior de la partea vătămată D. A. că bărbatul care a alergat după mașina lui se numește "Vodă", aceasta fiind porecla martorului Rostaș Sandi, și că acesta l-a urmărit crezând că în mașină se află inculpatul M.
I. L. pe care vroia să-l bată la cererea inculpatei T. M. .
În cele din urmă nemaiavând unde să locuiască și datorită presiunilor făcute de inculpata T. M., inculpatul M. I. L. și partea vătămată D.
A. au hotărât ca aceasta din urmă să se mute înapoi la domiciliul mamei ei, dar să mențină relația și partea vătămată să continue să-i dea jumătate din banii încasați din prostituție. După acest moment, inculpatul a supravegheat-o pe partea vătămată prin intermediul convorbirilor telefonice cerându-i acesteia să-l anunțe cu privire la clienții pe care îi are, la sumele de bani pe care le încasează. Dintr-o convorbire telefonică din data de 09 mai 2012 ora 10:53:39, purtată între inculpatul
M. I. L. și martora Arion G. C. rezultă că între inculpatul și inculpata T. M. era o situație tensionată datorită faptului că fiecare dintre ei era nemulțumit că celălalt primește bani de la partea vătămată. Inculpatul îi spune interlocutoarei că mama părții vătămate nu îl suportă din cauză că nu o lasă pe aceasta să îi dea bani, că inculpata "nu își mai cunoaște copiii dacă nu îi dau bani", că partea vătămată a locuit la el 4 luni timp în care "totul era frumos, aveam bani, de tăte. Știi ce-i aia să ai de tăte?", dar că inculpata o suna mereu și îi cerea bani. în aceeași convorbire inculpatul precizează "la mine problema-i alta, eu nu fac, eu depind de ea". De asemenea, inculpatul îi relatează interlocutoarei că partea vătămată avea temerea că dacă nu o ajută financiar pe mama ei, aceasta o va alunga de acasă.
Profitând de atașamentul părții vătămate față de el, pentru a maximiza profiturile pe care le obținea de la aceasta, inculpatul a condiționat-o amenințând-o în mod repetat că o va părăsi dacă nu iese la prostituție și dacă nu îi aduce bani. Totodată, inculpatul a acționat și prin violență în același scop amenințând-o pe partea vătămată cu bătaia și chiar lovind-o de mai multe ori atunci când nu era mulțumit de sumele pe care partea vătămată i le dădea. În convorbirea din data de 06 iunie 2012 ora 14:23:11 inculpatul îi spune părții vătămate că va rămâne împreună cu ea numai dacă va împărți în jumătate banii pe care aceasta îi câștigă.
În convorbirile din data de 28 aprilie 2012, 30 aprilie 2012 ora 13:50:21, ora
16:10:20, ora 19:36:20, ora 23:25:32; 02 mai 2012 ora 14:58.55, ora 18:36:05;
08 mai 2012 ora 21:09:15; 09 mai 2012 ora 13:48:22, ora 20:57:03; 10 mai 2012
ora 00:06:02, ora 19:43:02, ora 22:49:11; 11 mai 2012 ora 12:22:59; 15 mai
2012 ora 21:58:02; 16 mai 2012 ora 19:18:21; 17 mai 2012 ora 19:40:44, ora
20:39:28, ora 21:50:35; 18 mai 2012 ora 18:43:56, ora 19:01:50, ora 21:15:32;
19 mai 2012 ora 17:57:05, ora 19:52:19, ora 21:26:41, ora 21:29:06; 21 mai 2012
ora 20:52:34, ora 21:06.27; 22 mai 2012 ora 14:48:36, ora 17:07:28; 23 mai
2012 ora 22:17:02; 24 mai 2012 ora 18:19:40; 27 mai 2012 ora 16:54:23; 28
mai 2012 ora 21:49:46; 29 mai 2012 ora 20:12:48; 31 mai 2012 ora 19:09:57; 01
iunie 2012 ora 23:35:26; 02 iunie 2012 ora 21:01:23; 04 iunie 2012 ora 20:39:16;
05 iunie 2012 ora 20:51:30; 06 iunie 2012 ora 14:23:11, inculpatul o verifică pe
partea vătămată dacă și câți bani a încasat din prostituție sau îi solicită sume de bani sau țigări.
În convorbirea din data de 09 mai 2012 ora 13:48:22 inculpatul o întreabă pe partea vătămată cum merge treaba. În timpul convorbirii cu inculpatul, partea vătămată este interpelată de un client cu care negociază prețul de 50 de lei pentru o partidă de sex oral, inculpatul auzind întreaga discuție. Partea vătămată îi spune inculpatului că este la ciclu și crede că totuși nu va merge cu clientul respectiv. Inculpatul îi răspunde părții vătămate "faci oral, te descurci tu". La ora 14:25:08 inculpatul o apelează din nou pe partea vătămată și o întreabă: "ai rezolvat?", partea vătămată îi spune că a încasat suma de 40 de lei, inculpatul îi spune "mai fă un mers și hai". La ora 14:50:17 inculpatul verifică dacă partea vătămată a mai găsit un client și o cheamă la el spunându-i că nu are bani de țigări.
În perioada în care au fost interceptate convorbirile telefonice purtate de inculpatul M. I. L. acesta a discutat în mod direct cu clienți pentru serviciile sexuale ale părții vătămate, în acest sens fiind exemplificative convorbirile din data de 03 mai 2012, ora 10:41:52, ora 11:45:22; 04 mai 2012 ora 09:49:11; 07 mai
2012 ora 15:15:12; 10 mai 2012 ora 13:22.52, 13:29:31. De asemenea inculpatul a discutat cu partea vătămată cu privire la anumiți clienți ai acesteia și sumele de bani încasate de la ei, așa cum reiese din convorbirea din data de 03 mai 2012, ora 23:55:51. Din proces-verbal de citire a memoriei telefonului utilizat de inculpat rezultă că acesta avea salvate în memoria telefonului numerele unor bărbați sub denumirea "client A. " .
