Tăinuirea (art. 221 C.p.). Decizia nr. 8/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 8/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 20483/306/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 8/A/2015

Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. G.

Judecător A. G. M.

Grefier L. B.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin:

A. P. – procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra soluționării apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul T. A. I., împotriva sentinței penale nr. 360/09.07.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 16 decembrie 2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării la data de 7 ianuarie 2015, iar ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 391 alin. 2 C.pr.pen. a stabilit termen de pronunțare la această dată.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față:

Constată că prin sentința penală nr. 360/9.07.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu – Secția penală, în baza art.221 alin.1 din C.pen. din 1969 cu aplic.art.37 lit.a din C.pen. din 1969 și art.5 C.pen. a fost condamnat inculpatul T. A. I., fiul lui L. și A., născut la data de 7.08.1990 în Sibiu, jud.Sibiu, domiciliat în Sibiu, ., ., jud. Sibiu, CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii 8 clase, fără ocupație, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, la 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 rap.la art.83 alin.1 din C.pen. din 1969 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului T. A. I. prin sentința penală nr.288/2010 a Judecătoriei Sibiu și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute 3 ani și 5 luni închisoare.

În baza art.71 din C.pen. din 1969 s-a interzis inculpatului T. A. I. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b din C.pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului T. A. I. durata reținerii de 24 de ore din 29.12.2009.

2. În baza art.396 alin.5 C.proc.pen. rap.la art.16 lit.c C.proc.pen. a fost achitat inculpatul M. D. A., fiul lui D. și S., născut la data de 10.02.1985 în Sibiu, jud. Sibiu, domiciliat în Sibiu, ., ., CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, angajat la S.C. Inhera Trans S.R.L. Sibiu, necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art.221 din C.pen. din 1969 cu aplic.art.5 C.pen.

În baza art.25 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.397 alin.1 C.proc.pen. s-a constatat recuperat integral prejudiciul produs părții civile .. Sibiu.

În baza art.118 alin.1 lit.e din C.pen. din 1969 s-a confiscat de la inculpatul T. A. I. suma de 100 lei.

În baza art.274 alin.1, 2 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. onorariile apărătorilor din oficiu au rămas în sarcina statului.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

P. rechizitoriul emis de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu în dosarul nr.4337/P72013 înregistrat pe rolul instanței sub nr._/306/2013 s-a dispus:

1. Trimiterea în judecată a inculpatului T. P. V., cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a și g Cp cu aplic art 75 lit c C.pen.

2. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului R. Ș. O., pentru complicitate la furt calificat prev de art 26 Cp rap la art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a și g Cp cu aplic art 99 C.pen.

3. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului T. A. I., recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev de art 221 Cp cu aplic art 37 lit a C.pen.

4. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. D. A., pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev de art 221 C.pen.

5. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului D. R. E., pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev de art 221 Cp cu aplicart 99 C.pen. și aplicarea următoarei sancțiuni cu caracter administrativ: amendă administrativă în cuantum de câte 500 lei.

În fapt s-a reținut că în ziua de 01.08.2013, în jurul orelor 15:00, inculpatul T. P. V. se afla împreună cu învinuitul R. Ș. O. și Ș. A. în barul MOCCA de pe . Valea Aurie din mun Sibiu. La un moment dat R. Ș. O. zis „Ț.” a observat un agent de vânzări, care a adus mai multe cartușe de țigări în local și i-a atras atenția lui T. P. V., știind că acesta intenționa de mai mult timp să sustragă bunuri din local. Cei doi s-au înțeles să acționeze în seara respectivă, astfel conform înțelegerii, inculpatul T. P. V. urma să rămână în incinta localului după închidere, iar R. Ș. O. trebuia să supravegheze zona, să îl ajute să iese din local și să care bunurile sustrase.

După ce au stabilit modul în care vor acționa R. Ș. O. și T. P. V. s-au despărțit în jurul orelor 18:00. În jurul orelor 22:00 cei doi s-au întâlnit din nou în zona barului MOCCA iar pe la 22:45-22:50, profitând de faptul că îi cunoștea atât pe administratorul localului, S. I., cât și pe angajate, aceștia permițându-i de multe ori să petreacă timp îndelungat în bar, cunoscându-i situația personală dificilă, inculpatul T. P. V. a intrat în bar cu puțin timp înainte de ora închiderii știind că nu va da naștere nici unei suspiciuni. Într-un moment de neatenție al barmaniței localului MOCCA, inculpatul T. P. Valerius-a ascuns la baie. După ce barul a fost închis inculpatul T. P. V. a ieșit din ascunzătoare și a început să pună în mai mulți saci din polietilenă cartușe de țigări pe care le-a găsit în local. Între timp în jurul orelor 00:30 în spatele barului MOCCA a sosit și D. R. E.. Acolo pe lângă învinuitul R. Ș. se mai aflau C. R., Ș. A. zis „A. B.”și T. I.. În tot acest timp învinuitul R. Ș. O., conform înțelegerii avute cu inculpatul T. P. V., stătea în afara barului și supraveghea zona. Acesta s-a deplasat de mai multe ori la geamul localului și comunica cu T. P. V. prin intermediul mesajelor text scrise pe telefon. Apoi apropia ecranul telefonului de geam pentru ca inculpatul T. P. V. să poată citi mesajul.

