CSJ. Decizia nr. 891/2002. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.891Dosar nr.2284/2002
Şedinţa publică din 20 februarie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnata R.B.M. împotriva deciziei penale nr.93 din 11 aprilie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
A lipsit condamnata.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a învederat cererea formulată de condamnată, prin care renunţă la recursul declarat.
Procurorul a cerut a se lua act de declaraţia condamnatei, prin care renunţă la recurs.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.43/2002 pronunţată la 4 martie 2002 de Tribunalul Bihor, acesta a respins cererea condamnatei R.B.M. privind întreruperea executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin Decizia penală nr.4/A/11 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Oradea, care a modificat sentinţa penală nr.269 din 16 octombrie 2000 a Tribunalului Bihor şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr.4897 din 14 noiembrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a obligat pe condamnată la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului şi 150.000 lei pentru avocat din oficiu, sumă ce se va recupera din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.453 lit.c Cod procedură penală privind amânarea executării pedepsei, împrejurările invocate de condamnată, deşi reale, nu sunt de natură a produce consecinţele grave prevăzute de lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen condamnata, solicitând desfiinţarea şi modificarea ei în sensul admiterii cererii sale, ţinând cont de problemele familiale arătate.
Examinând sentinţa apelată prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, în limitele legale, se reţine că apelul este nefondat, situaţia familială grea a condamnatei nejustificând amânarea executării pedepsei, atât timp cât într-o perioadă maximă de amânare a executării prevăzută de lege, respectiv, de 3 luni, aceste probleme nu pot fi rezolvate.
Drept urmare, prin Decizia penală nr.93/2002, Curtea de Apel Oradea a respins, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, apelul, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnata, care printr-o cerere depusă la dosar a solicitat să se ia act că îşi retrage recursul, deoarece motivele invocate iniţial în cererea sa nu mai subzistă, fiind pusă în libertate.
În raport de această situaţie şi de dispoziţiile art.369 coroborat cu art.3854 alin.2 Cod procedură penală se va lua act de retragerea recursului declarat de condamnată împotriva deciziei penale nr.93 din 11 aprilie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea recursului declarat de condamnata R.B.M. împotriva deciziei penale nr.93 din 11 aprilie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă pe recurentă să plătească statului 400.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 895/2002. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 198/2002. Penal → |
|---|
