Sentința penală nr. 502/2013. Trafic de minori

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA PENALĂ NR. 502/2013

Ședința nepublică din data de 15 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. T.

Grefier: M. S.

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D. A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 178/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 și 37 lit. a C.pen.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți.

Ministerul Public - Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - este reprezentat de procuror L. TINA CRĂCIUNESCU.

Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 29 octombrie 2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 12 noiembrie 2013 și apoi la data de 15 noiembrie 2013 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul nr. 178/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, a fost trimis în judecată inculpatul D. A., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 și 37 lit. a C.pen., în esență fapta inculpatului constând în aceea că în toamna anului 2011 (octombrie - noiembrie), în baza aceleiași rezoluții infracționale, a racolat-o, prin violență, pe partea vătămată - minora R. R. C., în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituției, și, utilizând acte de violență și amenințare, a obligat-o să practice prostituția în folosul lui în parcarea A&A din municipiul T., de la momentul racolării și până la data privării sale de libertate raportat la comiterea unei alte fapte (data de_ ), întreținându-se din sumele de bani obținute de aceasta prin practicarea de relații sexuale contra cost, inculpatul cunoscând în mod cert împrejurarea că partea vătămată este minoră.

În faza de judecată au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatului (f. 23), a părții vătămate R. R. C. (f. 24-25), declarația reprezentantei legale a părții vătămate - mama acesteia R. M., declarațiile martorilor: M. S. (f. 48), U. T. (f. 49), T. Ana-M. (f. 94), I. LS

Jeanina (f. 95), B. M. P. (f. 96), R. A. (f. 112), Murșan C. E. (f. 113),

M. I. D. (f. 114, 192), M. O. (f. 159), M. F. Viorica (f. 160), P.

M. O. (f. 161) și M. F. (f. 190-191) s-a solicitat copia cazierului judiciar al inculpatului (f. 144), s-a depus raportul de evaluare psihologică a părții vătămate (f. 155-156)

Inculpatul a refuzat să fie judecat în procedura simplificată și nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că locuiește în același cartier cu partea vătămată, a auzit că aceasta se prostitua din anul 2011, lucru pe care și mama ei îl cunoștea, iar cu ocazia deplasării la restaurantul benzinăriei A&A din T. a și văzut-o pe partea vătămată în parcarea benzinăriei, loc notoriu pentru racolarea de clienți de către prostituate. Cu acea ocazie a convins-o să se mute împreună, iar după două săptămâni partea vătămată l-a anunțat că ea nu poate trăi fără bani și că dorește să se prostitueze în continuare. Cei doi au obținut bani pe cont propriu, partea vătămată cam 70-80 lei pe zi, bani puțini pentru ca să-i dea și inculpatului, iar inculpatul cam 100-150 lei pe zi din vânzarea cărămizilor dislocate din două fabrici dezafectate din zonă. Nu corespunde adevărului că inculpatul ar fi trăit din banii părții vătămate, cum nu corespunde adevărului nici faptul că ar fi folosit banii ei pe jocuri de noroc. Știe că partea vătămată îi dădea bani și mamei ei, care era de fapt cea care era întreținută din banii proveniți din prostituție.

Partea vătămată a declarat că îl cunoaște pe inculpat și a avut o relație de prietenie pură cu inculpatul timp de o săptămână, după care acesta i-a cerut să practice prostituția, a dus-o în parcarea benzinăriei A&A, i-a arătat ce fac celelalte prostituate și i-a spus că și ea trebuie să procedeze la fel. A determinat-o să practice prostituția pentru ca el să aibă bani pe care să-i joace la jocurile de noroc. Și banii pe care inculpatul îi câștiga din furturi și alte "afaceri"; pe care le avea cu prietenii erau folosiți tot pentru jocuri de noroc, la fel ca toți banii pe care îi câștiga partea vătămată din prostituție - 400-500 lei pe zi. Inculpatul a obligat partea vătămată prin violență fizică sau verbală să se prostitueze și de 2 ori pe zi, în cursul zilei și în cursul nopții, punându-și și prietenii să întrețină relații sexuale cu ea, batjocorind-o. Aceștia mai veneau în parcare și continuau batjocura, insultând-o pe partea vătămată prin faptul că strigau în gura mare că ea este cea mai proastă din parcare. Toate insultele și violențele pe care i le aplica inculpatul în parcare părții vătămate au fost văzute de către celelalte fete care se prostituau însă nici una nu are curaj să declare împotriva inculpatului de frica fraților lui. De altfel, și mama inculpatului a amenințat-o pe partea vătămată că o dă afară din casă atât pe ea cât și pe mama ei. Aceasta din urmă nu a știut la început că partea vătămată se prostituează, iar când a aflat s-a supărat foarte tare și i-a tăiat părul părții vătămate cu gândul că aceasta nu va mai avea cum să se ducă în parcare cu părul ciuntit. Cu toate acestea, inculpatul a obligat-o să se prostitueze în parcare în aceeași seară, obligând-o să-și lege părul rămas în așa fel încât să nu se vadă. Inculpatul o agresa pe partea vătămată și pentru că aceasta câștiga mai puțin decât celelalte fete, în opinia părții vătămate acest lucru întâmplându-se din cauză că ea era mai puțin drăguță. Inculpatul a amenințat-o, la rândul lui, pe partea vătămată, cu moartea, după ce va ieși din penitenciar dacă declară ceva împotriva lui și de aceea declarația de la urmărire penală nu corespunde adevărului, ea fiind dată sub influența amenințărilor. Banii câștigați peste zi erau predați inculpatului de câte ori acesta venea în parcare să îi

încaseze, dar partea vătămată avea obligația de a ascunde predarea lor de celelalte fete. De altfel, acesta o suna de 5-6 ori pe zi să o întrebe cât a câștigat în acea zi, insultând-o dacă banii i se păreau insuficienți. Banii erau cheltuiți de acesta, pe lângă jocurile de noroc, pe țigări, dulciuri și mâncare pentru mama și sora inculpatului, haine pentru el, în schimb părții vătămate îi cumpăra doar haine "de scenă";. Tot inculpatul a fost cel care a cerut părții vătămate să stea cu un client maxim 5 minute, iar cu o ocazie aceasta a părăsit un client, de frică pentru că a stat prea mult, fără să termine ce avea de făcut, motiv pentru care clientul a lovit-o. Inculpatul bătea partea vătămată de două ori pe zi, dădea muzica tare în așa fel încât să nu se audă strigătele ei, o lovea cu lanțul, cu pumnii și picioarele pe unde o nimerea. Partea vătămată mânca pe ascuns în spatele tirurilor sau atunci când știa că inculpatul era la jocuri de noroc pentru că altfel era certată de către inculpat că umblă la banii adunați. S-a întâmplat o dată ca partea vătămată să rămână însărcinată, dar a spus mamei sale ce a pățit și aceasta i-a plătit întreruperea de sarcină, inculpatul refuzând să facă acest lucru pentru că a sperat că menționarea existenței unui copil minor l-ar fi putut scăpa de pedeapsa pe care urma să o execute.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea stare de fapt:

Partea vătămată R. R. - C. provine dintr-o familie cu o situație materială precară având 6 frați, dintre care 3 minori, tatăl fiind decedat. Din cauza lipsei banilor, a obișnuit să cerșească prin municipiul T., însă, aproximativ din vara anului 2011, a început să practice prostituția în parcarea A&A din aceeași localitate. Fiind minoră, celelalte persoane care practicau prostituția au încercat să o alunge, deoarece nu doreau să aibă probleme cu poliția. Cu toate acestea, partea vătămată a continuată să se prostitueze în parcarea sus-menționată.

