Legitimă apărare. Depăşirea limitelor unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului
| Comentarii |
|
Fapta unei persoane în vârstă şi bolnavă, de a se apăra în faţa utacului violent, cu palma şi picioarele, dezlănţuit de un tânăr viguros şi cunoscut ca având o fire violentă, prin lovirea agresorului cu cuţitul într-o zonă vitală a corpului, constituie o apărare legitimă, în condiţiile prevederilor art. 44 alin. 3 C. pen. (devenit alin. 4, în urma completării textului prin Legea nr. 169/2002).
(Secţia penală, decizia nr. 3594 din 27iunie 2001)
Inculpatul F.D. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor prevăzută în art. 20 raportat la art. 174 C. pen., reţinându-se că, la 9 decembrie 1998, seara, partea vătămată aflată în stare avansată de ebrietate, a venit la locuinţa inculpatului, pentru a consuma împreună cu acesta băuturi pe care le adusese cu el.
Inculpatul a refuzat să bea, motiv pentru care a fost lovit de partea vătămată; rispostând, inculpatul a lovit-o cu cuţitul, cauzându-i leziuni vindecabile în 40-45 de zile, viaţa fiindu-i pusă în primejdie.
Tribunalul Mureş, prin sentinţa penală nr. 147 din 5 octombrie 1999, a schimbat încadrarea juridică
a faptei în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută în art. 182 alin. 1, cu aplicarea art. 73 lit. b C. pen.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin decizia penală nr. 213 din 2 noiembrie 2000, a admis apelul procurorului şi a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea tentativei la infracţiune de omor, menţinând circumstanţa atenuantă a provocării. Apelul inculpatului a fost respins.
Prin recursul de faţă inculpatul a criticat decizia susţinând că a săvârşit fapta în legitimă apărare.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 44 C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare.
Este în legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, dacă pune în pericol grav persoana sa.
Este de asemenea în legitimă apărare şi acela care, din cauza tulburării sau temerii, a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul.
în această din urmă situaţie s-a aflat inculpatul.
Este stabilit că, supărat de refuzul inculpatului de a consuma împreună băuturi alcoolice, victima l-a agresat lovindu-l cu palma şi cu piciorul până când inculpatul s-a prăbuşit.
Este, de asemenea, stabilit că partea vătămată are o comportare agresivă, mai ales supă ce consumă băuturi alcoolice.
Din fişa medicală a inculpatului rezultă că acesta a fost operat de hernie de disc, fiind suferind şi de alte boli.
Inculpatul este în vârstă de 70 de ani şi grav bolnav, iar victima, în vârstă de 28 de ani, este viguroasă şi cunoscută ca agresivă, ceea ce explică faptul că, în faţa atacului dezlănţuit al victimei, inculpatul s-a apărat cum a putut, folosind cuţitul.
Fiind, deci, întrunite condiţiile unei apărări legitime în sensul prevederilor din art. 44 alin. 3 C. pen., recursul inculpatului a fost admis, dispunându-se achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C. pr. civ. şi la art. 44 alin. 3 C. pen.
| ← Legitimă apărare. Depăşirea limitelor unei apărări... | Daune morale. Furtul unor obiecte de artă din colecţie.... → |
|---|