S-a mai arătat că între timp învinuitul R. Ș. O. l-a sunat pe martorul Stâneci A. pe care l-a rugat să îl ducă cu mașina, acasă, în loc. Ruși, deoarece are niște bagaje. A stabilit cu acesta să se întâlnească pe Calea Poplăcii în jurul orelor 02:00. În jurul orelor 02:00 R. Ș. O. zis „Ț.” i-a scris un SMS prin care îi spunea lui T. P. V. că poate ieși în 10-15 min și să meargă pe Calea Poplăcii unde o să îl aștepte cu o mașina. După aceasta, D. R. cu C. R. au plecat pe . leagănelor iar R. Ș. a plecat pe Calea Poplăcii pentru a se întâlni cu Stâneci A.. Întrucât timpul trecea iar inculpatul T. P. V. nu ieșea din bar, învinuitul R. Ș. O. a început să se îngrijoreze și l-a sunat în repetate rânduri pe D. R. pentru a-l întreba dacă l-a văzut pe P. apoi s-a deplasat împreună cu Stâneci în zona în care se aflau C. R. și D. R..

S-a mai arătat că, deoarece T. P. V. întârzia, R. Ș. O. s-a deplasat la geamul barului și la cererea inculpatului a dezlipit autocolantul de culoare verde care acoperea geamul. Inculpatul T. P. V. a luat un scaun cu ajutorul căruia a spart geamul barului și a ieșit având asupra sa 28 de lei și patru saci din polietilenă în care se aflau aproximativ 25 de cartușe de țigări sustrase de la MOCCA. În momentul în care a fost spart geamul, s-a produs un zgomot puternic ceea ce a atras atenția martorului M. O. D., agent de pază la șantierul DPC SA organizat pe .-a recunoscut pe T. P. Valeriuși a început să strige după el. Inculpatul a fugit în zona leagănelor de pe . sa pungile cu cartușe de țigări sustrase din MOCCA. Acolo s-a întâlnit cu R. Ș. O. care era cu Stâneci A., D. R., C. R., T. I. și Pleti. Au pus pungile cu cartușele de țigări în portbagajul mașinii lui Stâneci A. și toți s-au deplasat în cartierul Ștrand lângă complexul comercial chinezesc. Acolo R. Ș. și T. P. Valeriuau coborât și au verificat conținutul pungilor cu țigări. C. R. și Pleti au plecat spre casele lor iar ceilalți, respectiv T. P. V., D. R. E., T. I., R. Ș. O. și Stâneci A. au plecat în mașina condusă de acesta din urmă înspre loc Ruși, jud Sibiu. Aici, s-au deplasat până la locuința învinuitului R. Ș. O. care a luat pungile cu cartușele de țigări, a sărit gardul și le-a ascuns în curtea locuinței sale urmând ca în cursul zilei de 02.08.2013 să le aducă în Sibiu pentru a le vinde. Pentru acest lucru R. Ș. O. i-a cerut lui Stâneci A. să meargă a doua zi în Ruși să ia țigările și să le vândă în Sibiu, acesta însă a refuzat.

S-a mai reținut că, după aceasta T. P. V., D. R. E., T. I. s-au întors în Sibiu în mașina condusă de Stâneci A.. Inculpatul T. P. Valeriuși D. R. E. au coborât în zona clubului Karma de pe . jurul orelor 05:00 s-au îndreptat înspre locuința lui D., acesta rămânând acasă. T. P. Valeriua fost prins în scurt timp de organele de poliție în cartierul Valea Aurie.