Din convorbirea din 9 mai 2012, ora 15,52 purtată între inculpat și partea vătămată D. A., rezultă că acesta o verifică cu privire la suma de bani încasată, numărul clienților pe care i-a avut, modul în care urmau a fi împărțiți banii între inculpat și mama părții vătămate. În convorbirea din 10 mai 2012, ora 22,49, inculpatul verifică unde se află partea vătămată. Aceasta a refuzat să răspundă la întrebările inculpatului. Inculpatul o amenință că va merge să o caute și o prinde, apoi îi cere să mai găsească un client ("mai fă un mers"), iar apoi să meargă la el cu banii. Inculpatul o amenință că dacă nu îl va căuta în ziua respectivă o va părăsi. Partea vătămată îi spune că nu mai poate să stea în T., că s-a terminat și refuză să meargă la inculpat. Acesta o amenință că o va găsi și o omoară în bătaie. La data de 13 mai 2012, inculpatul discută cu un client al părții vătămate. Cei doi afirmă că partea vătămată va fi rentabilă până la 30 de ani. În mod repetat, inculpatul a verificat telefonic dacă partea vătămată era cu clienți, i-a solicitat să-l sune când va termina întâlnirile, să îi spună câți bani a primit, modul în care a cheltuit banii. Din mai multe convorbiri rezultă că inculpatul o controla pe partea vătămată cu privire la fiecare ban cheltuit. Astfel în convorbirea din data de 22 mai 2012, ora 17,07 acesta îi solicită în mod expres să-1 anunțe ce vrea să facă cu banii. În convorbirea din data de 21 mai 2012, ora 20,52, partea vătămată îl anunță pe inculpat că a câștigat 500, adică 50 de lei, și își cere permisiunea să-și cumpere o pereche de blugi cu suma de 20 de lei. Partea vătămată îl întreabă "ai văzut că mi-am cerut voie. N-ai zis că întotdeauna când vreau să fac ceva să-mi cer voie de la tine? Așa îți place de mine?". Convorbirile din data de 20 iunie 2012, între inculpat și partea vătămată D. A., ilustrează modul în care acesta
acționa pentru a o determina pe partea vătămată să câștige cât mai mulți bani, frecvența cu care acesta o apela pentru a o controla și pentru a pune presiune asupra ei în scopul exploatării. De asemenea, rezultă că partea vătămată practica prostituția de la orele prânzului până seara târziu, atât la stradă cât și în diferitele locații unde clienții îi dădeau întâlnire.
La ora 13,35 partea vătămată îl apelează pe inculpat și îl cheamă să-i dea banii. În aceeași zi la ora 15,38 partea vătămată îl anunță că este în Copăceni, inculpatul cerându-i să-l anunțe când va termina și o întreabă ce sumă de bani a încasat. La ora 16,05 inculpatul o întreabă din nou câți bani a făcut, partea vătămată spunând că îl va căuta să-i dea o parte din sumă. Inculpatul îi cere să mai rămână să mai găsească măcar un client și să aibă grijă de bani. La ora 16,51 partea vătămată îl anunță pe inculpat "am mai găsit un client cu suma de 20 de lei";. În aceeași zi la ora 17,03 inculpatul discută din nou cu partea vătămată cerându-i să aibă grijă de bani pentru că altfel va sta până la 12,00 noaptea ca să câștige alții și îi atrage atenția că a cheltuit bani și lui nu i-a cumpărat nici măcar țigări. Tot în data de 20 iunie 2012, ora 20,54, inculpatul o ceartă pe partea vătămată pentru că aceasta vroia să meargă la ștrand. Inculpatul i se adresează cu expresia "nu tăt latri tu din gură, acum vorbesc io_ amu că-i vreme bună te duci la ștrand, când vrei să faci bani atuncia_ când plouă?_ ce te-a apucat cu ștrandul? Altă dată făceai bani, un milion, un milion două sute, acuma îți tre să meri la ștrand, ne trebe și bani_ na stai și fă bani acolo" . Inculpatul o amenință pe partea vătămată că o va părăsi dacă nu stă să câștige bani. La ora 20:59:36 și ora 21,05 cei doi au alte două convorbiri în care inculpatul face presiuni pe partea vătămată pentru a o determina să câștige bani. Partea vătămată îi reproșează că doar banii îl interesează și îl întreabă când îi va păsa de ea, răspunsul inculpatului este "când o să faci bani". Faptul că inculpatul M. I. L. a avut ca scop exploatarea părții vătămate D. A., rezultă și din declarațiile martorei Ruja Ana M. . Aceasta arată că în primăvara anului 2012 fiind transportată cu taxiul de către inculpat, l-a întrebat dacă mai este împreună cu partea vătămată, inculpatul i-a spus că este cu
ea, dar numai ca să profite, întrucât A. îi dă bani și cumpără țigări.
Din declarațiile părților vătămate D. A., D. G., ale martorilor Szkutar Tiberiu M., Revnic D. M. a, Csabai Edit R., R. I. C., Hideg F. I., Sabău R. P., Arion G. C., D. A. și martorul sub altă identitate R. M., rezultă că pe parcursul comiterii infracțiunii de trafic de minori, inculpatul M. I. L. în mod repetat a lovit-o pe partea vătămată D.
, datorită nemulțumirii sale cu privire la cuantumul sumelor încasate de aceasta din prostituție. Partea vătămată D. G. și martorii au asistat la momente în care inculpatul îi reproșa părții vătămate că nu câștigă suficienți bani, discuții care în mai multe rânduri s-au încheiat cu lovituri aplicate de către inculpatul M. I. L. părții vătămate.
Din mai multe convorbiri telefonice de la dosar rezultă că între inculpații M.
I. L. și T. M. exista o situație conflictuală datorată nemulțumirilor de modul în care partea vătămată își împarte banii cu ei. Ambii inculpați au făcut presiuni asupra părții vătămate D. A. pentru a o determina să nu mai dea celuilalt inculpat din banii pe care îi încasa din prostituție, apelând la șantaj sentimental. În convorbirea din data de 06 mai 2012, ora 20:24:48 inculpatul M. I. L.
