Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 123/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 123/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 1559/85/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 123/2015
Ședința publică de la 08 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Grefier D. M.
Ministerul Public - D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial A. I. a fost reprezentat de procuror D. Magdea
Pe rol contestația declarată de condamnatul S. V. G. împotriva sentinței penale nr. 83/29.07.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică contestatorul S. V. G., asistat de apărătorul ales, avocat C. L. M..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat C. L. M., apărătorul ales pentru contestatorul S. V. G., solicită în baza art. 95 alin.1 C.pen. admiterea contestației și modificarea sau încetarea obligației de a nu părăsi țara pe perioada în care contestatorul are o ofertă de muncă în străinătate, așa cum rezultă din documentele existente la dosar Apreciază că au intervenit motive obiective care justifică necesitatea diminuării parțiale a condițiilor de supraveghere impuse prin decizia penală definitivă, deoarece condamnatul are oportunitatea de a lucra în străinătate ca și consultant de vânzări. Apreciază că prin modificarea sau încetarea obligației de a nu părăsi țara s-ar da eficiență art. 95 alin.1 C.pen. dându-se în acest fel contestatorului, șanse mai mari de îndreptare și ar întării principiile de drept care consacră libera circulație a persoanelor potrivit art.13 din CEDO. Arată că la dosar există raportul întocmit de Centrul de Prevenire, Combatere și Evaluare Antidrog Sibiu din care rezultă că riscul criminogen în ceea ce-l privește pe contestator este apreciat spre minim, acesta nu prezintă semne de intoxicație, abstinență sau dependență. Arată că motivul pentru care contestatorul a fost condamnat a fost înlăturat, acesta a îndeplinit în măsura în care a fost posibil și aproape în totalitate, toate măsurile de supraveghere dispuse impuse de instanța de fond, a realizat muncă în folosul comunității. Apreciază că este admisibilă contestația deoarece instanța de fond nu a ținut cont de voința reală motivată în drept prin contestația formulată.
Reprezentantul Ministerului Public - D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial A. I., precizează că indiferent ce discuții ar suporta fondul, în condițiile în care se circumscriu anumite dispoziții procedurale penale care sunt imperative, orice alte discuții pe fondul cauzei, indiferent de cât ar fi de îndreptățit sau neîndreptățit inculpatul să plece la muncă în Olanda motivate și de motivele obiective invocate care să justifice necesitatea diminuării parțiale a condițiilor de supraveghere, este de prisos. Apreciază că această contestație este inadmisibilă, având în vedere că, potrivit art.557 alin.10 C.pr.pen., instanța de executare se pronunță printr-o hotărâre definitivă. Pe fondul cauzei, apreciază că hotărârea pronunțată de Tribunalul Sibiu este legală și temeinică, condamnatul a fost luat în evidență de serviciul de probațiune Sibiu și convocat la termenul din 30 martie 2015, a fost supravegheat doar timp de trei luni, în condițiile în care a fost condamnat pentru trafic de droguri, contestatorul vrea să plece în Olanda, o țară care recunoscută pentru toleranța și permisivitatea pe care o are față de consumul acestor substanțe și în acest context solicită respingerea contestației și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Contestatorul condamnat S. V. G., având ultimul cuvânt, solicită umil și pătimaș admiterea contestației și modificarea măsurii interzicerii de părăsire a României. Arată că motivul acestei solicitări îl reprezintă faptul că dorește să muncească în străinătate deoarece se află într-o situație delicată. Muncește în prezent, are poprire pe salariu, care este foarte mic și face promisiunea că își va păstra devotamentul față de programul de reabilitare. Arată că a fost foarte punctual și încearcă să respecte orice măsură pe care o sugerează sau o impune instanța sau Serviciul de probațiune. Arată că vede o altă posibilitate pentru a scăpa de datoriile foarte mari pe care le are față de sta și față de rude, așa cum rezultă din somațiile de plată depuse la dosar. Arată că nu dorește să fugă, ci doar să meargă în altă țară, care întâmplător este Olanda, dar acolo a mai locuit și a mai muncit cu contract de muncă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 83/29.07.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția Penală, a fost respinsă cererea formulată de petentul S. V. G. - fiul lui I. și V., născut la data de 26.02.1985 în Sibiu, jud. Sibiu, domiciliat în Sibiu, ., ., jud. Sibiu, C.N.P._, posesor al C.I. . nr._ eliberat de S.P.C.L.E.P. Sibiu.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 100 lei.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 13 mai 2015 s-a înregistrat cererea formulată de petentul S. V. G., prin care s-a solicitat diminuarea parțială a condițiilor de supraveghere impuse de instanță cu referire la obligarea de a nu părăsi țara fără acordul instanței. Pe cale de consecință s-a mai solicitat acordul de a părăsi teritoriul României pe toată durata de valabilitate a contractului său de prestare de servicii încheiat cu firma Soap & Co. Ltd, prin intermediul S.C. Business Activ Consult S.R.L. Cluj N..
Și-a motivat cererea, în esență, cu posibilitatea de a obține un venit minim garantat de 1.000 euro precum și un comision de vânzări cuprins între 15% și 30%, arătând că în România nu poate beneficia în prezent de o astfel de oportunitate.
În drept cererea a fost motivată pe dispozițiile art.95 C.pen. și art.553 alin.1 C.pr.pen.