S-a mai arătat că în data de 02.08.2013 în jurul orelor 10:30-11:00, R. Ș. O. l-a contactat pe D. R. E. căruia i-a cerut să vorbească cu învinuitul T. A. I. pentru a-l întreba dacă poate să vândă țigările. D. R. E. l-a sunat pe învinuitul T. A. I. pentru a-i transmite cererea lui „ȚUC”. Acesta a fost de acord și la rândul său l-a sunat pe M. D. A., care lucrează ca taximetrist la 942 pe autoturismul Dacia L. cu nr de înmatriculare_, căruia i-a spus că D. R. are o cantitate mai mare de țigări de vânzare întrebându-l dacă dorește să îl ajute să o valorifice. Învinuitul M. D. A. a fost de acord și s-a deplasat cu taxiul în zona Gării din Sibiu unde l-a luat pe T. A. I., apoi cei doi s-au dus în cartierul Valea Aurie de unde i-au luat pe D. R. și C. R. și toți patru s-au deplasat în loc Ruși la locuința lui R. Ș. O.. Ajunși în Ruși, învinuitul M. D. A. a virat la dreapta de pe drumul principal pe un drum lăturalnic conform indicațiilor date prin telefon de R. Ș. O., care ieșise în geam, și a oprit lângă casa acestuia. Din mașină au coborât D. R. și C. R. cărora învinuitul R. Ș. O. le-a dat peste gard un sac în care se aflau cartușele de țigări spunându-le că vrea pe ele 1700 lei, banii urmând a fi dați lui C. R. care urma să îi dea lui „Țuc” în cursul aceleiași zile. După aceasta cei patru s-au întors în Sibiu iar învinuitul M. D. A. s-a deplasat pe malul râului Cibin și a virat la dreapta pe . oprit taxiul în apropierea căminului „Carl Wolf”, a coborât din mașină singur, a luat din portbagaj sacul cu cartușe de țigări și a intrat pe . pentru persoane vârstnice. După aproximativ 10-15 min s-a întors la mașină și i-a înmânat lui C. R. suma de 1600 lei spunându-i să îi dea lui „ȚUC” când acesta va veni în Sibiu. Din suma cu care M. D. A. vându-se cartușele de țigări atât el cât și T. A. I. și-au luat fiecare câte 100 lei. După aceasta D. R. și C. R. au coborât din taxi îndreptându-se spre centrul orașului iar M. D. A. și T. A. I. au plecat spre locuința acestuia din urmă.

În drept s-a arătat că:

- fapta inculpatului T. P. V. care, în noaptea de 01/02.08.2013 după o înțelegere prealabilă cu R. Ș. O., care a rămas afară pentru a supraveghea zona, a pătruns în incinta localului MOCCA aparținând ., situat pe . Sibiu de unde a sustras aproximativ 26 cartușe de țigări realizează elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a și g Cp.; s-a arătat că, întrucât inculpatul a săvârșit fapta cu învinuitul R. Ș. O., minor, acesta acționând în calitate de complice concomitent în cazul inculpatului T. P. V. sunt incidente dispozițiile art 75 lit c Cp.;

- fapta învinuitului R. Ș. O. care în noaptea de 01/02.08.2013, după o înțelegere prealabilă cu T. P. V., a rămas în afara localului MOCCA din Sibiu, pentru a supraveghea zona și pentru a-l ajuta pe inculpatul T. P. Vleriu să părăsească incinta barului, după ce sustrăgea cartușele de țigări găsite în interior, pentru ca ulterior să contribuie și la valorificarea cartușelor de țigări sustrase realizează elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev de art 26 Cp rap la art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a și g Cp.; s-a mai arătat că la data comiterii faptei învinuitul R. Ș. O. era minor în vârstă de 15 ani fiind incidente prin urmare dispozițiile art 99 Cp.;

- Fapta învinuitului T. A. I. care în data de 02.08.2013, l-a contactat pe M. D. A., s-a deplasat cu taxiul condus de acesta din urmă până în loc Ruși la locuința învinuitului R. Ș. A. de unde au fost preluate cartușele de țigări iar apoi s-a deplasat pe . unde șoferul taxiului le-a valorificat pentru suma de 1600 lei, din care lui i-a revenit suma de 100 lei, înlesnind astfel valorificarea unui număr de 15 cartușe de țigări sustrase de către T. P. V. știind că provin din săvârșirea unei infracțiuni urmărind astfel să obțină atât pentru sine cât și pentru altul un folos material, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prev de art 221 alin 1 Cp.;

- fapta învinuitului M. D. A. care în data de 02.08.2013, fiind contactat de T. A. I. s-a deplasat cu taxiul împreună cu acesta până în loc Ruși la locuința învinuitului R. Ș. A. de unde a fost preluat un săculeț cu 15 cartușe de țigări iar apoi s-a deplasat pe . unde le-a valorificat pentru suma de 1600 lei, din care lui i-a revenit suma de 100 lei, știind că provin din săvârșirea unei infracțiuni urmărind astfel să obțină atât pentru sine cât și pentru altul un folos material, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prev de art 221 alin 1 Cp.