îi reproșează părții vătămate că pentru el nu a putut să facă bani ca pentru mama ei. Partea vătămată îi spune inculpatului că este flămândă, dar inculpatul agresiv îi spune că nu e fraierul ei, că nici măcar bani de un pachet de țigări nu i-a dat. Inculpatul îi spune părții vătămate că o să-i pară rău dacă dă bani mamei ei și închide telefonul. Pentru a o determina pe partea vătămată să îi dea banii din prostituție, inculpata T. M. a intervenit încercând să-i despartă pe fiica ei și inculpatul M. I. L. și chiar l-a amenințat pe acesta că-1 va denunța la poliție, lucru pe care însă nu l-a făcut. Pe de altă parte, inculpatul la rândul său i-a cerut părții vătămate fie să nu-i mai dea bani mamei ei, fie să reducă suma pe care i-o dădea la 30 de lei pe zi, întrucât dacă i-ar fi dat în continuare 50 de lei lor le-ar fi rămas doar o sumă mică. În convorbirea din 19 aprilie 2012, ora 22:48:09 inculpatul îi reproșează părții vătămate că i-a dat bani mamei ei, și o instruiește ca pe viitor să refuze acest lucru. Partea vătămată își exprimă temerea că mama ei o va da afară din casă și nu va mai avea unde să locuiască. Inculpatul insistă și îi amintește că s-au înțeles să împartă în jumătate banii pe care partea vătămată îi va încasa la stradă. Simțindu-se presată, partea vătămată îi spune inculpatului că a avut destul scandal și cu el și cu mama ei și deja s-a săturat că vrea să rămână singură. Inculpatul insistă și îi subliniază că trebuie să împartă cu el în jumătate tot ce va face la stradă.
Martorii Hideg F. I., R. I. C., Revnic D. M., partea vătămată
D. G., au arătat că uneori inculpatul era nemulțumit de sumele de bani pe care partea vătămată D. A. i le dădea, motiv pentru care o agresa fizic, reproșându-i că nu depune suficient efort pentru a aduce bani. Deși acesta a asigurat-o pe partea vătămată că o iubește, inculpatul a spus unor martori că în realitate menține relația cu partea vătămată doar pentru banii pe care aceasta îi aduce.
Partea vătămată D. A. a beneficiat de consiliere psihologică în cadrul DGASPC C. . În cauză s-a dispus efectuarea unui raport psihologic cu privire la partea vătămată D. A., realizat de către specialiști din cadrul DGASPC C. (vol. II f. 44 - 47). Din raportul de evaluare rezultă că la primele întâlniri cu specialistul partea vătămată a făcut eforturi pentru a-și asuma întreaga responsabilitate pentru practicarea prostituției, însă ulterior și-a modificat atitudinea. În ce privește relația cu inculpatul M. I. L. în primele ședințe partea vătămată a încercat să-l protejeze pe inculpat negând sau diminuând implicarea acestuia în exploatarea ei. Ulterior, s-a constatat că partea vătămată a încetat să se mai culpabilizeze dar a încercat să o protejeze pe inculpata T. M. . Partea vătămată a transferat responsabilitatea pentru decizia și comportamentul ei de a întreține relații sexuale cu parteneri multipli spre inculpat arătând că acesta era cel care a trimitea să se prostitueze, o verifica și îi lua jumătate din bani. Dacă partea vătămată nu îi îndeplinea cerințele, respectiv nu încasa bani, inculpatul iniția certuri și despărțiri urmate de împăcări condiționate de împărțirea în jumătate a banilor încasați de partea vătămată.
În ce privește relația cu inculpata T. M., în primele ședințe de evaluare partea vătămată a relatat că îi dădea acesteia din banii pe care îi încasa la prostituție, însă ulterior dezminte acest aspect, își apără mama cu vehemență și se observă o schimbare radicală în atitudine atunci când se aduc în discuție anumite
comportamente ale mamei. Tonul vocii este ridicat, apare o activitate comportamentală în sensul unei agitații psihomotorii, emoțiile afișate fiind de furie. Aceste manifestări au apărut după prima audiere, perioadă în care partea vătămată a locuit cu mama sa și potrivit specialistului, pot fi legate de influența mamei asupra ei. Acest lucru este confirmat de sora mai mare G. care a arătat că deși nu mai locuiește împreună cu mama și sora sa, mama obișnuiește să o cheme pentru a-i spune ce să declare autorităților, cerându-i să dea declarații care vizează disculparea ei pentru activitățile de prostituție practicate de cele două fiice și neimplicarea ei în solicitarea banilor proveniți din aceste activități.
Frecvent în discursul părții vătămate D. A. apare afirmația «Doamne ferește să i se întâmple la mama ceva, e femeie bătrână, de ce să ajungă la pușcărie, mama nu rezistă acolo". Pe toată perioada evaluării imaginea mamei este construită în termeni pozitivi. Ea este cea care muncește pentru a întreține familia. A. își exprimă regretul de a nu fi ascultat sfaturile mamei care se îndreptau către stoparea practicării prostituției. Tot mama era cea căreia nu-i convenea că partea vătămată îi dădea bani inculpatului și îi spunea "în loc să te îmbraci tu, îi dai lui". Concluziile raportului arată că istoricul părții vătămate a predispus-o la dezvoltarea unei vulnerabilități emoționale. Construcția psihică a A. ei este marcată de pierderi, moartea tatălui, respingerea mamei prin instituționalizări frecvente. Pe acest fond s-a dezvoltat nevoia de a fi acceptată de inculpatul M. I. L. care o condiționa (dacă - atunci). În plus, mediul din care provine este promiscuu, lipsurile financiare și modelele din jurul ei i-au legitimat decizia de a se prostitua. Astfel, prostituția este un mod de a trăi, optica asupra legalității și a efectelor asupra propriei persoane și a celor din jur este distorsionată de uzitarea frecventă a acestui comportament comun în mediul în care trăiește. Prostituția este văzută ca unica metodă de a procura bani. Importanța altor activități cum ar fi cele educative sunt surclasate de beneficiile imediate
obținute prin prostituție. Decizia de a se retrage din această activitate nu este benevolă ci forțată de intervenția instituțiilor de stat. Lipsa de implicare a mamei pe parcursul dezvoltării au dus la crearea unui sentiment aparent de libertate, "fac ce vreau, plec când vreau". Un alt factor, predispozant îl constituie intelectul redus datorat nestimulării cognitive, inerentă în situațiile de neșcolarizare. Cronologia evenimentelor este afectată în sensul că nu reușește să identifice momente în timp. Presiunile asupra ei au fost mari astfel se explică poziția ei inițială de a-și asuma întreaga responsabilitate însă în momentul în care realizează că mama sa este acuzată, încearcă să dezmintă acuzațiile asupra ei și să le transfere asupra lui M. I. L. . Specialiștii DGASPC au considerat că influența mamei după prima audiere a distorsionat relevanța informațiilor.