Partea vătămată locuiește împreună cu mama sa, R. C., cu frații săi, R. P.

- D. (în vârstă de 10 ani) și D. Cosmin - O. (în vârstă de aproximativ 1 an și 6 luni), precum și cu D. A. - O., fratele inculpatului concubin al mamei părții vătămate și, în imobilul situat în T., str. Nicolae T., nr. 11 D. La aceeași adresă, în aceeași curte, se mai află două locuințe, una fiind ocupată de D. O., mama inculpatului, în cealaltă locuind concubina și copiii lui D. A., alt frate al inculpatului. Toate imobilele sunt proprietatea mamei inculpatului.

Inculpatul a fost privat de libertate în perioada_ -_ . După liberarea sa condiționată, a revenit la locuința mamei sale, context în care a cunoscut-o pe partea vătămată, aflând că aceasta se prostituează pentru un văr de-al lui poreclit "Buno";.

În rechizitoriu se arată că în perioada octombrie-noiembrie 2011, într-o seară, inculpatul s-a deplasat în parcarea A&A, unde se afla și partea vătămată, precum și martorele M. F. și T. Ana M., care practicau prostituția în aceeași zonă. In prezența celor două martore, inculpatul a început să strige la partea vătămată, întrebând-o de ce "produce" numai pentru "BUNO". Totodată, a luat-o de păr si a tras-o după el ducând-o cu forța la locuința lui unde i-a cerut să fie nevasta lui si să "producă" pentru el., după care partea vătămată a lipsit din parcare aproximativ o săptămână. În declarația dată instanței, luată în absența inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. 2 rap. la art. 324 alin. 2 C.pr.pen., partea vătămată nu a declarat că ar fi fost constrânsă în vreun fel să se deplaseze la domiciliul inculpatului la începutul relației, ci doar că i s-a propus o prietenie, această din urmă variantă urmând a fi reținută de instanță în virtutea principiului in dubio pro reo potrivit căruia orice dubiu cu privire la starea de fapt se interpretează în favoarea inculpatului. De altfel, această variantă este mai apropiată de metoda folosită de traficanții de persoane pentru a-și racola fetele care

să se prostitueze pentru ei, respectiv le conving că s-au îndrăgostit de ele, se mută împreună, după care le explică faptul că nu mai au din ce trăi, că nu mai vor să practice infracțiunile pentru care în prealabil au fost condamnați (furturi, tâlhării) și că este cazul ca ele să se sacrifice pentru "familie"; și să se prostitueze. Declarația martorei T. Ana M. din faza de urmărire penală nu este aceeași cu cea din faza de judecată cu privire la episodul racolării părții vătămate, anterior menționat, iar declarația martorei

M. F. din faza de urmărire penală, când declarațiile martorilor se presupune că nu au apucat să fie influențate de familia inculpatului, nu menționează episodul cu luarea de păr a părții vătămate ca având legătură cu racolarea ei, martora menționând doar că cu o ocazie inculpatul a agresat partea vătămată în prezența ei. Lipsa inculpatei o săptămână sau două din parcare este explicată tot cu ajutorul metodei de racolare, respectiv atât a fost perioada de "îndrăgosteală"; după expirarea căreia a urmat manipularea pentru determinarea practicării prostituției. Împrejurarea că, probabil - având în vedere declarațiile mai multor martori din faza de urmărire penală, partea vătămată s-a prostituat și anterior nu are relevanță sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de minori. Oricum, este mult mai ușor să determini la practicarea prostituției o persoană care a mai prestat astfel de activități decât una care are ca și concepție faptul că prostituția este un lucru imoral, ilegal și reprobabil.

Având în vedere diferența de vârstă dintre partea vătămată și inculpat, starea de vecinătate a locuințelor lor și dependența existenței unei locuințe pentru ea, mama și frații ei de atitudinea părții vătămate de cooperare sau nu cu inculpatul, relația de concubinaj a mamei ei cu fratele inculpatului, nevoia de afecțiune și de protecție, renumele de fost pușcăriaș al acestuia ce produce oricui o anumită temere, partea vătămată a acceptat să se prostitueze în beneficiul inculpatului. In consecință, conform indicațiilor lui de a fi atentă la ce fac celelalte prostituate, de a nu discuta cu acestea prea multe, de a rămâne cu un client maxim 5 minute pentru a avea timp pentru cât mai mulți clienți, partea vătămată s-a deplasat aproape zilnic în parcarea A&A din localitatea T., unde rămânea mai multe ore pentru a atrage clienți cu care să întrețină relații sexuale contra cost. De asemenea, partea vătămată trebuia să se îndepărteze de celelalte fete pentru a nu fi auzită atunci când vorbește cu el la telefon, să accepte de la clienți sume de bani mai mici decât "prețul pieței" și să întrețină relații sexuale și fără prezervativ, dacă va fi nevoie.

După ce partea vătămată a revenit în parcarea A&A, inculpatul a supravegheat-o telefonic, sunând-o de mai multe ori pe zi, întrebând-o unde este, câți clienți a avut și câți bani a câștigat ca urmare a întreținerii de relații sexuale contra cost. Acesta folosea un limbaj vulgar cu partea vătămată, o înjura și o amenința cu bătaia. Partea vătămată a tolerat un astfel de comportament, deoarece îi era frică să nu fie agresată fizic de către acesta.

Timp de aproape un an, respectiv din octombrie-noiembrie 2011 și până la data reîncarcerării în penitenciar a inculpatului -_, acesta nu a avut loc de muncă, fiind întreținut practic de către partea vătămată. Astfel, acesta beneficia de cea mai mare parte din sumele de bani pe care partea vătămată le obținea din practicarea prostituției (restul fiind ascuns de partea vătămată pentru a-și cumpăra mâncare în condițiile în care celelalte prostituate au văzut-o mâncând doar cornuri și dulciuri o zi întreagă), având tot timpul controlul raportat la numărul de clienți și banii plătiți de aceștia. De multe ori, inculpatul s-a deplasat în apropierea parcării A&A pentru a primi de la partea vătămată banii obținuți de aceasta până la acel moment, având nevoie să-și cumpere mâncare, țigări, bere, să se tundă etc (conform interceptărilor telefonice). Mai mult, inculpatul

juca aproape în fiecare seară remi, barbut sau cancina, pe bani, în locuința martorei M.

F., folosind în acest scop banii obținuți de la partea vătămată. Tot din sumele de bani câștigate de partea vătămată prin practicarea prostituției, inculpatul și-a cumpărat diverse lucruri pe care nu și le permitea anterior - haine de firmă, o geacă de piele, o pereche de adidași - care au costat 250 -300 de lei, un telefon scump, cu touch screen. Inculpatul obișnuia să-și cumpere diverse bunuri de la magazinul "Avantaje" din apropierea locuințelor lor, prețul fiind achitat, de asemenea, din sumele de bani obținute de partea vătămată prin practicarea prostituției.