În cursul urmării penale s-au administrat următoarele probe:

- proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto ( f 19-39)

- declarații S. I. reprezentant . ( f 42-45)

- adresă . privind pretenții civile ( f 46)

- dovezi ridicare / predare ( f 48-51)

- listă de inventar și note de recepție ( f 56-75)

- declarații martor S. A. C. ( f 76-79)

- declarații martor C. R. G. I. ( f 80-84)

- declarații martor C. R. A. ( f 85-86)

- declarații martor M. O. D. ( f 87-88)

- declarații martor S. M. M. ( f 90)

- declarații martor D. R. E. ( f 93-104)

- declarații inculpat T. P. V.( f 106-116)

- declarații învinuit R. Ș. O. ( f 118-122)

- raport de expertiză medico legală psihiatrică nr 577/IV/a/135 din 21.08.2013 (f 123)

- declarații învinuit T. A. I. ( f 126-133)

- declarații învinuit M. D. A. ( f 135-136)

Judecarea cauzei în privința inculpaților T. P. V. și R. Ș. O. a avut loc în condițiile art.320 ind.1 C.proc.pen. privitoarea la judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Inculpații nu au dorit să dea declarație în fața instanței.

La termenul de judecată din 11.12.2013 instanța a dispus disjungerea cauzei în privința inculpaților T. A. I. și M. D. A., trimiși în judecată pentru infracțiunea de tăinuire prevăzută de art.221 C.pen. și formarea unui nou dosar.

P. sentința penală nr.726/19.12.2013 pronunțată în dosarul nr._/306/2013 s-a dispus, în baza art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a, g C.pen. cu aplic. art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen., art.38 alin.1 lit.a C.pen., art.75 lit.c C.pen. condamnarea inculpatului T. P. V. la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.110 ind.1 alin.3 C.pen. rap.la art.83 C.pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.237/2013 a Judecătoriei Sibiu și dispune executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute 5 ani închisoare.

În baza art.71 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b C.pen.

În baza art.350 alin.1 C.proc.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului (mandat de arestare preventivă nr.51/2013).

În baza art.88 alin.1 C.pen. s-au dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 2.08.2013 la zi.

În baza art.103 C.pen. s-a luat față de inculpatul R. Ș. O. măsura educativă a libertății supravegheate timp de un an pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.26 C.pen. rap.la art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a, g C.pen.

În baza art.103 alin.1 teza a II-a C.pen. s-a încredințat supravegherea inculpatului R. Ș. O. Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.

În baza art. 14, art.346 alin.1 C.proc.pen., art.1357, 1366, 1372, 1382 C.civil s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă .. și au fost obligați în solidar inculpații, inculpatul R. Ș. O. în solidar și cu părțile responsabile civilmente R. M. O. și R. A. O. la plata sumei de 3736,4 lei despăgubiri civile.

În baza art.191 alin.1, 2, 3 C.pr.pen. au fost obligați inculpatul T. P. V. la plata sumei de 900 lei și inculpatul R. Ș. O. în solidar cu părțile responsabile civilmente R. M. O. și R. A. O. la plata sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.193 alin.1, 4 C.pr.pen. au fost obligați inculpatul T. P. V. la plata sumei de 250 lei și inculpatul R. Ș. O. în solidar cu părțile responsabile civilmente R. M. O. și R. A. O. la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către partea civilă .. Sibiu.

În motivarea acestei sentințe s-a reținut că inculpatul T. P. V. (în vârstă de 19 ani) și inculpatul R. Ș. O. (15 ani) se aflau împreună cu numitul Ș. A. în data de 1.08.2013, după-amiaza, în barul MOCCA de pe . Valea Aurie din mun.Sibiu, aparținând părții civile .. Sibiu. Inculpatul T. P. V. intenționa de mai multă vreme să sustragă bunuri din localul respectiv, aspect cunoscut de inculpatul R. Ș. O., care, observând un agent de vânzări, care a adus mai multe cartușe de țigări în local i-a atras atenția celui dintâi. Cei doi au convenit să sustragă bunuri în acea seară, inculpatul T. P. V. urmând să rămână în incinta localului după închidere, iar inculpatul R. Ș. O. să supravegheze zona, să îl ajute să iese din local și să care bunurile sustrase. Cei doi au plecat din bar, revenind în jurul orei 22, când inculpatul T. P. V. a intrat în bar, unde, profitând de neatenția barmaniței, s-a ascuns în baie. Trebuie menționat că inculpatul T. P. V. era un cunoscut al patronului localului și al angajatei, care îl lăsau să stea în bar în timpul programului, cunoscând faptul că aceasta nu avea unde locui.

S-a mai reținut că după închiderea localului inculpatul T. P. V. a ieșit din baie și a luat aproximativ 34 de cartușe de țigări, o sticlă de C. Cola de 0,5 l și o doză de băutură energizantă Hell, bunuri în valoare totală de 4846,1 lei, pe care le-a introdus în mai mulți saci din polietilenă, în tot acest timp inculpatul R. Ș. O. stând în apropierea localului și asigurând paza. Cu el se mai aflau și C. R., Ș. A. zis „A. B.”și T. I., iar în jurul orelor 00:30 în spatele barului MOCCA a sosit și învinuitul D. R. E..