Concluziile raportului explică diferențele existente între prima declarație dată de către partea vătămată în fața procurorului la data de 06 noiembrie 2012 în care aceasta a încercat să-l protejeze pe inculpatul M. I. L. negând implicarea acestuia în exploatarea ei, iar ulterior cu ocazia reaudierii în data de 22 ianuarie 2013, partea vătămată a relatat pe larg împrejurările în care a fost racolată, găzduită, transportată de către inculpatul M. I. L. în scopul exploatării, violențele și amenințările exercitate de acesta pentru a o determina să câștige sume mai mari de bani, implicarea sa în racolarea unor clienți și modul de împărțire a
sumelor de bani. Cu privire la participarea inculpatei T. M. la exploatarea ei se constată situația inversă, respectiv, în prima declarație a părții vătămate aceasta a relatat că inculpata T. M. în mod repetat i-a cerut atât ei cât și părții vătămate D.
G. sume de bani provenite din prostituție, arătând că după ce inculpata a aflat că practică prostituția obișnuia să-i dea zilnic sume cuprinse între 30 și 50 de lei, aspecte care în declarația ulterioară le-a negat. Din declarațiile părții vătămate Dndoczi G. rezultă că la scurt timp după audierea la procuror, care a avut loc la data de 6 noiembrie 2012, s-a mutat de la domiciliul mamei ei întrucât aceasta i-a cerut să își schimbe declarația dată în cursul urmăririi penale în sensul de a declara că nu a trimis-o să practice prostituția, nu a bătut-o și nu i-a cerut bani. Partea vătămată D. G. și-a menținut declarațiile inițiale arătând că atât ea cât și sora ei îi dădeau periodic sume de bani inculpatei T. M., alteori îi cumpărau țigări sau cafea. Aceasta a arătat că în mod repetat inculpata le-a sunat pe ea și pe sora ei în timp ce se aflau la stradă pentru a le cere sume de bani.
Din declarațiile martorilor audiați până în prezent și din convorbirile telefonice interceptate la dosarul cauzei, rezultă că începând cu anul 2008 inculpata T. M. a beneficiat de sume de bani pe care fiicele ei D. G. și
D. A. le obțineau din prostituție la stradă.
Ambele părți vătămate au arătat că îi înmânau inculpatei T. M. o parte din sumele pe care le câștigau la stradă respectiv partea vătămată D. G. sume între 10 și 20 de lei pe zi, iar D. A. între 30 și 50 de lei pe zi. În zilele în care părțile vătămate nu aduceau bani acasă, erau certate de T. M. și amenințate că vor fi date afară din casă.
Martorii Csabai Edit R., Revnic D. M., R. I. C., Hideg F. I.
, M. Tudor Ștefan, C. Margareta, Arion G. C., Rostaș Sandi, Tonea Cornel și D. L., au confirmat declarațiile părților vătămate și convorbirile telefonice de la dosar din care rezultă că inculpata T. M. pretindea sume de bani atât de la partea vătămată D. A. cât și de la partea vătămată D. G., că atunci când cele două fete nu îi dădeau bani le amenința că le va da afară din casă, și nu le dădea de mâncare. Martora Ruja Ana M. a arătat că personal a văzut de mai multe ori pe cele două părți vătămate D. A. și D. G. în timp ce îi dădeau bani inculpatei T. M. .
Martorul Tonea Cornel arată că a fost prieten cu partea vătămată D. G. pe care o cunoaște din anul 2010. De-a lungul anilor partea vătămată i s-a plâns în mod repetat că inculpata T. M. o lasă să locuiască acasă doar dacă îi aduce bani pentru mâncare, țigări, curent și gaz și că au fost mai multe situații în care inculpata i-a spus părții vătămate că dacă nu face bani nu are ce căuta în ziua respectivă acasă. Martorul a arătat că de mai multe ori în perioada 2010 - 2012, partea vătămată D. G. i-a cerut să o lase să doarmă la Pensiunea Bradul unde martorul muncea ca paznic din cauză că nu câștigase bani în ziua respectivă și nu putea să meargă acasă. Martorul a arătat că a cunoscut-o și pe sora părții vătămate D. A. care ocazional era transportată de inculpatul M. I. L. la Pensiunea Bradul cu clienți cu care urma să întrețină relații sexuale. în primăvara anului 2012, partea vătămată D. A. i-a povestit martorului că s-a mutat împreună cu inculpatul M. I. L. cu care a locuit o perioadă de timp la fratele acestuia și o altă perioadă pe strada Salinelor. În vara aceluiași an, partea
vătămată i-a relatat martorului că s-a certat cu inculpatul și s-a mutat din nou la mama ei însă trebuie ca și sora ei "să producă bani" pentru inculpatul care nu o primea să doarmă acasă decât dacă aducea bani. Martorul arată că de mai multe ori când D. A. nu a reușit să încaseze bani din prostituție nu a fost primită acasă de mama ei și a dormit în autoturismul inculpatului M. I. L., dar și într-un parc din T., aspect confirmat și de declarația martorei Arion G. C.