În timp ce inculpatul se întreținea din banii obținuți de partea vătămată prin practicarea prostituției, aceasta nu risipea banii pe haine, nu își cumpăra mâncare în intervalul de timp pe care-1 petrecea în parcarea A&A, ci își cumpăra doar câte o cafea, un corn, o sticlă de apă plată. Deși celelalte fete care practicau prostituția în parcare își comandau mâncare, ea nu cheltuia banii în acest scop; totodată, refuza să mănânce împreună cu acestea, deși o serveau din mâncarea lor. De multe ori, prefera să nu mănânce nimic decât să cheltuiască din bani. De fiecare dată când folosea sume mici din banii câștigați de la clienți, chiar doar pentru a-și cumpăra prezervative, partea vătămată îi raporta inculpatului acest lucru.

Indiferent de cât câștiga în ziua precedentă, dimineața, partea vătămată nu mai avea bani nici măcar pentru taxi sau pentru o cafea, împrumutându-se în acest scop fie de la celelalte fete, fie de la martorul U. T., până când își găsea primul client

S-a întâmplat de mai multe ori ca inculpatul s-o agreseze fizic pe partea vătămată, chiar și în locuri publice. Astfel, în iarna anului 2011 — 2012, inculpatul s-a deplasat în parcarea A&A și a lovit-o cu palma pe partea vătămată, încât aceasta a căzut, fapt observat de martora M. F. . De asemenea, la un moment dat, în timp ce se aflau în fața cofetăriei D. a, din T., inculpatul a lovit-o cu palma pe partea vătămată, după care a tras-o după el de haine și de umeri, incident observat de martora

T. Ana M. . Partea vătămată a fost observată de martora B. M. P. cu vânătăi pe mâini, dar aceasta a pretins că ar fi bătut-o mama ei. Aceeași martoră, cu altă ocazie, a observat că partea vătămată avea vânătăi pe picioare, dar aceasta a susținut că ar fi căzut de pe bicicletă. Un alt incident a fost observat de către martora M. I. - D. , care a relatat că, într-una din zile, 1-a observat pe inculpat în timp ce o lovea cu picioarele în spate pe partea vătămată în apropierea casei de rugăciuni a martorilor lui Iehova, situată lângă parcarea A&A. Aceeași martoră relatează că a observat de mai multe ori că partea vătămată avea vânătăi pe corp și, întrebând-o ce s-a întâmplat, aceasta i-a spus ca s-a certat cu A., fără a-i da alte explicații. Martora M. I. D. a declarat aspecte contrare în fața instanței de judecată, din care rezulta nevinovăția inculpatului, însă ulterior a dat o declarație la DIICOT urmare a sesizării din oficiu a procurorului pentru săvârșirea de către aceasta a infracțiunii de favorizare a infractorului, prin care arăta că a fost amenințată de către mama și sora inculpatului, înainte de darea declarației în fața instanței, cu bătaia de către alte persoane care "vor veni"; peste martoră sau de către familia inculpatului de câte ori o vor vedea, oriunde. Ideea era ca aceasta să nu mențină declarația din faza de urmărire penală și să susțină că a fost amenințată de către organele de anchetă să dea o astfel de declarație. Martora a fost reaudiată de către instanță și a declarat că ceea ce a declarat la procuror, ulterior primei audieri de către instanță, corespunde adevărului, mai precis că prima declarație din faza de urmărire penală reflectă adevărul. De altfel, faptul că a fost căutată de către familia inculpatului înainte de a i se lua declarația de către judecător reiese din declarația martorei B. M. P. care a fost transportată împreună cu martora, de către

jandarmi, de la T. la Cluj-Napoca urmare a citației emise de DIICOT în dosarul în care M. I. D. era învinuită de favorizarea infractorului. Martora M. a povestit cu acea ocazie martorei B. despre intimidarea ei de către familia inculpatului (f. 129).

In perioada în care s-a prostituat în beneficiul inculpatului, partea vătămată nu avea suficient credit pentru a putea forma apeluri telefonice și nici pentru a trimite mesaje; putea fi doar sunată. Au fost și perioade în care nu a deținut telefon.

Inculpatul a încercat să dețină un control total asupra activității de prostituție practicate de partea vătămată. în acest sens, pe lângă faptul că o verifica telefonic de mai multe ori în fiecare zi, pentru a ști exact locul în care se afla, numărul de clienți și cuantumul câștigului, așa cum am arătat anterior, inculpatul nu îi permitea părții vătămate să comunice cu celelalte persoane care practicau prostituția, impunându-i acesteia să fie retrasă și necomunicativă. Prin urmare, de fiecare dată când era sunată de către inculpat, partea vătămată se retrăgea, pentru a nu-i fi auzită discuția telefonică. Cu toate acestea, celelalte fete au auzit o parte din aceste discuții, dându-și seama că aceasta îi raportează inculpatului ceea ce a făcut până la acel moment. Majoritatea fetelor din parcarea A&A știau că partea vătămată se prostitua în folosul inculpatului, aflând acest lucru fie de la ea, fie din discuții. De asemenea, o parte din acestea l-au văzut pe inculpat venind în apropierea parcării pentru a primi bani de la partea vătămată.

Inculpatul îi interzicea părții vătămate să meargă la clienți împreună cu celelalte fete sau în unele locuri și îi pretindea acesteia să întrețină relații sexuale și sub prețul practicat de celelalte fete, chiar și fără prezervativ. Deoarece "le-a stricat piața" în acest mod, celelalte fete erau furioase.

Atunci când era nemulțumit de sumele de bani câștigate de partea vătămată, inculpatul se manifesta violent, utilizând un limbaj vulgar și proferând amenințări prin producerea unor agresiuni fizice. Deosebit de relevantă sub acest aspect este declarația mamei părții vătămate care relatează în declarația de la fila 27 un episod în care din locuința inculpatului și a fiicei sale se auzea muzică dată tare și peste aceasta se auzeau zbierătele fiicei sale. A intrat în locuință să vadă ce se întâmplă și l-a văzut pe inculpat lovind-o pe partea vătămată cu capul de pereți ca să mărturisească cărui bărbat îi dă banii câștigați din prostituție pentru că în casă dă bani mai puțini decât înainte. Fata plânsese mult, avea un ochi vânăt și hainele îmbibate de urină, iar inculpatul zbiera că banii nu sunt suficienți. În acest mod, inculpatul a determinat-o pe partea vătămată să rămână în parcarea A&A un interval mai mare de timp pentru a câștiga sume și mai mari de bani. Astfel, aceasta stătea uneori în parcare din jurul prânzului până noaptea târziu.

După arestarea inculpatului într-o altă cauză, partea vătămată a continuat să practice prostituția, dar nu la fel de des ca și înainte. În acest scop, mergea atât în parcarea A&A, cât și în zonele denumite "Stejarul" și "Stejăriș". Totuși, celelalte fete au observat că "îi merge bine" și că este "îmbrăcată". Partea vătămată a păstrat legătura cu inculpatul și după încarcerarea acestuia. Astfel, așa cum rezultă din procesul-verbal de la fila 24, volumul I, în perioada în care inculpatul s-a aflat în CRAP Cluj, a fost singura persoană care 1-a vizitat, ducându-i un pachet și suma de 150 lei (în data de_ ); totodată, inculpatul a avut dreptul la o singură convorbire telefonică, în data de_, formând nr. de apel 0757-3., care aparține părții vătămate. După ce a fost transferat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla, inculpatul a primit de la partea vătămată sumele de 100 lei, 100 lei, 50 lei, 100 lei și 50 de lei, în datele de_, _

,_ ,_ ,_, prin mandat poștal, în condițiile în care de la membrii familiei sale a primit doar suma de 250 lei.