S-a arătat că inculpatul R. Ș. O. a telefonat între timp martorului Stâneci A., rugându-l să îl transporte în satul Ruși, stabilind să se întâlnească pe Calea Poplăcii în jurul orelor 02:00. La acea oră inculpatul R. Ș. O. i-a trimis un SMS inculpatului T. P. V., comunicându-i că poate ieși în 10-15 min și cerându-i să meargă pe Calea Poplăcii unde o să îl aștepte cu o mașina. După aceasta, D. R. cu C. R. au plecat pe . leagănelor iar inculpatul R. Ș. O. a plecat pe Calea Poplăcii pentru a se întâlni cu șoferul. Deoarece T. P. V. întârzia, inculpatul R. Ș. O. s-a întors la bar, a dezlipit autocolantul de culoare verde care acoperea geamul, cel dintâi a spart cu un scaun geamul barului și a ieșit, având asupra sa 28 de lei și patru saci din polietilenă în care se aflau țigările. Zgomotul produs de spargerea geamului a fost auzit de martorul M. O. D., agent de pază la șantierul DPC SA organizat pe .-a recunoscut pe inculpatul T. P. V. și a început să strige după el.

S-a mai reținut că inculpatul a fugit în zona leagănelor de pe . sa pungile cu țigări, iar acolo s-a întâlnit cu inculpatul R. Ș. O., Stâneci A., D. R., C. R., T. I. și numitul „Pleti”. Au pus pungile cu cartușele de țigări în portbagajul mașinii martorului Stâneci A. și au plecat toți până la complexul comercial chinezesc din cartierul Ștrand, unde cei doi inculpați au coborât și numărat pachetele de țigări. În aceeași noapte inculpatul R. Ș. O. a vândut prin intermediul martorului D. R. Eric 4 cartușe de țigări unei persoane rămasă neidentificată pentru suma de 200 lei. Inculpații și martorii D. R. E. și T. I. au plecat apoi cu mașina condusă de martorul Stâneci A. la locuința inculpatului R. Ș. O. din satul Ruși, unde acesta din urmă a sărit gardul și a ascuns pungile cu țigări în curtea locuinței sale, stabilind că a doua zi să le vândă în Municipiul Sibiu. Martorul C. R. G. a primit de la inculpatul R. Ș. O., prin intermediul martorului Stâneci A. un cartuș de țigări marca Kent8. După întoarcerea în Municipiul Sibiu, în jurul orelor 5-6 dimineața, inculpatul T. P. V. a fost prins de patronul localului, numitul S. I., care l-a dus la sediul Poliției Municipiului Sibiu.

S-a mai arătat că a doua zi, restul țigărilor au fost luate de la domiciliul inculpatului R. Ș. O. de învinuitul D. R. Eric, care a venit cu un taxi condus de inculpatul M. D., în care se aflau martorul C. R. G. și inculpatul T. A. I.. Țigările au fost vândute în Municipiul Sibiu de inculpatul T. A. I. pentru suma de 1650 lei unei persoane rămase neidentificată, iar din această sumă el și-a ținut de 100 lei, iar 100 lei au fost dați inculpatului M. D. A..

S-a menționat că de la martorul C. R. G. I. organele de poliție au ridicat sumele de 135 lei, reprezentând contravaloarea cartușului de țigări primit de la Stâneci A., precum și suma de 1550 lei, reprezentând contravaloarea țigărilor vândute de inculpatul T. A. I., sumele de bani fiind predate administratorului părții civile, S. I..

S-a arătat că fapta inculpatului T. P. V. care, în noaptea de 01/02.08.2013, după o înțelegere prealabilă cu R. Ș. O., care a rămas afară pentru a supraveghea zona, a pătruns în incinta localului MOCCA aparținând ., situat pe . Sibiu de unde a sustras 34 cartușe de țigări, o sticlă de C. Cola de 0,5 l și o doză de băutură energizantă Hell, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 – art.209 alin 1 lit.a și g C.pen., iar fapta inculpatului R. Ș. O. care în noaptea de 01/02.08.2013, după o înțelegere prealabilă cu T. P. V., a rămas în afara localului MOCCA din Sibiu, pentru a supraveghea zona și pentru a-l ajuta pe inculpatul T. P. Vleriu să părăsească incinta barului, după ce sustrăgea cartușele de țigări găsite în interior, pentru ca ulterior să contribuie și la valorificarea cartușelor de țigări sustrase întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de furt calificat prev de art 26 Cp rap la art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a și g C.pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul T. P. V..