. Începând din vara anului 2012, martorului Tonea Cornel a vizitat-o de mai multe ori pe inculpata T. M., ocazie cu care aceasta i s-a plâns că D. G. s-a mutat cu Szkutar M. și nu mai vine pe acasă să-i aducă și ei bani. De câteva ori, în timp ce era în vizită la inculpata T. M., martorul s-a întâlnit și cu părțile vătămate care veneau în vizită la mama lor. În prezența martorului, inculpata le-a certat și chiar le-a înjurat pe părțile vătămate reproșându-le că nu îi aduc bani și nu îi cumpără de mâncare. Martorul arată că după ce a cunoscut-o pe inculpata T. M. aceasta i-a cerut să găsească clienți celor două fiice ale ei printre persoanele cazate la Pensiunea Bradul, iar dacă va găsi, să le sune pe cele două fiice să le anunțe, propunere refuzată însă de martor.
Inculpata a declarat că a aflat în urmă cu mai mulți ani că ambele fiice, la acea dată minore, practică prostituția și că le-ar fi atras atenția că ceea ce fac nu este bine. În declarațiile inițiale inculpata a admis că primea zilnic sume de bani de la cele două tinere, de la D. G. și după ce aceasta a împlinit vârsta de 18 ani, cunoscând că banii provin din prostituție, dar arată că a făcut acest lucru din cauza sărăciei. Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice de la dosar rezultă că inculpata T. M. discuta despre activitatea pe care fiicele ei o aveau la stradă, acestea o informau cu privire la sumele încasate, iar inculpata le pretindea să îi dea bani. În data de 19 mai 2012, ora 17,44, inculpata a apelat-o pe partea vătămată D. A. și a întrebat-o unde este. Partea vătămată îi spune că este în T. Nouă, zonă în care se află Talora unde aceasta practica prostituția. Inculpata o întreabă "vii să-mi aduci și mie ceva?", partea vătămată răspunde "dar nu am nimic la mine". Inculpata îi spune fiicei ei "bine tu, nu mai am ce vorbi" și închide telefonul. În data de 31 mai 2012, ora 18,25 inculpata apelează postul telefonic utilizat de fiica ei D. G. cu care are următoarea convorbire:
Partea vătămată: - "vin acum să-ți aduc banii…"
Inculpata: "bine, hai, că nu mă mai duc să-mi iau țigări pe datorie că mi-am luat de 2 milioane".
Partea vătămată :_ "acum fac un client și vin să-ți dau banii". Inculpata: "de aseară nu am nici o țigară, de ieri"
Partea vătămată: "bine vin acuma".
În data de 19 aprilie 2012, ora 21,58, inculpata o apelează pe fiica ei partea vătămată D. A. și pe un ton imperativ îi cere "hai și ia-ți zdrențele și du-te la Orbu (porecla inculpatului M. I. L. )", reproșându-i că "produce" pentru inculpat. Din convorbire rezultă că inculpata era supărată pentru că în seara anterioară partea vătămată nu i-a dat nici o sumă de bani și bănuia că aceasta i-ar fi dat toți banii obținuți la stradă inculpatului. Inculpata îi reproșează fiicei ei "te- ai dus aseară, te-ai dus, ai făcut mersu tău, n-ai venit să zici na și ție_ că doară nu am cafea pe dimineață … ce-ai făcut cu banii?". Partea vătămată întreabă "ce bani, ce bani?". Inculpata "aseară, aseară, aseară ce ai produs?" Partea vătămată a
asigurat-o că nu a câștigat bani în seara anterioară, însă inculpata nu a crezut-o spunând "du-te tu! … da ăla care te-o sunat să meri?_ ce vrăjeală în p... aia a ta".
Partea vătămată D. G. a beneficiat de servicii de consiliere psihologică în cadrul Centrului "Rațiu pentru Democrație". Raportul psihologic evaluat de către specialist arată existența unui atașament inadecvat din partea mamei, inculpata T. M., față de cele două părți vătămate ceea ce favorizează în consecință o detașare emoțională și din partea lor, ceea ce le-a făcut vulnerabile pentru a desfășura activități de prostituție. Mai mult, mama nu a creat un mediu propice pentru siguranța și dezvoltarea lor, lipsa de suport și minima siguranță în familie a facilitat implicarea emoțională și sexuală a părții vătămate D. G. cu bărbați mai maturi decât ea la o vârstă foarte fragedă tocmai pentru a obține protecție și a o ajuta în supraviețuire. Relația dintre partea vătămată D. G. și inculpata T. M. a fost una conflictuală încă din copilăria primară. Tatăl era alcoolic și erau certuri și bătăi între părinți. Cu toate acestea partea vătămată s-a simțit mai apropiată de tatăl ei, apreciind că mama nu îi acorda atenția, confortul material sau afectiv necesar. Când partea vătămată avea vârsta de 9-10 ani, tatăl acesteia a decedat, moment din care situația de acasă a devenit mai dificilă pentru ea și D. A. întrucât mama le amenința că le dă afară din casă. La vârsta de 14 ani D. G. a fost cooptată de o proxenetă care a obligat-o să se prostitueze pentru ea. Deși îi era greu, G. a preferat să stea o vreme cu această femeie decât să se întoarcă acasă. După mai multe luni a fost bătută grav de un client, astfel că a fugit acasă. Întoarsă în mediul familial, mama continua să o amenințe că o dă afară din casă dacă nu aduce bani. În ce privește pe sora ei minoră D. A., G. a relatat psihologului că a informat-o pe mama asupra activității de prostituție însă ea a manifestat dezinteres și lipsă de ocupare. Mai mult, aceasta le cerea fetelor bani și le certa dacă nu îi dădeau deși știa de proveniența acestora.
