CSJ. Decizia nr. 529/2002. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.529Dosar nr.5316/2002
Şedinţa publică din 4 februarie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul R.V. împotriva deciziei penale nr.731 din 14 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
S-a prezentat recurentul condamnat R.V., aflat în stare de detenţie, asistat de avocat D.L. apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul condamnatului a solicitat admiterea recursului declarat, casarea hotărârilor pronunţate şi întreruperea executării pedepsei pentru motivele arătate.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat, ca nefondat.
Condamnatul a lăsat soluţionarea cauzei la aprecierea instanţei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.863 din 24 septembrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată petiţionarului condamnat R.V. prin sentinţa penală nr.101/17 februarie 2002 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, pentru infracţiunea de tâlhărie.
S-a motivat că cererea întemeiată pe dispoziţiile art.455 Cod procedură penală raportat la art.453 lit.c din acelaşi cod nu a fost dovedită, situaţia din familia condamnatului fiind preexistentă condamnării, iar în prezent minorii sunt instituţionalizaţi în Căminul 13.
Apelul declarat împotriva acestei hotărâri a fost respins prin Decizia nr.731 din 14 noiembrie 2002 pronunţată de Secţia I Penală de la Curtea de Apel Bucureşti cu aceeaşi motivare că situaţiile reliefate şi de referatul Serviciului de Asistenţă Socială, Alocaţii de la Consiliul Local al Sectorului 2 Bucureşti sunt preexistente condamnării iar prin întreruperea executăriipe timp de trei luni nu pot fi rezolvate.
Nemulţumit şi de această hotărâre, condamnatul a atacat-o cu recurs. A motivat că prin întreruperea executării pedepsei pe timp de 3 luni ar avea posibilitatea să muncească şi să procure lemnele de foc necesare minorilor pentru a reuşi să iasă din iarnă.
Recursul este nefondat.
Cele două instanţe au reţinut corect că problemele familiale, de natură bănească mai ales, au existat şi înainte de condamnarea inculpatului care nu a lucrat niciodată. În acest moment problema lemnelor pentru încălzirea copiilor este un motiv nejustificat, deoarece minorii sunt instituţionalizaţi la Căminul 13 Bucureşti unde beneficiază de masă şi cazare.
Aşa fiind, se constată că cele două instanţe au apreciat corect că nu există împrejurări speciale care să impună întreruperea executării pedepsei, pronunţând hotărâri legale şi temeinice.
Recursul urmează a fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat, iar recurentul obligat să plătească cheltuieli judiciare statului conform art.192 alin.2 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.V., împotriva deciziei penale nr.731 din 14 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală.
Obligă condamnatul la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 541/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 528/2002. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
