CSJ. Decizia nr. 548/2002. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.548Dosar nr.4816/2002
Şedinţa publică din 5 februarie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr.699/A din 24 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-au prezentat recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat G.S., apărător desemnat din oficiu şi intimata parte vătămată Ş.S.
A lipsit intimata parte civilă Spitalul Slobozia.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi reducerea pedepsei aplicate.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, întrucât pedeapsa a fost just individualizată.
Partea vătămată a cerut respingerea recursului.
Inculpatul declară că este de acord cu susţinerile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.234 din 7 august 2002 a Tribunalului Ialomiţa, inculpatul B.D. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b Cod penal pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor.
S-a făcut aplicarea art.71 şi 64 Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal s-a dedus perioada arestării preventive din pedeapsa aplicată de la 20.02.2002 la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 33.082.127 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vătămată Ş.S. către partea civilă Spitalul Slobozia.
În baza art.118 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei coase.
S-a dispus restituirea către partea vătămată Ş.S. a unui topor aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Ialomiţa.
În baza art.191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 3.000.000 lei din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei este suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În după-amiaza zilei de 23 decembrie 2001, pe fondul unor neînţelegeri mai vechi, între fraţii B.D. şi B.P. – pe de o parte – şi fraţii Ş.T. şi Ş.S. – pe de altă parte – a izbucnit un conflict, în timpul căruia combatanţii s-au înarmat cu beţe şi unelte.
Partea vătămată Ş.S. – tatăl lui Ş.T. – speriat de posibilele consecinţe ale faptului că fiul său luase cu sine un topor, l-a urmărit pe acesta şi l-a ajuns în dreptul gardului locuinţei familiei B., rugându-l să se lase dezarmat şi să se întoarcă în domiciliu.
În momentul în care partea vătămată şi fiul său s-au întors cu spatele pentru a pleca acasă, inculpatul B.D. a ridicat coasa peste gard şi l-a lovit pe Ş.S. în zona hemitoracelui drept.
Din raportul de expertiză medico-legală nr.133 din 13 februarie 2002 întocmit de Serviciul medico-legal Ialomiţa rezultă că Ş.S. a suferit o plagă înjunghiată la baza hemitoracelui drept cu deschiderea pleurei şi interesarea ficatului, hemocoleperitoneu. Leziunile de violenţă au fost produse prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, au necesitat 35-40 zile de îngrijire medicală şi i-au pusviaţa în primejdie (f.19 dosar urmărire penală).
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe fotografice, acte medico-legale, declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpatului.
Acesta nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, susţinând că martorul Ş.T. a pătruns în curtea locuinţei sale, ameninţându-l cu toporul şi l-a împins pe tatăl său Ş.S. care s-a împiedicat şi a intrat cu corpul în lama coasei, unealtă cu care inculpatul se înarmase pentru a se apăra de agresiunea ce se desfăşura împotriva sa.
Această apărare a fost verificată de instanţa de fond şi înlăturată ca nereală pe baza depoziţiilor martorilor oculari coroborate cu datele rezultate din actele medico-legale.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penal nr.699 din 24 octombrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, deducând prevenţia la zi şi dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul, care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art.3859 pct.14 Cod procedură penală.
Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este întemeiat.
Instanţa de judecată a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art.72 Cod penal, individualizând pedeapsa aplicată în funcţie de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite, de modalitatea şi condiţiile concrete în care aceasta a fost comisă, de consecinţele suportate de partea vătămată.
Totodată, instanţa de judecată a avut în vedere datele despre persoana inculpatului, faptul că acesta este tânăr, este infractor primar, dar şi poziţia procesuală nesinceră a acestuia.
Pentru aceste considerente, orientarea instanţei de judecată la o pedeapsă privativă de libertate, la limita minimă specială prevăzută de lege este justă şi în măsură să asigure şi realizarea scopului pedepsei prevăzut de articolul 52 din Codul penal, acela de reeducare şi prevenire a săvârşirii de alte fapte antisociale de către inculpat.
Constatând că în cauză nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
Timpul arestului preventiv se va deduce din pedeapsa aplicată de la 20 februarie 2002 la zi.
Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr.699/A din 24 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 februarie 2002 la 5 februarie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 549/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 541/2002. Penal → |
|---|