Specialistul arată că în adolescență, la vârsta de 13-14 ani partea vătămată a suferit un viol, ulterior Partea vătămată manifesta simptome de stres posttraumatic legate de un viol suferit în adolescența timpurie și de violența din partea clienților din activitatea de prostituție. Se remarcă existența în prezent sau în istoric a unei simptomatologii depresive, axioase, de comportament alimentar, panică, tulburare obsesiv compulsivă sau simptomatologie psihotică. Relația defectuoasă cu mama, lipsa de implicare și susținere emoțională din partea ei a făcut-o pe D. G. vulnerabilă unor medii de infracționalitate în care i s- a oferit șansa la supraviețuire în modalități defectuoase pentru dezvoltarea ei ulterioară.
O parte din martorii audiați, respectiv Lăcătuș Meda, Gheți Iosif Claudiu au declarat că inculpata T. M. le-ar fi cerut celor două părți vătămate să renunțe la activitatea de prostituție dar că acestea nu o ascultau.
Din declarațiile martorilor care fac parte din imediata apropiere a familiei inculpatei, rezultă însă că aceasta le-ar fi spus fiicelor să facă bani ori de la "traseu" ori să meargă la lucru. Este de menționat faptul că ambele părți vătămate au abandonat cursurile școlare în clasele I-IV cel puțin cu acordul tacit al inculpatei astfel că nu au nici o pregătire profesională care să le permită
obținerea unui loc de muncă. În acest context, îndemnul inculpatei "ori faci traseu, ori mergi la lucru" constituie o formă de racolare prin exercitarea autorității părintești asupra celor două tinere care erau în vârstă de 15 respectiv 14 ani atunci când au început să practice prostituția în beneficiul inculpatei. Partea vătămată D. A. a declarat că a considerat normal să își ajute mama în acest fel, respectiv cu sume obținute din prostituție, ceea ce demonstrează că ea a fost educată să acționeze în acest fel.
Din probele arătate mai sus rezultă că după ce a aflat că părțile vătămate practică prostituția, inculpata T. M., în mod repetat, le-a amenințat pe cele două fiice că le dă afară din casă dacă nu îi aduc bani. Ambele părți vătămate au avut temerea că dacă nu vor da curs solicitărilor inculpatei vor rămâne pe străzi. De asemenea inculpata a refuzat să facă demersurile necesare pentru ca celor două părți vătămate să li se întocmească și să li se elibereze cărți de identitate, pretextând lipsa banilor necesari. În absența unui act de identitate valabil, părțile vătămate nici nu ar fi fost angajate de vreo societate comercială. Rezultă astfel că inculpata a acționat prin amenințări pentru a le determina pe părțile vătămate să își continue activitatea de prostituție în beneficiul inculpatei, acțiune ce se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane raportat la partea vătămată D. G., respectiv trafic de minori raportat la partea vătămată D.
G. până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani și față de partea vătămată D. A. .
În drept, fapta inculpatului M. I. L. care în cursul anului 2010 a racolat-o pe partea vătămată D. A., la acea dată minoră, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, în perioada 2010-2012 a transportat-o în mod repetat pe raza municipiului T., în zona practicării prostituției sau la hoteluri și pensiuni, iar în cursul anului 2012 a găzduit-o timp de mai multe luni, din care o perioadă împreună cu inculpatul C. N., exploatând-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției prin violențe amenințări și abuz de autoritate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, alin. 2, alin. 3 rap. la art. 12 al 1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
Fapta inculpatei T. M. care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 2008- 2012 le-a racolat și găzduit prin amenințări și abuz de autoritate pe părțile vătămate minore D. G. și D. A., în scopul exploatării activității de prostituție desfășurate de acestea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 3 teza II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
Fapta aceleiași inculpate care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin abuz de autoritate și amenințări a racolat-o și găzduit-o pe partea vătămată D.
după împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani, în scopul exploatării activității de prostituție desfășurată de aceasta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
La dozarea și cuantificarea pedepselor aplicabile celor doi inculpați, instanța va ține seama de limitele de pedeapsă stabilite în legea specială, limite reduse cu 1/3, conform art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, față de faptul că inculpații au
recunoscut comiterea faptelor, și au solicitat ca judecarea lor să aibă loc într-o procedură simplificată, și anume închisoare de la 6 ani și 8 luni la 13 ani și 4 luni și interzicerea unor drepturi, în cazul inculpatului M. I. L., și respectiv închisoare de la 4 ani și 8 luni la 12 ani și interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunea de trafic de minori, în cazul inculpatei T. M., și închisoare de la 2 ani șa 6 ani și 8 luni și interzicerea unor drepturi, tot în situația acestei inculpate, pentru infracțiunea de trafic de persoane.
De asemenea instanța va ține seama de gradul de pericol social al faptelor, concretizat în perioada de timp pe care s-a desfășurat exploatarea părților vătămate, de formele în care acestea au fost exploatate, prin utilizarea autorității părintești, precum și prin etichetarea părților vătămate, jignirea și desconsiderarea acestora, de către inculpata T. M., ori prin utilizarea violențelor fizice și verbale de către inculpatul M. I. L. . Instanța va ține seama și de faptul că ambii inculpați nu au manifestat nici un fel de sentiment de protecție față de părțile vătămate, încercând doar ca prin orice mijloace să le mențină pe acestea în sfera lor de influență, pentru a le putea controla sentimental, și în consecință să controleze și veniturile obținute de aceștia. Tot aici este momentul să arătăm că sumele obținute de către inculpați prin exploatarea părților vătămate, au fost modice, și destinate doar satisfacerii unor nevoi primare, spre deosebire de alte cauze având același obiect, unde inculpații își achiziționau diverse bunuri din banii obținuți de la părțile vătămate. Mai este necesar să subliniem de asemenea că inculpații nu și-au însușit toții banii câștigați de părțile vătămate, ci lăsau și acestora sume de bani pentru diversele lor nevoi.