Situația de fapt prezentată mai sus rezultă din următoarele mijloace de probă:

În baza Autorizației nr. 152, emisă în data de_ de Tribunalul Cluj, au fost interceptate convorbirile telefonice realizate de la postul telefonic cu nr. de apel 0757-3.

, utilizat de partea vătămată. În baza Autorizației nr. 176, emisă în data de_ de Tribunalul Cluj, au fost interceptate convorbirile telefonice realizate de la postul telefonic eu nr. de apel 0757-3., utilizat de inculpat. Convorbirile telefonice relevante s-au realizat în perioada_ -_ (autorizația nr. 152), respectiv în perioada _

-_ (autorizația nr. 176). Din procesele-verbale de redare a conținutului acestor convorbiri, rezultă modul sistematic în care inculpatul o controla pe partea vătămată în intervalul de timp în care aceasta practica prostituția, limbajul vulgar și comportamentul agresiv pe care îl avea față de aceasta, nemulțumirile privind numărul de clienți sau banii câștigați prin întreținerea de relații sexuale contra cost, împrejurarea că inculpatul se întreținea din banii câștigați de aceasta, cumpărându-și mâncare, țigări și băuturi alcoolice.

Aproape toate convorbirile telefonice redate în procese-verbale sunt purtate între partea vătămată și inculpat. De fiecare dată, inculpatul este cel care o contactează pe partea vătămată, laitmotivul discuțiilor fiind următorul: "Ce faci?", "Unde ești?, "Ți-ai făcut ceva?, "Câte drumuri ai făcut?", "Ai prins ceva?, Câți bani ai la tine?, "Vin să-mi dai niște bani. Practic, esența acestor discuții constă în sumele de bani obținute de partea vătămată prin practicarea prostituției (a se vedea filele 7, 9, 11, 16, 33, 35, 39, I

61, 62, 66, 116, 120, 125, 127, 129, 136, 141, 147, 153-155, 157, 159, 162, î 166, 167,

168, 179, 181-183, 184, 188, 194, 201, 212, 215, 223, 234, 245, 251, I 262, 269, 278,

282, din volumul II).

Tot din convorbirile telefonice interceptate, rezultă că inculpatul era adeseori nemulțumit de sumele de bani câștigate de partea vătămată din practicarea prostituției (a se vedea f. 11-12, 15, 49, 51, 52, 242, 245, 246, 262, 274 și 278, din vol. II).

Din convorbirile telefonice interceptate, rezultă și împrejurarea că inculpatul avea un comportament agresiv față de partea vătămată (a se vedea f. 12, 29, 51, 52, 109, 113, 121, 131, 155, 156, 162, 164, 165, 170, 176, 181, 187, 190, 208, 215-216, 226-228

Controlul exercitat de inculpat asupra părții vătămate rezultă și din convorbirile telefonice redate la filele 17, 19, 45, 47, 49, 50, 61, 111, 116, 120, 173-177,192,229-

231,236,241,261-262

Martora M. F. a declarat, în esență, următoarele:

In perioada octombrie - noiembrie 2011, inculpatul a racolat-o pe partea vătămată prin violență în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituției în folosul său. În intervalul de timp în care stătea în parcare, partea vătămată nu își cumpăra mâncare, ci doar câte un corn și dulciuri. Partea vătămată se deplasa în parcare dimineața și stătea până seara, dar, când nu făcea bani, rămânea și peste noapte. Partea vătămată era discretă, nu dădea explicații celorlalte fete și, când o suna inculpatul, se retrăgea pentru a nu fi auzită convorbirea. A asistat la o altă agresiune, din iarna 2011 - 2012. Inculpatul o controla telefonic pe partea vătămată raportat la locul în care se afla și sumele de bani câștigate prin practicarea prostituției. În locuința sa, inculpatul juca remi și barbut cu banii pe care-i câștiga partea vătămată din practicarea prostituției. Aceasta nu își cumpăra haine. Înainte să o racoleze pe partea vătămată, inculpatul se ocupa cu colectarea de fier vechi, câștigând în acest mod bani. Ulterior racolării, nu 1-a mai văzut să facă acest lucru. Mai mult, inculpatul își cumpără haine și adidași de firmă.

A asistat la o convorbire telefonică între cei doi, context în care partea vătămată îi spunea că nu a mers treaba, motiv pentru care a fost înjurată și i s-a închis telefonul; partea vătămată a început să plângă. După încarcerare inculpatului, a constatat că partea vătămată, deși continua să practice prostituția, era "îmbrăcată" și "îi mergea bine". Audiată fiind de către instanță, deși a declarat în mod repetat că își menține declarația dată procurorului și la BCCO, martora a menționat că l-a văzut o singură dată pe inculpat în casa ei jucând remi cu concubinul ei pe bani, ocazie cu care le-a interzis să mai facă acest lucru, că nu a văzut personal ca inculpatul să o lovească pe partea vătămată și aceasta să cadă jos ci a aflat de la B. M. P. că partea vătămată a fost lovită, că partea vătămată a afirmat că va fugi de la inculpat și îl va denunța la poliție dacă nu o va lăsa în pace, dar că a făcut aceste afirmații pe fondul geloziei deoarece inculpatul manifesta interes față de o altă fată pe nume Eliza, că mama inculpatului nu a încercat să-i influențeze declarația, că familia inculpatului era una înstărită, prin urmare se sugera că aceasta nu avea nevoie de banii părții vătămate, că partea vătămată ar fi fugit de la inculpat într-o colonie de rromi din Câmpia Turzii și că acesta era disperat să o găsească și să o aducă înapoi spunându-i la telefon că nu o va bate dacă se întoarce, că mama inculpatului nu a fost niciodată de acord cu relația fiului ei cu partea vătămată. Deși nu a fost întrebată, a ținut să menționeze în fața instanței că mama inculpatului nu i-a cerut să-și schimbe declarațiile. În opinia instanței, este evident că declarația dată de martoră în faza de judecată a fost influențată de familia inculpatului, pe de o parte pentru că această declarație nu are nicio legătură cu cea anterioară, relatând despre cu totul alte aspecte decât cele relatate procurorului, iar pe de altă parte pentru că martora a insistat asupra faptului că își menține declarația din faza de urmărire penală deși era evident că declară altceva decât acolo.