P. dec.pen.nr.169/19.03.2014 Curtea de Apel A.-I. a admis apelul formulat de inculpatul T. P. V. împotriva sentinței penale nr. 726 din 19.12.2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._/306/2013 și în consecință:

A desființat sentința penală atacată privind aplicarea legii penale mai favorabile în ce-l privește pe inculpatul T. P. V. și procedând la o nouă judecată a cauzei:

A repus în individualitatea lor pedepsele cumulate în pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 386 din Codul de procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a) și g ) Codul penal din 1969, în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1, lit. b ) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. 6, rap. la art. 16 al. 1 lit. „g” teza a II-a Cod procedură penală și art. 231 alin. 2 Cod penal, rap. la art. 159 Cod penal a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T. P. V. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1, lit. b) Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 5 Cod penal, în dauna părții vătămate S.C.,,S.’’ S.R.L., urmare a împăcării părților.

S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 110 ind. 1 alin. 3 Cod penal din 1969, rap. la art. 83 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.237/2013 a Judecătoriei Sibiu.

În baza dispozițiilor art. 399 alin. 2 Cod proc.penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului T. P. V. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.51/ 03 august 2013 emis de Judecătoria Sibiu în dosar nr._/306/2013, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

În baza dispozițiilor art. 424 alin. 3, comb. cu art. 72 Cod penal s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 2 august 2013 până la data de 19 martie 2014.

În baza dispozițiilor art.159 alin. 2 Cod penal s-a declarat stinsă acțiunea civilă exercitată de partea civilă S.C.,,S.’’ S.R.L. prin reprezentatul legal S. I..

S-a menținut în rest sentința penală atacată, în măsura în care nu contravine deciziei instanței de control judiciar.

În baza dispozițiilor art. 275 pct. 2 lit. d) Cod procedură penală au fost obligați inculpatul și partea vătămată S.C.,,S.’’ S.R.L. prin reprezentatul legal la plata sumei de câte 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în primă instanță.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod proc.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Dosarul disjuns privitor la inculpații T. A. I. și M. D. A. a fost înregistrat la Judecătoria Sibiu sub nr._ .

P. încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 18.04.2014, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a respins excepțiile invocate de inculpați, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

Inculpații nu au recunoscut învinuirea.

Inculpatul T. A. I. a fost audiat, declarația sa fiind consemnată la filele 85-89, iar inculpatul M. D. A. nu a dorit să dea declarație în fața instanței. A fost audiat martorul D. R. E. la solicitarea reprezentantei Ministerului Public (filele 99-103).

Reaudierea martorului C. R., solicitată de reprezentanta Ministerului Public, nu a mai fost posibilă, deoarece martorul a decedat la data de 9.05.2015, așa cum a rezultat din fișa de evidență DEPABD (fila 92), instanța ținând cont la soluționarea cauzei de declarațiile acestuia din cursul urmăririi penale, conform art. 383 alin.4 C.proc.pen.

Analizând materialul probator administrat în cauză, ținând seama și de cele reținute prin sentința penală nr.726/2013 a Judecătoriei Sibiu, instanța a reținut următoarele:

În noaptea de 01/02.08.2013 T. P. V., după o înțelegere prealabilă cu R. Ș. O., care a rămas afară pentru a supraveghea zona, a pătruns în incinta localului MOCCA aparținând ., situat pe . Sibiu de unde a sustras 34 cartușe de țigări, o sticlă de C. Cola de 0,5 l și o doză de băutură energizantă Hell,bunuri în valoare totală de 3736,4 lei.

T. P. V. a fugit în zona leagănelor de pe . sa pungile cu țigări, iar acolo s-a întâlnit cu inculpatul R. Ș. O., Stâneci A., D. R., C. R., T. I. și numitul „Pleti”. Au pus pungile cu cartușele de țigări în portbagajul mașinii martorului Stâneci A. și au plecat toți până la complexul comercial chinezesc din cartierul Ștrand, unde cei doi inculpați au coborât și numărat pachetele de țigări. În aceeași noapte R. Ș. O. a vândut prin intermediul martorului D. R. Eric 4 cartușe de țigări unei persoane rămasă neidentificată pentru suma de 200 lei. Inculpații și martorii D. R. E. și T. I. au plecat apoi cu mașina condusă de martorul Stâneci A. la locuința inculpatului R. Ș. O. din satul Ruși, unde acesta din urmă a sărit gardul și a ascuns pungile cu țigări în curtea locuinței sale, stabilind că a doua zi să le vândă în Municipiul Sibiu. Martorul C. R. G. a primit de la inculpatul R. Ș. O., prin intermediul martorului Stâneci A. un cartuș de țigări marca Kent8.