Instanța va lua în considerare și persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, și care au recunoscut cu sinceritate faptele comise. De asemenea va avea în vedere faptul că inculpata T. M. provine dintr-un mediu social și familial total defavorizat, marcat de severe lipsuri materiale, dar și de abuzuri și violențe fizice din partea soțului. Traiul cotidian, nuanțat de existența unor lipsuri majore, i-a determinat inculpatei dezvoltarea unor percepții greșite asupra valorilor umane autentice, apreciind greșit că obținerea unor sume de bani, necesare traiului cotidian, indiferent dacă acestea provin din exploatarea propriilor copii, reprezintă un deziderat suficient pentru a-și scuza lipsa de compasiune și empatie pentru proprii copii. Desigur, că pentru aceste aspecte nu este singură vinovată, condițiile sociale în care și-a petrecut întreaga viață fiind marcante din acest punct de vedere.
Instanța va avea în vedere și caracterizările depuse la dosar (filele 53-57) de către inculpatul M. I. L., din care reiese că acesta a dus o viață dificilă, în condițiile în care a rămas orfan de tată la vârsta de 12 ani, dar pașnică, fiind perceput de către vecini ca o persoană cu respect față de semenii săi, care nu a creat probleme, și care a încercat de mic să supraviețuiască și să își existența, într-un mediu social nu foarte prielnic și protectiv.
Tribunalul subliniază că, dat fiind mediul în care cei doi inculpați și-au dus viața, în care comiterea de infracțiuni este un mod firesc de a trăi, lipsa antecedentelor penale ale celor doi inculpați până la această vârstă, reprezintă circumstanțe atenuante în sensul art. 74 al. 1 lit. a Cod Penal, și vor dobândi eficiența prevăzută de art. 76 al. 1 Cod Penal.
Sintetizând aceste argumente, instanța va aplica inculpatei T. M., în baza art. 13 al. 1, al. 3 teza a II-a din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, și cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a și 76 al. 1 lit. Cod Penal, pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.
În baza art. 76 al. 3 Cod Penal tribunalul va înlătură pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, având în vedere că a reținut în favoarea inculpatei circumstanțe atenuante.
În temeiul art. 12 al. 1 din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, și cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a Cod Penal, rap. la art. 76 al. 1 lit. d Cod Penal, va aplica aceleiași inculpate pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.
De asemenea, în baza art. 76 al. 3 Cod Penal instanța va înlătură pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, din aceleași considerente ca și mai sus.
Apreciem că sancțiunile aplicate inculpatei, reprezintă o bună premisă pentru reeducare acesteia, fiind apte a realiza atât reeducarea inculpatei, în particular, cât și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, prin exemplaritatea lor.
Deoarece faptele au fost comise de către inculpată înainte de a fi condamnată pentru vreuna din ele, în baza art. 33 lit. a Cod Penal tribunalul va constata că sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal va aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1 Cod Penal va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Ii-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
Inculpata T. M. a fost reținută prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C., pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de_ . drept consecință, în temeiul art. 88 Cod Penal tribunalul va scădea din durata pedepsei aplicate inculpatei timpul reținerii de 24 de ore, începând cu data de_ și până la data de_ .
Ținând seama de criteriile de individualizare evidențiate mai sus, în temeiul art. 13, al. 1, al. 2, al. 3 rap. la art. 12 al. 1 și 2 lit. a din L. 678/2001, cu
aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, și cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a Cod Penal, la art. 76 al. 1 lit. b Cod Penal, va aplica inculpatului M. I. L. pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori. Apreciem că și această pedeapsă este aptă să realizeze reeducarea inculpatului.
În baza art. 76 al. 3 Cod Penal tribunalul va înlătura pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, având în vedere că în favoarea inculpatului M. I. L. au fost reținute circumstanțe atenuante.
În baza art. 71 al.1 Cod Penal va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
Și inculpatul M. I. L. a fost reținut în aceleași condiții ca și inculpata T. M., astfel că în temeiul art. 88 Cod Penal tribunalul va scădea din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de_ și până la data de_ .
În legătură cu modalitatea de executare a pedepselor aplicabile inculpaților, ținând seama că pedepsele acestora nu sunt mai mari de 3 ani și respectiv de 4 ani, că aceștia nu au mai suferit în trecut alte condamnări penale, având în vedere recunoașterea cu sinceritate a faptelor, vârsta acestora și atitudinea spășită în care s-au prezentat în fața instanței, apreciem că pedepsele își vor atinge scopul chiar fără privarea de libertate a inculpaților.
În concluzie, și față de prevederile art. 861Cod Penal tribunalul va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaților, pe
durata termenului de încercare prev. de art. 862Cod Penal, stabilite instanța la 6 ani, în cazul inculpatei T. M., și la 7 ani, în cazul inculpatului M. I. L. .
Conform art.863alin. 1 Cod Procedură Penală va obliga inculpații să se
supună, pe durata termenelor de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere, supravegherea fiind încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de consilierul de probațiune, dar nu mai puțin de odată pe trimestru;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
Conform art. 359 Cod Procedură Penală va atrage atenția inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864Cod Penal.
În temeiul art. 71 al. 5 Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor, se va suspenda și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.
În temeiul art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală va menține față de inculpați măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată, până la rămânerea definitivă a cauzei.
La termenul de judecată din_, partea vătămată D. G. s-a constituit parte civilă față de inculpata T. M. cu suma de 500 lei reprezentând daune morale. Ținând seama de faptul că inculpata și-a exploatat pe o perioadă destul de îndelungată propria fiica, instanța apreciază că pretențiile sunt pe deplin justificate, astfel că în temeiul art. 346 al. 1 rap. la art. 14 al. 3 lit. b și la art. 1357 din Noul cod civil va admite acțiunea civilă a părții civile D. G. și în consecință va obliga inculpata să-i plătească acesteia suma de 500 lei cu titlu de daune morale.
Partea vătămată D. A. nu s-a constituit parte civilă, însă, potrivit art. 17 al. 3 Cod Procedură Penală, ținând seama de faptul că partea vătămată este minoră, instanța va exercita din oficiu acțiunea civilă pentru partea vătămată D.