R. C. , mama persoanei vătămate, a fost audiată în calitate de martor în faza de urmărire penală, arătând următoarele:

Când fiica sa, R. R. - C., avea în jur de 14 ani, a observat că aceasta a început să lipsească seara de acasă, întorcându-se după miezul nopții, uneori chiar în jurul orelor 02,00 -03,00, dimineața. Când pleca seara, fiica sa se îmbrăca cu fuste scurte și se machia. A întrebat-o de mai multe ori unde merge, dar i-a spus că se plimbă cu prietenele sale. După ce fiica sa a împlinit 14 ani, a aflat de la vecini că a fost văzută în parcarea A&A și la "Stejarul" din T., locuri cunoscute pentru practicarea prostituției. A întrebat-o ce se întâmplă, dar ea nu a recunoscut că s-ar prostitua. Totuși, a aflat ulterior de la poliție acest aspect, a certat-o, i-a tăiat părul și i-a solicitat să nu se mai prostitueze, dar nu a ascultat-o. Tot de la vecini, a aflat că fiica sa are o relație cu inculpatul. Personal i-a văzut pe cei doi în zona râului Arieș, unde aceștia obișnuiau să se întâlnească. I-a solicitat fiicei sale să înceteze această relație deoarece trăiește în concubinaj cu unul din frații inculpatului și "îi râde lumea". Consideră că inculpatul a inițiat relația cu fiica sa deoarece a aflat că este "traseistă" și a vrut să trăiască din banii ei pentru ca să nu mai fie nevoit să fure. După încarcerarea inculpatului, fiica sa nu a mai ieșit la stradă. Nu știe câți bani a câștigat fiica sa din prostituție și nici ce a făcut cu ei. Nu a văzut ca ea să-i dea bani inculpatului, dar cei doi se ascundeau de ea și nici măcar nu recunoșteau că ar avea o relație intimă. Audiată în calitate de reprezentant legal, mama părții vătămate și-a menținut declarația și în fața instanței, dând însă și date suplimentare referitoare la comportamentul agresiv al inculpatului care vorbea urât și amenințător și cu ea.

Cu ocazia audierii în calitate de martor, M. Ș. a arătat că a cunoscut-o pe partea vătămată în parcarea A&A, loc în care o vedea

aproape în fiecare zi. Partea vătămată avea mai mult de doi clienți pe zi și practica tarifele negociabile de 50 - 60 lei pentru un act sexual, 100 de lei pentru o oră la cameră și 80 de lei pentru o jumătate de oră la cameră. De la aceasta, a aflat că are o relație intimă cu un băiat - A. - și pe care îl chema în parcare pentru a-i da bani din ceea ce câștiga prin practicarea prostituției. L-a văzut pe acesta în parcare; nu rămânea mult timp în zonă și, după ce pleca, partea vătămată rămânea pentru a câștiga și alte sume de bani. Partea vătămată nu i-a povestit niciodată că ar da bani și altcuiva. Inculpatul o suna de mai multe ori pe zi, povestindu-i acestuia câți clienți a avut, câți bani a obținut, câți bani a cheltuit și pentru ce anume. În general, partea vătămată cumpăra din banii obținuți de la clienți doar prezervative și, uneori, câte o sticlă de apă. Nu a observat niciodată ca aceasta să-și cumpere mâncare, deși celelalte fete obișnuiau să-și comande mâncare la pachet la restaurantul A&A. Când nu avea clienți în timpul zilei, partea vătămată rămânea și după ce se întuneca. Aceasta încasa zilnic 100 - 200 de lei ca urmare a întreținerii de relații sexuale contra cost. A observat că își mai cumpăra haine și încălțăminte, dar îi dădea bani și inculpatului. Partea vătămată nu putea să formeze apeluri telefonice, deoarece nu avea minute, inculpatul fiind cel care o suna. Martora și-a menținut în esență declarația și a arătat în plus că înainte de a fi audiată de judecător, o persoană de sex feminin a cerut tuturor martorilor să nu declare nimic împotriva inculpatului, fără ca martora să știe dacă era mama inculpatului sau nu.

Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, rezultă că partea vătămată apela uneori la "T. " pentru deplasări cu mașina. In urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că este vorba de U. T. . Fiind audiat în calitate de martor, acesta a declarat, în esență, următoarele: Se deplasează aproape zilnic în parcarea benzinăriei A&A, unde stă în jur de 5 -

6 ore, ziua și noaptea, deoarece cumpără motorină de la șoferii de camioane străini și transportă colete trimise din străinătate pe autocare unor anumite persoane din T. și localitățile limitrofe. În acest context, a observat prezența mai multor tinere care practică prostituția, una dintre acestea fiind R., în vârstă de 15 ani, brunetă, cu tenul mai închis la culoare. Aproximativ în luna septembrie 2012 a observat-o pe R. în zona Stejarul, unde practica prostituția. O mai ducea ocazional pe aceasta cu mașina, deoarece îl ruga să o ducă acasă, neavând bani de taxi, urmând să-i dea în următoarea zi 5 lei pentru transport. Totodată, uneori îi solicita să o ducă cu mașina de acasă până în parcarea A&A. R. i-a povestit că trăia în concubinaj cu A. . L-a văzut pe acesta de câteva ori când a dus-o cu mașina pe R. acasă; o aștepta în fața magazinului alimentar situat în colonia de romi, din zona numită Solvoi (magazinul Avantaje). A observat că, în timp ce R. era în parcare, A. a venit de vreo 3 - 4 ori până în zona sălii de conferințe a martorilor lui Iehova, situată în partea din spate a benzinării A&A, loc din care o sunat-o, chemând-o să se întâlnească cu el. Nu știe care era scopul acestor întâlniri, deoarece, atunci când vorbea la telefon, R. se îndepărta de el și de celelalte fete. Nu cunoaște ce făcea R. cu banii proveniți din practicarea prostituției, dar știe că, indiferent câți clienți ar fi avut într-o zi, a doua zi dimineața nu mai avea nici un leu. Astfel, de fiecare dată când l-a chemat dimineața pentru a o duce cu mașina în parcarea A&A, nu avea bani să-i plătească cursa; mai mult, îi cerea bani de cafea, până la primul client. A întrebat-o pe R. cât câștigă zilnic, aceasta spunându-i că în jur de 80 -100 de lei. Aceasta nu i-a povestit că ar avea probleme cu A., dar, într-o dimineață, a observat că era "vânătă și umflată la ochiul drept". Martorul și-a menținut declarația

în fața instanței arătând în plus că atunci când a văzut-o pe partea vătămată cu vânătăi a întrebat-o dacă a lovit-o A., iar ea nu i-a răspuns. A mai arătat martorul că la un termen anterior de judecată, când ar fi trebuit să fie audiat, o persoană de sex feminin, probabil mama inculpatului, a purtat o discuție cu martora M. F., aceasta din urmă fiind revoltată că este purtată pe drumuri de către prima pentru a da declarații.

Din declarația dată de martora B. M. P. rezultă, în esență, următoarele:

Practică prostituția în parcarea A&A, loc în care a apărut și partea vătămată în vara anului 2011. Deoarece era minoră, fetele au încercat să o alunge, dar nu au reușit. În ziua în care partea vătămată a început să practice prostituția, i-a spus că "este prima dată", că are 14 ani, locuiește la mama ei și are un prieten. Din discuțiile telefonice purtate de persoana vătămată, a aflat că pe acesta îl cheamă A. . L-a văzut de câteva ori însoțind-o pe persoana vătămată până în apropierea parcării, respectiv în zona în care se află sala de conferințe a martorilor lui Iehova. O singură dată l-a văzut pe acesta chiar în apropierea restaurantului A&A; partea vătămată s-a dus la el, acesta i-a dat o palmă deoarece și-a dat jos chiloții și i-a arătat fundul unui bărbat. A observat că persoana vătămată era sunată frecvent de către A., respectiv la interval de 10 - 15 minute. Nu auzea chiar toată convorbirea telefonică, deoarece persoana vătămată se retrăgea. Totuși, de mai multe ori, a auzit cum aceasta îi spunea câți bani a obținut sau câți clienți a avut. A văzut-o o dată cu vânătăi pe mâini; i-a spus că a bătut-o mama ei. Altădată a văzut-o cu vânătăi pe picioare; i-a spus că a căzut de pe bicicletă. De mai multe ori, 1-a văzut pe A. venind singur cu bicicleta. Aștepta în apropierea parcării A&A, în față la "dezmembrări", unde se întâlnea cu R. care îi dădea banii. Nu a observat efectiv banii, ci gestul persoanei vătămate de a băga mâna în buzunar și de a-i întinde ceva lui A. . De altfel, chiar aceasta i-a spus odată că A. venise să ceară bani de țigări și i-a dat. Martora a declarat instanței că își menține declarația din faza de urmărire penală deși a nuanțat această declarație spunând că nu cunoaște cine este bărbatul cu care vorbea aceasta la telefon și căruia îi raporta câți bani a făcut în ziua respectivă, cum nu știe nici dacă bărbatul care o aștepta pe partea vătămată în fața Sălii Regatului Martorilor lui Iehova și căreia partea vătămată îi dădea bani este inculpatul.

Martora I. LS Jeanina a declarat, în esență, următoarele:

În cursul anului 2011, a apărut în parcarea A&A partea vătămată, pe care o cunoștea dinainte. De la aceasta, a aflat că are "bărbat", pe care îl cheamă A. și cu care locuiește împreună în cartierul Solvoi. Nu 1-a văzut niciodată pe acesta. Partea vătămată vorbea deseori la telefon, dar nu știe cu cine, deoarece se retrăgea de fiecare dată când era apelată. Nu știe intervalul de timp petrecut de persoana vătămată în parcare. Ea mergea acolo seara și o vedea pe aceasta stând până în jurul orelor 23,00 - 24,00. Partea vătămată avea clienți, dar tot timpul nu avea bani la ea decât 2 - 3 lei pentru cafea. Cu ocazia audierii ei de către instanță, martora nu a recunoscut că ar fi declarat la urmărire penală că partea vătămată nu avea niciodată bani la ea, deși a afirmat că declarația i-a fost citită de către comisarul BCCO care i-a luat-o și a semnat- o de bunăvoie. A recunoscut că a purtat o discuție cu mama inculpatului la unul din termenele de judecată, însă aceasta nu i-ar fi cerut să-și schimbe declarația.

Declarațiile martorilor M. O., M. F. -Viorica și P. M. O. nu sunt concludente pentru stabilirea stării de fapt, așa cum am precizat, împrejurarea că partea vătămată s-a prostituat și înainte de a deveni așa zisa concubină a inculpatului neavând vreo relevanță. Faptul că s-ar fi prostituat pentru sine este contrazis de probele din dosar, chiar și înainte de a-l întâlni pe inculpat partea vătămată era exploatată de

numitul Buno sau de sora acestuia R. A. (Ruoaica) sau mama lor (f. 28 verso vol. I u.p.).

În cuprinsul raportului psihologic nr. 6837/_, întocmit de un psiholog din cadrul Centrului Județean de Intervenție pentru Copilul Abuzat Cluj, s-au consemnat următoarele aspecte raportat la partea vătămată:

] "Atitudinea generală este de aparentă colaborare, răspunde la întrebări, dar urmărește scopuri care asigură confort imediat. Nu reușește să urmărească un scop pe termen lung (în acest context termenul lung fiind definit la nivelul unei atitudini constante pentru o perioadă de mai multe ore). Prin urmare nu este coerentă în declarații (nu există temporalitate sau strategii), iar afirmațiile nu sunt congruente cu trăirile emoționale. Încearcă să mențină controlul prin menținerea unei neclarități în afirmații, această acțiune fiind pe de o parte voluntară - pentru a putea amâna luarea de poziție, pe de altă parte datorită faptului că demersurile anchetei depășesc nivelul de înțelegere a fetei.

Atitudinea este motivată: de neîncrederea față de persoanele străine, cu preponderență reprezentanți ai autorităților și de urmărirea bunăstării imediate, prin protejarea imaginii fiecărei persoane de referință pentru ea.

Mediul familial din care provine R. este marcat de probleme socio- economice, scopul membrilor fiind supraviețuirea în situațiile de viață interpretate ca fiind critice. În acest context fiecare își asumă responsabilități pentru a menține o stare de siguranță, copiii mai mari fiind parentificați (investiți cu responsabilități de adult, care implică, probabil și responsabilități ce țin de procurarea de venituri).

Mediul de proveniență este marcat de promiscuitate, mama ei acceptând relația de concubinaj cu fiul "proprietarei" locuinței în care s-au mutat, acest gest fiind de asemenea considerat ca o normalitate.

Relația sa de cuplu cu A. se baza și exploata aceste vulnerabilități ale ei, respectiv nevoia de apartenență și nevoia de siguranță ambele nesatisfăcute datorită condițiilor descrise anterior. S-a lansat în relația de cuplu acest lucru însemnând independența de familia de origine și satisfacerea nevoilor sale. l R. accepta autoritatea lui A., supunându-se dorințelor acestuia; exprimarea afecțiunii din partea fetei s-a realizat prin practicarea prostituției în folosul acestuia, R. fiind habituată cu asumarea disconfortului în schimbul acceptării persoanei ei.

Relația dintre cei doi este marcată de ambiguitate și ambivalență.

Percepția Roxanei asupra lui A. este că acesta este puternic și poate obține ceea ce dorește prin forța fizică, considerându-1 capabil de a recurge la gesturi de cruzime.

  1. este perceput ca fiind capabil de a oferi protecție, dar și amenințător. În același timp vrea să corespundă expectanțelor lui (de a realiza o anumită sumă de bani), gestul având menirea de a-și demonstra utilitatea în relația de cuplu. În confruntările cu privire la faptul că A. folosește banii în scop propriu și nu în scopuri comune, R. dorește să afișeze o atitudine de revoltă, fără a fi autentică. Acestea, ca și relația cu un alt băiat (Ioji) au rolul de a menține interesul lui A. asupra ei și de a încerca să impună un anumit control. Aceste gesturi, deși sunt caracterizate de amenințări la adresa lui A. nu sunt finalizate, deoarece apar sentimente de loialitate dar și teamă de agresivitatea acestuia. Mecanismele de control exercitate de către A. exploatau vulnerabilitățile fetei, în sensul că, R. în încercarea ei de a-și demonstra utilitatea era convinsă să facă concesii și să acționeze împotriva propriei voințe prin faptul că

    era depreciată de el. în același timp A. recurgea și la amenințări, menținând pe de o parte nesiguranța (nesatisfacerea nevoilor fetei), pe de altă parte crea stare de frică.

    1. obișnuia să o apeleze telefonic pe R. în mod frecvent, la intervale scurte de timp, aceste convorbiri aveau rolul: de a-1 informa cu privire la starea ei, de a-și urmări obținerea câștigurilor, de a se asigura că acesta își îndeplinește rolul, de menținerea unei stări de dependență și control și dea întreține starea ei de nesiguranță.

