CSJ. Decizia nr. 596/2002. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.596Dosar nr.4601/2002
Şedinţa publică din 6 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul M.T. împotriva deciziei penale nr.381 din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
S-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu, avocat B.E. , lipsind inculpatul şi intimata parte civilă Spitalul Clinic nr.1 Judeţean Timiş şi intimata parte vătămată M.F.
Procedura de citare a fost îndeplinită .
Apărătorul inculpatului a cerut admiterea recursului punând concluzii cu privire la reducerea pedepsei.
Procurorul a cerut respingerea recursului ca nefondat, considerând că pedeapsa aplicată a fost just individualizată.
CURTEA
Asupra recursului de faţă,
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.213 din 22 august 2002, pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr.3684/2002, în baza art.20 raportat la art.174 şi 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal a condamnat pe inculpatul M.T.la3 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiuniea deomor calificat şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b,e Cod penal pe odurată de 3 ani, după executarea pedepsei .
Pe durata şi în condiţiile art.71 Cod penal a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 Cod penal.
In baza art.346 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art.998 şi urm. cod civil a admis acţiunea civilă exercitată de Spitalul Clinic nr.1 Judeţean Timiş şi a obligat inculpatul să-i plătească acestuia suma de 4.544.363 lei , reprezentând cheltuieli de spitalizare.
A luat act că partea vătămată M.F., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
In baza art.191 şi urm. Cod procedură penală a obligat pe inculpat să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare .
Pentru a hotărî astfel Tribunalul Arad a reţinut următoarele :
La 21.11.2001, partea vătămată M.F., trecând pe la poarta inculpatului şi fiind în stare avansată de ebrietate, a lovit cu picioarele în poarta acestuia şi le-a adresat injurii. Soţia inculpatului a ieşit în stradă şi cu o furcă a înţepat-o pe partea vătămată în picior. La rândul său, partea vătămată a ripostat şi a lovit-o şi el pe soţia inculpatului după care aceasta din urmă intrat în curte . La scurt timp a ieşit în stradă inculpatul, care cu o sapă a lovit-o pe partea vătămată în cap.Coada sapei s-a rupt, partea vătămată a căzut la pământ , iar cu coada ruptă, inculpatul a continuat să o lovească pe partea vătămată până la intervenţia martorului M.I.. Partea vătămată a suferit leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat45 de zile îngrijiri medicale şi a fost internată în spital (a se vedea actele medico-legale f.11,14, dos.urm.pen.)
S-a reţinut că inculpatul a comis fapta în condiţiile art.73 lit.b Cod penal, sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea victimei .
Inculpatul a recunoscut fapta, dar consideră că este nevinovat,întrucât a fost provocat de partea vătămată.Nu este cunopscut cu antecedente penale şi a fost cercetat în stare de libertate, întrucât prezintă o infirmitate fizică permanentă gravă.
Impotriva sentinţei penale nr.213 din 22.08.2002 a Tribunalului Arad în termen legal a declarat apel inculpatul fără să motiveze apelul în scris şi fără să se prezinte în faţa instanţei pentru susţinerea lui orală.
Apelul a fost respins ca nefondat , prin Decizia penală nr.381/2002.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei din oficiu, în baza probelor administrate în cauză, se constată că prima instanţă a reţinut corect starea de fapt, a făcut o corectă încadrare juridică a faptei în dispoziţiile legale, iar în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal a aplicat o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social al faptei comiseşi persoana inculpatului, fiind de natură să asigure atât reeducarea inculpatului cât şi prevenţia generală.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei.
Curtea, examinând cauza, în raport de motivul invocat analizat prin prisma dispoziţiilor art.3859 pct.14Cod procedură penală şi din oficiupotrivit dispoziţiilor alin.3 al aceluiaşi articol, constatăcă recursul este nefondat.
Instanţele au avut în vedere criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal dîndu-se în egală măsurăeficienţă, astfel încât pedeapsa aplicată este de natură a-şi atinge scopul, nejustificându-se reducerea acesteia .
Cum, nici din oficiu nu se constată că sunt motive care să conducă la casarea hotărârilor urmează ca în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penalărecursul să fie respins ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C ID E :
Respinge recursul declaratde inculpatul M.T. împotriva deciziei penale nr.381 din 7 octombrie 2002a Curţii de Apel Timişoara, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului1.100.000 lei,din care suma de300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 6 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 598/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 594/2002. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|