La termenul din 22 iulie 2015 și-a precizat cererea ca fiind o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art.557 alin.10 C.pr.pen.
La dosar s-au depus mai multe înscrisuri precum decizia penală nr.311/A/2015 a Curții de Apel A. I. și contractul de prestări servicii dintre petent și firma Soap & Co. Ltd.
A fost atașat dosarul nr._ al Tribunalului Sibiu.
La cererea instanței s-a efectuat un raport de evaluare a petentului de către Serviciul de Probațiune Sibiu.
Din înscrisurile aflate la dosar rezultă următoarele:
Prin decizia penală nr.311/A din 19 martie 2015 a Curții de Apel A. I. s-a stabilit pentru petent o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare în urma comiterii a trei infracțiuni de trafic de droguri. S-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de 4 ani.
I s-a impus ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile care îi revin, astfel:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, la datele fixate de acesta ;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
f) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
g) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
h) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
De asemenea, i s-a mai impus să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile în cadrul Primăriei municipiului Sibiu sau la A.J.O.F.M. Sibiu, sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.
A fost luat în evidențele Serviciului de probațiune Sibiu fiind convocat aici la data de 30 martie 2015, fiind în supraveghere până la data întocmirii raportului doar o perioadă de 3 luni.
Față de această perioadă scurtă Tribunalul Sibiu reține că nu au intervenit motive care să justifice schimbarea obligațiilor ce s-au fost impuse. Se apreciază că acestea trebuiesc menținute în continuare, în totalitatea lor.
Pe de altă parte, cererea ca instanța să-și dea acordul de părăsire a țării pe o perioadă nedeterminată, prin plecarea în Olanda, ceea ce reiese din clauzele contractului depus de petent, vine în contradicție cu prevederile art.46 alin.2 din Legea nr.253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal care stabilesc în mod imperativ că durata părăsirii țării nu poate depăși 30 de zile într-un an.
În același timp nu poate fi neglijat nici aspectul de oportunitate reținut și argumentat în referatul Serviciului de probațiune în sensul existenței unui risc criminogen reieșit din eventuala plecare în Olanda cunoscută ca o țară permisivă în materia consumului de droguri.
În ceea ce privește natura juridică a cererii se constată că nu este vorba de o contestație la executare ci de o cerere de părăsire a țării întemeiată pe dispozițiile art.557 alin.10 C.pr.pen. și art.46 alin.1 din Legea nr.253/2012.
În consecință, pentru toate cele arătate, cererea va fi respinsă.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 100 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul condamnat S. V. G..
Prin apărătorul ales petentul a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință, admiterea cererii sale de modificare sau încetare a obligației de a nu părăsi țara pe perioada în care are o ofertă de muncă în străinătate.
În motivarea contestației se apreciază că au intervenit motive obiective care justifică necesitatea diminuării parțiale a condițiilor de supraveghere impuse prin decizia penală definitivă, deoarece condamnatul are oportunitatea de a lucra în străinătate ca și consultant de vânzări. Apreciază că prin modificarea sau încetarea obligației de a nu părăsi țara s-ar da eficiență art. 95 alin.1 C.pen. dându-se în acest fel contestatorului, șanse mai mari de îndreptare și ar întării principiile de drept care consacră libera circulație a persoanelor potrivit art.13 din CEDO.
Arată că la dosar există raportul întocmit de Centrul de Prevenire, Combatere și Evaluare Antidrog Sibiu din care rezultă că riscul criminogen în ceea ce-l privește pe contestator este apreciat spre minim, acesta nu prezintă semne de intoxicație, abstinență sau dependență. Arată că motivul pentru care contestatorul a fost condamnat a fost înlăturat, acesta a îndeplinit în măsura în care a fost posibil și aproape în totalitate, toate măsurile de supraveghere dispuse impuse de instanța de fond, a realizat muncă în folosul comunității. Apreciază că este admisibilă contestația deoarece instanța de fond nu a ținut cont de voința reală motivată în drept prin contestația formulată.
Curtea de Apel examinând sentința penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată a fi inadmisibilă contestația formulată de petentul S. V. G., din următoarele considerente:
Prin contestația formulată petentul S. V. G. apreciază că în cauză sunt incidente disp. art. 95 al. 1 C.p., astfel că și contestația este admisibilă.
În mod corect instanța de fond a încadrat cererea petentului ca fiind o cerere de părăsire a țării întemeiată pe dispozițiile art.557 alin.10 C.pr.pen. și art.46 alin.1 din Legea nr.253/2012 și nu o contestație la executare, în speță chiar petentul întemeindu-și cererea pe disp. art. 553 referitoare la executarea hotărârilor penale.
Conform art. 557 al. 10 C.p.p. instanța de executare soluționează cererea printr-o încheiere definitivă. Împrejurarea că instanța a denumit hotărârea ca”sentință” nu înlătură caracterul definitiv al acesteia, astfel că în baza art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. a C.p.p. contestația formulată de petentul S. V. G. va fi respinsă ca inadmisibilă.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p. petentul va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă contestația declarată de condamnatul S. V. G. împotriva sentinței penale nr. 83/29.07.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția Penală.
Obligă condamnatul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Definitivă.
Pronunțată și ședința publică azi, 8.09.2015.
Președinte, Grefier,
D. G. D. M.
Red./tehn./DG
2ex./28.09.2015
Jud.fond C. B.
| ← Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 136/2015.... → |
|---|