Din punct de vedere emoțional, dominante par a fi sentimentele negative, lipsa de perspectivă și incapacitatea de a planifica și de a urmării un scop pe termen lung. Apare o alternanță în ceea ce privește starea emoțională, în general negativă, care se schimbă însă pentru scurte perioade de timp. Față de persoanele de referință (familia de origine, și prietenul ei A. ) apar sentimente de loialitate, motiv pentru care își asuma responsabilitatea pentru întreaga activitate desfășurată, preferă să își construiască o imagine negativă în fața autorităților, decât să facă declarații cu privire la rolul acestora în menținerea ei în stare de exploatare. în relație cu fostul prieten apar și sentimente de teamă, care se mențin și în absența lui, deoarece se consideră vulnerabilă pentru că locuiește în proximitatea fizică a familiei lui.

Imaginea sa despre propria persoană este una negativă, valoarea sa fiind dată de capacitatea sa de a-i apăra pe cei din jurul ei. Astfel definește situațiile utilizând standarde de evaluare alterate de mediul din care provine. Această identitate îi conferă utilitate, motiv pentru care conștientizarea propriei situații ar produce stres, deoarece ar pierde ancorele de apartenență și menirea.

Comportamentul fetei este caracterizat de expunere la riscuri, se angajează în comportamente sexuale de risc, din declarațiile sale rezultă că a practicat prostituția. Ea afirmă că uneori recurge la comportament adictiv, consumă alcool și se angajează în joc de noroc la aparate. Aceste comportamente sunt utilizate pentru a obține beneficii imediate.

Regulile stabilite de către persoanele care reprezintă autoritate sunt încălcate cu bună știință, R. cunoscând expectanțele mediului. Manifestă comportament opozant în relație cu adulții, acesta însă se limitează la reacții verbale. încălcarea regulilor este forma de răzvrătire, de manifestare a fenomenului parentificării, imposibilitatea de a se întoarce în rol de copil, după ce a fost investită cu responsabilități de adult".

Coroborând tot ceea ce au declarat martorii audiați în faza de judecată cu declarațiile date de aceștia în faza de urmărire penală, precum și cu celelalte probe administrate în cauză (declarația inculpatului, a părții vătămate, a reprezentantului ei legal și raportul psihologic) instanța reține în concluzie că inculpatul a racolat-o pe partea vătămată prin metoda mai sus descrisă în scopul clar ca aceasta să practice prostituția pentru el și să obțină în acest mod venituri, metoda în sine având la bază unele dintre modalitățile alternative de comitere a infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 (recrutare și găzduire). Pentru a o determina să obțină cât mai mulți bani a terorizat-o atât fizic, prin bătăi repetate și crunte cât și psihic prin umilire până la pierderea totală a stimei de sine, amenințări cu acte de agresiune, instigarea prietenilor la întreținerea de relații sexuale cu partea vătămată, care erau evident gratuite, fiind astfel întrunite și condițiile de existență ale alin. 2 al art. 13 din aceeași lege. A obligat-o să întrețină relații sexuale pe tarife mici, fără prezervativ, perioade lungi de timp din zi și noapte, chiar și atunci când mama ei i-a

tăiat părul pentru a o împiedica să iasă la parcare. A avut mereu un limbaj trivial față de partea vătămată, care nu este în nici un caz specific unei relații de prietenie măcar, darmite uneia de dragoste. A folosit toți banii pe care partea vătămată i-a obținut din prostituție pentru a-și cumpăra lui haine și încălțăminte, mâncare pentru familia sa și pentru jocuri de noroc. Niciodată nu i s-au părut suficienți banii câștigați de acesta și a făcut presiuni permanente pentru a determina partea vătămată să obțină cât mai mulți bani, pe care i i-a luat în întregime, toate cele de mai sus echivalând cu exploatarea.

Declarațiile martorilor sunt divizibile, prin urmare instanța va menține doar acele declarații ale acestora care se coroborează cu cele declarate în faza de urmărire penală, înlăturând aspectele declarate ca urmare a multiplelor manevre de zădărnicire a aflării adevărului. Este de remarcat faptul că de fiecare dată mama inculpatului sau frații și surorile acestuia au știut cine sunt persoanele ce urmează a fi audiate la următorul termen de judecată și, acestea au fost abordate, fie la locuința lor, fie pe holul instanței reușindu-se prin amenințări și rugăminți influențarea lor. Până și fratele părții vătămate, martorul P. M. O. a declarat împotriva surorii sale și probabil că și mama părții vătămate și chiar partea vătămată ar fi declarat împotriva a ceea ce se menționează în rechizitoriu dacă nu ar fi fost audiate în absența inculpatului din sala de judecată.

De altfel, este deosebit de relevant faptul că partea vătămată, mama și frații ei mai mici au fost introduși într-un program de protecție prin intermediul Fundației

"Rațiu"; pentru România, care comunică instanței, alături de Direcția pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Cluj modalitățile prin care familia inculpatului a amenințat-o pe partea vătămată și pe mama sa și, în general toate acțiunile de urmărire și intimidare pe care le-au folosit pentru a determina schimbarea declarațiilor acestora.

În drept, fapta inculpatului D. A., care în toamna anului 2011 (octombrie - noiembrie), în baza aceleiași rezoluții infracționale, a racolat-o pe partea vătămată minoră R. R. C., în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituției, și, utilizând acte de violență și amenințare, a obligat-o să practice prostituția în folosul lui în parcarea A&A din municipiul T., de la momentul racolării și până la data privării sale de libertate raportat la comiterea unei alte fapte, întreținându-se din sumele de bani obținute de aceasta prin practicarea de relații sexuale contra cost, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art.13 alin 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen..

Nu se poate pune problema achitării inculpatului pe motivul prev. de art. 10 lit. a C.pr.pen. deoarece este dovedită existența faptei și vinovăția inculpatului așa cum s-a arătat mai sus. Declarațiile martorilor ferenț Dolfina M. și Vraga C. a, administrate în faza de urmărire penală u pot fi luate în considerare de către instanță la pronunțarea soluției deoarece nu s-a solicitat audierea lor de către instanță și nici nu s-a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 C.pr.pen.. Faptul că mama părții vătămate se prostitua este puțin probabil și oricum irelevant, iar susținerea că acesteia nu i-a păsat că fiica sa se prostitua nu este adevărată, din contră, mama părții vătămate a fost foarte furioasă când a aflat, a tăiat părul fiicei sale, s-a deplasat la poliție pentru a denunța fapta inculpatului și a cerut nu o dată fiicei sale să se despartă de inculpat. Faptul că a locuit în continuare în casa mamei inculpatului nu îi poate fi imputat cât timp nu avea altă locuință și avea doi copii mici dintre care unul de 1 an și 6 luni la epoca faptelor.