. Așa fiind ținând seama de felul în care s-a procedat la exploatarea părții
vătămate minore, inculpatul M. I. L. utilizând inclusiv violențe și șantaj sentimental, iar inculpata T. M. creându-i o stare de dependență psihologică în legătură cu siguranța căminului, pe care în accepțiunea părții vătămate minore, numai mama sa i-o putea oferi, instanța, în baza art. 17 al. 3 rap. la art. 346 al. 1 și la art. 14 al. 3 lit. b și la art. 1357 din Noul Cod Civil va obliga inculpații să plătească în favoarea părții civile minore D. A. suma de câte 5.000 lei fiecare cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală va stabili onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru partea vătămată D. G. în sumă de 150 lei, și pentru inculpatul M. I. L. în sumă de 300 lei, sume ce se vor avansa din Fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C., domnilor avocați D. ca I. și respectiv Chilea I. .
În baza art. 191 al. 1 și 2 Cod Procedură Penală va obliga inculpații să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare astfel:
inculpata T. M. în sumă de câte 1.875 lei, din care suma de 75 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu inițial;
inculpatul M. I. L. în sumă de 2.100 lei, din care suma de 300 lei reprezintă onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Condamnă pe inculpații:
T. M. , fiica lui A. și M., născută la data de_ în Suatu, jud.
, domiciliată în T., str. Labirint nr. 5, jud. C., posesoare a CI. seria KX nr. 3.
, CNP 2., fără antecedente penale,
În baza art. 13 al. 1, al. 3 teza a II-a din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, și cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a și 76 al. 1 lit. Cod Penal, la pedeapsa de:
3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.
În baza art. 76 al. 3 Cod Penal înlătură pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
În temeiul art. 12 al. 1 din L. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, și cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a Cod Penal, rap. la art. 76 al. 1 lit. d Cod Penal, la pedeapsa de:
2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.
În baza art. 76 al. 3 Cod Penal înlătură pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
În baza art. 33 lit. a Cod Penal constată că faptele sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b Cod Penal aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea și anume aceea de:
- 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1 Cod Penal interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Ii-a Cod
Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
În temeiul art. 88 Cod Penal scade din durata pedepsei aplicate inculpatei timpul reținerii pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de_ și până la data de_ .
În temeiul art.861Cod Penal dispune suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata termenului de încercare prev. de art. 862Cod Penal, stabilit de instanță la 6 ani.
Conform art.863alin. 1 Cod Procedură Penală obligă inculpata să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere, supravegherea fiind încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de consilierul de probațiune, dar nu mai puțin de odată pe trimestru;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Conform art. 359 Cod Procedură Penală atrage atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864Cod Penal.
În temeiul art. 71 al. 5 Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se suspendă și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.
În baza art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală menține măsura luată față de inculpată, respectiv cea a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 346 al. 1 rap. la art. 14 al. 3 lit. b și la art. 1357 din Noul Cod Civil admite acțiunea civilă a părții civile D. G. și în consecință obligă inculpata să-i plătească acesteia suma de 500 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 17 al. 3 rap. la art. 346 al. 1 și la art. 14 al. 3 lit. b și la art. 1357 din Noul Cod Civil obligă inculpata să plătească în favoarea părții civile minore D. A. suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
M. I. L., fiul lui I. și M., născut la data de_ în T., jud. C., domiciliat în T., str. Zimbrului nr. 6, jud. C., posesor al C.I. seria KX nr. 4384085 CNP 1., fără antecedente penale, înlătură aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal.
În temeiul art. 13, al. 1, al. 2, al. 3 rap. la art. 12 al. 1 și 2 lit. a din L.
678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 condamnatul, cu aplicarea art. 3201al. 7 Cod Procedură Penală, și cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a Cod Penal, la art. 76 al. 1 lit.
b Cod Penal, la pedeapsa de:
- 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.
În baza art. 76 al. 3 Cod Penal înlătură pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
În baza art. 71 al. 1 Cod Penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.
În temeiul art. 88 Cod Penal scade din durate pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de_ și până la data de_ .
În baza art. 861 Cod Penal dispune suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare prev. de art. 862 Cod Penal, stabilit de instanță la 7 ani.
Conform art.863alin. 1 Cod Procedură Penală obligă inculpatul să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere, supravegherea fiind încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj:
să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de consilierul de probațiune, dar nu mai puțin de odată pe trimestru;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Conform art. 359 Cod Procedură Penală atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864Cod Penal.
În temeiul art. 71 al. 5 Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se suspendă și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.
În temeiul art. 357 al. 2 lit. b Cod Procedură Penală menține față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței de judecată, până la rămânerea definitivă a cauzei.
În baza art. 17 al. 3 rap. la art. 346 al. 1 și la art. 14 al. 3 lit. b și la art. 1357 din Noul Cod Civil obligă inculpatul să plătească în favoarea părții civile minore
A. suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală stabilește onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru partea vătămată D. G. în sumă de 150 lei, și pentru inculpatul M. I. L. în sumă de 300 lei, sume ce se avansează din Fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C., domnilor avocați D. ca I. și respectiv Chilea I. .
În baza art. 191 al. 1 și 2 Cod Procedură Penală obligă inculpații să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare astfel:
inculpata T. M. în sumă de câte 1.875 lei, din care suma de 75 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu inițial;
inculpatul M. I. L. în sumă de 2.100 lei, din care suma de 300 lei reprezintă onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare cu reprezentantul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C., cu inculpații și cu părțile vătămate D. G. și D.
A. .
Pronunțată în ședința publică din data de 18 iulie 2013, în lipsa părților.
PREȘEDINTE GREFIER
L. -A. C. D. -P. O.
Red. L.A.C./C.B.
2 ex./_
| ← Decizia penală nr. 50/2013. Trafic de minori | Sentința penală nr. 58/2013. Trafic de minori → |
|---|