În data de 02.08.2013 în jurul orelor 10:30-11:00, numitul R. Ș. O. l-a contactat telefonic pe martorul D. R. E. căruia i-a cerut să vorbească cu inculpatul T. A. I., cumnatul martorului, pentru a-l întreba dacă poate să vândă țigările. Martorul D. l-a sunat pe inculpatul T. A. I. căruia i-a comunicat solicitarea numitului R. Ș. O., cerându-i să vândă țigările pentru suma de 8 lei/pachet. După puțin timp inculpatul T. A. I. l-a sunat pe martorul D., spunându-i că a găsit cumpărător, dar că oferă doar 7 lei/pachet, martorul spunându-i acest lucru numitului R. Ș. O., care a fost de acord. Inculpatul T. A. I. l-a sunat apoi pe inculpatul M. D. A., care lucra ca taximetrist la firma 942 pe autoturismul Dacia L. cu nr de înmatriculare_, căruia i-a spus că martorul D. R. are o cantitate mai mare de țigări de vânzare, întrebându-l dacă dorește să îl ajute să o valorifice.

Inculpatul M. D. A. a fost de acord și s-a deplasat cu taxiul în zona gării din Municipiul Sibiu, de unde l-a luat pe inculpatul T. A. I., după care s-au dus în cartierul Valea Aurie de unde i-au luat pe martorii D. R. și C. R., deplasându-se cu toții în localitatea Ruși, la locuința lui R. Ș. O..

În localitatea Ruși, inculpatul M. D. A. a virat la dreapta de pe drumul principal pe un drum lăturalnic, conform indicațiilor date martorului D. prin telefon de R. Ș. O., care ieșise în geam, și a oprit lângă casa acestuia.

Martorii D. R. și C. R. au coborât din mașină, iar numitul R. Ș. O. le-a dat peste gard un sac în care se aflau cartușele de țigări spunându-le că vrea pe ele 1700 lei, banii urmând a fi dați martorului C. R. care urma să i-i predea numitului R. în cursul aceleiași zile.

Ei doi inculpați și martorii au revenit în Municipiul Sibiu, deplasându-se cu taxiul condus de inculpatul M. D. A. pe malul râului Cibin și apoi la dreapta pe . D. A. a oprit taxiul în apropierea căminului „Carl Wolf”, a coborât din mașină singur, a luat din portbagaj sacul cu cartușe de țigări și a intrat pe . pentru persoane vârstnice.

Inculpatul M. D. A. i-a dat martorului C. R. suma de 1650 lei, din care inculpatului T. A. I. i-a fost dată suma de 100 lei pentru ajutorul dat, iar inculpatul M. D. A. suma de 100 lei reprezentând contravaloarea cursei.

Cei doi martori au coborât din taxi îndreptându-se spre centrul orașului iar inculpații M. D. A. și T. A. I. au plecat spre locuința acestuia din urmă.

Inculpații T. A. I. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tăinuire în cursul urmăririi penale, susținând că nu știa că țigările erau furate (filele 127-133), și nici în fața instanței (filele 85-89). Inculpatul M. D. A., în declarația scrisă dată după ce i s-a adus la cunoștință că față de el se efectuează acte de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, a arătat că nu știa că țigările provin din furt, iar suma de 100 lei primită reprezenta contravaloarea cursei (fila 135). După ce în data de 23.08.2013 i s-a adus la cunoștință calitatea de învinuit precum și faptul că s-a dispus extinderea cercetărilor penale și începerea urmăririi penale față de el a refuzat să mai dea o declarație în această calitate. Inculpatul M. D. A. nu a dat nici în fața instanței declarație.

1. În privința inculpatului T. A. I., instanța a reținut următoarele:

În cursul urmăririi penale, fiind audiat inițial în calitate de martor și apoi fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii de tăinuire, inculpatul T. A. I. a recunoscut faptul că a fost sunat de D. R. E. care i-a spus că Țuc (R. Ș. O.) are niște țigări de vânzare și vrea 8 lei pentru un pachet, el oferindu-i doar 7 lei ( inculpatul T. A. I. a recunoscut că s-a interesat în acest sens și căl-a sunat pe martorul D. comunicându-i oferta de 7 lei/pachet – fila 128 dosar de urmărire penală). Acesta a mai recunoscut că a luat legătura cu inculpatul M. D. A., căruia i-a spus ce a discutat cu martorul D. R. E. și care a fost de acord să meargă în Ruși după țigări taxiul pe care lucra. Inițial, inculpatul T. A. a susținut că țigările le-a vândut în Piața Cibin unor persoane de etnie rromă. Ulterior acesta a revenit asupra declarației și susținut că inculpatul M. D. A. este cel care a vândut țigările.