Având în vedere faptul că vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate în cauză, în temeiul art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen se va dispune condamnarea inculpatului D. A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori la pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepsei, în temeiul art. 72 C.pen se va ține cont de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul de încriminare - de la 7 la 18 ani închisoare, de pericolul social deosebit de ridicat al infracțiunii săvârșite dacă ne raportăm la exploatarea prin practicarea prostituției a unui copil de 15 ani, vulnerabil din toate punctele de vedere, care a fost insultat, batjocorit, amenințat, bătut și umilit pe perioada unui an de zile, de temerea insuflată părții vătămate că orice nesocotire a ordinelor primite va avea drept consecință bătăi crunte, echivalând cu teroarea psihică, de faptul că infracțiunea a fost comisă în formă continuată, de împrejurarea că inculpatul este recidivist, are multiple antecedente penale săvârșind infracțiuni încă din perioada minoratului, practic fiind foarte puțin timp în libertate și și în acea perioadă comițând infracțiuni, de lipsa oricărei remușcări în ce privește fapta comisă, de modalitățile prin care, prin intermediul familiei sale, inculpatul a încercat zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea tuturor martorilor, urmărirea părții vătămate în toate locurile unde a fost ascunsă de către instituțiile amintite, sechestrarea fraților mai mici în ziua în care partea vătămată și mama sa trebuiau să dea declarație instanței, prin amenințarea cu moartea a părții vătămate și a mamei ei, de atitudinea ostilă avută de inculpat pe perioada procesului penal. Acesta nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, a încercat tot timpul să zădărnicească aflarea adevărului, nu a dat nici un fel de dovezi de îndreptare după condamnările anterioare și, în general, este predispus la săvârșirea de infracțiuni cu violență.

În concluzie, inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, instanța neidentificând vreo circumstanță atenuantă aplicabilă în speță.

Se va constata că infracțiunea a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/_ a Tribunalului Cluj, definitivă la data de_ prin decizia penală nr. 121/_ a Curții de Apel Cluj din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de_ cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 942 zile închisoare. prezenta infracțiune a fost comisă în termenul de încercare al liberării condiționate, prin urmare se impune revocarea acesteia și aplicarea tratamentului sancționator prev. de art. 61 C.pen cu prioritate față de cel prevăzut de art. 39 lit. a C.pen, primul permițând aplicarea unui spor de pedeapsă mai mic decât cel de la recidivă.

Se va constata că infracțiunea obiect al prezentului dosar a fost comisă în concurs real cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 353/_ a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la data de_, respectiv la pedeapsa rezultantă de 942 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 240/_ a Judecătoriei T., definitivă prin decizia penală nr. 1420/R/_ a Curții de Apel Cluj. Facem mențiunea că pedepsele de bază, aplicate prin sentințele amintite sunt de 4 ani închisoare și, respectiv 2 ani închisoare, rezultantele fiind obținute urmare a contopirii fiecăreia dintre pedepsele de bază cu restul rămas neexecutat de 942 zile închisoare din pedeapsa anterioară de 7 ai închisoare. Cele două rezultante au fost descontopite prin sentința penală nr. 1084/2013 a Judecătoriei Baia Mare în pedepsele de bază și restul rămas de executat, pedepsele de bază au fost contopite, iar apoi, pedeapsa mai grea a fost contopită cu restul rămas

neexecutat, stabilindu-se în final pedeapsa de 4 ani închisoare a cărei executare a început la data de_, dată de la care s-a dedus perioada executată.

În baza art. 36 alin. 1 C.pen se va descontopi pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1084/_ a Judecătoriei Baia Mare, rămasă definitivă prin nerecurare la data de_ în pedepsele componente de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 353/_ a Judecătoriei T. și 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 240/_ a Judecătoriei T. și restul de 942 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/_ a Tribunalului Cluj.

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 33 lit. a C.pen se va contopi pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată prin prezenta cu pedepsele de 4 ani închisoare și 2 ani închisoare anterior menționate și se va aplica pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. ca va fi sporită cu 6 luni, în total 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen cu executare în detenție. Sporirea pedepsei se impune raportat la numărul pedepselor aflate în concurs și la cuantumul relativ ridicat al acestora.

În baza art. 61 C.pen se va revoca liberarea condiționată și se va contopi restul rămas neexecutat de 942 zile închisoare cu pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 9 ani închisoa re și 3 ani int erzicerea drepturilo r prev . de a rt. 64

lit. a și b C.pen.

În baza art. 71 din Codul penal va priva pe inculpat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal.

În baza art. 36 alin. 3 C.pen se va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de_, la zi.

Se va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1165/2013 emis în baza sentinței penale nr. 1084/_ a Judecătoriei Baia Mare și se va dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei în conformitate cu cele de mai sus.

Partea vătămată R. R. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

45.000 lei daune morale, sumă rezonabilă raportat la încălcarea de către inculpat a celor mai elementare drepturi ale omului în cazul părții vătămate, respectiv dreptul la libertate fizică și psihică, dreptul la hrană, la ocrotirea copilului minor, dreptul la odihnă, etc, la perioada de exploatare, la sumele obținute de inculpat prin exploatarea părții vătămate.

Prin urmare, în baza art. 14 și urm. și art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998 din Codul civil va obliga inculpatul să plătească părții civile R. R. C., suma de 45.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 191 alin. 1 C.pen va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 4800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 150 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu acordat av. Mocean M. în ședința publică din data de_ .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

În baza art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a C.pen condamnă pe inculpatul D. A. , fiul lui A. și O., născut la data de_ în T., cetățean român, domiciliat în mun. T., str. Nicolae T., nr. 11D, studii 8 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist, CNP

1., posesor al CI seria KX nr. 3. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată la pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.

Constată că infracțiunea a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/_ a Tribunalului Cluj, definitivă la data de_ prin decizia penală nr. 121/_ a Curții de Apel Cluj din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat la data de_ cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 942 zile închisoare.

Constată că infracțiunea obiect al prezentului dosar a fost comisă în concurs real cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 353/_ a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la data de_, respectiv la pedeapsa rezultantă de 942 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 240/_ a Judecătoriei T., definitivă prin decizia penală nr. 1420/R/_ a Curții de Apel Cluj.

În baza art. 36 alin. 1 C.pen descontopește pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1084/_ a Judecătoriei Baia Mare, rămasă definitivă prin nerecurare la data de_ (sentință de contopire) în pedepsele componente de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 353/_ a Judecătoriei T. și 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 240/_ a Judecătoriei T. și restul de 942 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/_ a Tribunalului Cluj.

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 33 lit. a C.pen contopește pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată prin prezenta cu pedepsele de 4 ani închisoare și 2 ani închisoare anterior menționate și aplică pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe care o sporește cu 6 luni, în total 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen cu executare în detenție.

În baza art. 61 C.pen revocă liberarea condiționată și contopește restul rămas neexecutat de 942 zile închisoare cu pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 9 ani închisoa re și 3 ani int erzicerea drepturilo r prev . de art. 64 lit. a și b C.pen.

În baza art. 71 din Codul penal privează pe inculpat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal.

În baza art. 36 alin. 3 C.pen deduce din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de_, la zi.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1165/2013 emis în baza sentinței penale nr. 1084/_ a Judecătoriei Baia Mare și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei în conformitate cu cele de mai sus.

În baza art. 14 și urm. și art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998 din Codul civil obligă inculpatul să plătească părții civile R. R. C., domiciliată în mun. T., str. Nicolae T., nr. 11, jud. Cluj suma de 45.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 191 alin. 1 C.pen obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 4800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 150 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu acordat av. Mocean M. în ședința publică din data de_ .

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu părțile, respectiv de la pronunțare cu procurorul.

Pronunțată în ședință publică, azi_ .

PREȘEDINTE

S. T.

GREFIER

M. S.

Red. S.T./C.B./_ /3 ex.

← Sentința penală nr. 80/2013. Trafic de minori  Sentința penală nr. 93/2013. Trafic de minori →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Sentința penală nr. 502/2013. Trafic de minori