Deși inculpatul T. A. I. a susținut că nu a avut cunoștință de faptul că țigările provin din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală (și că nu l-a întrebat pe martorul D. de unde are țigările ), acesta a declarat că știa că nici martorul D. R. și nici numitul R. Ș. nu desfășurau activități de comercializare de tutun iar în Ruși țigările au fost primite de martorii C. R. și D. R. E. peste gard la locuința lui R. (fila 128 dosar de urmărire penală). Deși în fața instanței inculpatul T. A. I. a declarat că i-a văzut pe martorii D. și C. ieșind din curtea numitului R. Ș. O. cu plasa de țigări (fila 86), această susținere este infirmată de toate celelalte persoane audiate în cauză, acestea declarând că țigările s-au dat peste gard. Ulterior, inculpatul T. A. I. a revenit asupra afirmației făcute în fața instanței și a declarat că nu a văzut cum au fost preluate țigările de la numitul R. Ș. O.. Martorul D. a declarat în fața instanței că inculpații ar fi putut vedea faptul că țigările au fost date peste gard, dar nu și de cine (fila 101).

Inculpatul T. A. I. a mai declarat că, în momentul în care a fost sunat de martorul D. și acesta i-a spus despre ce este vorba, el s-a gândit că țigările ar putea proveni din săvârșirea unei infracțiuni, dar, cu toate acestea, s-a dus la Ruși (fila 129 dosar de urmărire penală). În fața instanței inculpatul T. A. I. a declarată că i-a atras atenția martorului D. ca nu cumva țigările respective să fie furate, iar martorul i-a spus că acestea nu sunt furate (fila 87). Martorul D. a declarat doar că inculpații T. A. I. și M. D. A. i-au întrebat (pe el și pe martorul C.) de unde provin țigările, fără însă a preciza faptul că li s-ar fi atras atenția ca țigările să nu fie furate (fila 101).

În legătură cu contribuția inculpatului la vânzarea țigărilor martorul D. a afirmat în fața instanței că ajutorul dat de acesta a constat în aceea că „au scăpat de țigări”.

Întrebat fiind în cursul judecății în legătură cu motivul pentru care a acceptat să primească cei 100 lei, inculpatul T. A. I. a afirmat „Dacă mi-au dat banii, puteam să îi refuz? Mi i-au dat probabil pentru că i-am ajutat să le vândă sau pentru nu știu ce alt motiv”.

În fața procurorului martorul D. (învinuit la acea vreme de săvârșirea infracțiunii de tăinuire) a afirmat că l-a sunat pe inculpatul T. A. I., cumnatul său, pentru că el și R. Ș. O. („Tuc”) i-au vândut în mai multe rânduri bunuri, iar inculpatul T. A. I. se ocupa de „ciordeli și plasarea de bunuri furate” (fila 95 verso). În fața instanței martorul D. a negat acest lucru, precizând că a făcut aceste afirmații deoarece era nervos, însă instanța apreciază ca nejustificată revenirea martorului.

Mai mult, martorul D. a declarat în fața instanței că, după ce a fost contactat de organele de poliție, l-a sunat pe inculpatul T. A. I. pentru a-i cere înapoi țigările, inculpatul T. A. I. a afirmat că nu poate face acest lucru deoarece „le-a împrăștiat”.

În fine, s-a impus a se menționa faptul că martorul D. este cumnatul inculpatului T. A. I. (inculpatul fiind căsătorit cu sora martorului), astfel că subiectivitatea acestuia este evidentă, iar martorul a fost scos de sub urmărire penală și i s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire în legătură cu infracțiunea de furt calificat având ca obiect aceleași țigări.

Pe baza tuturor celor expuse mai sus, ținând seama de împrejurările în care a inculpatul T. A. I. a intrat în posesia sacului cu cartușe de țigări, precum și de împrejurările în care au fost valorificate acestea s-a concluzionat faptul că acesta a cunoscut faptul că țigările proveneau din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv din săvârșirea unei infracțiuni de furt.

Conform art.221 alin.1 din C.pen. din 1969, în vigoare la data de 2.08.2013, infracțiunea de tăinuire consta în primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând că bunul provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta s-a urmărit obținerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, faptă pentru care era prevăzută pedeapsa închisorii de la 3 luni la 7 ani, fără ca sancțiunea aplicată să poată depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea din care provine bunul tăinuit.

La data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Noul C.pen., care incriminează infracțiunea de tăinuire în art.270 alin.1, astfel: „Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.

Conform art.5 alin.1 C.pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Examinând cele două texte legale menționate, instanța a constatat că, sub aspectul condițiilor de incriminare, este mai favorabilă vechea reglementare, care impunea, pentru realizarea laturii subiective a infracțiunii, cerința ca făptuitorul să cunoască faptul că bunul provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, spre deosebire de noua reglementare, care, pentru realizarea aceleiași laturi a infracțiunii, cere ca făptuitorul fie să fi cunoscut, fie să fi prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia.

Din probele administrare instanța a constatat că s-a dovedit faptul că inculpatul T. A. I. cunoștea faptul că țigările provin dintr-un furt, astfel că fapta sa de a-l ajuta pe numitul R. Ș. O. să vândă țigările, prin intermediul inculpatului M. D. A., în scopul obținerii sumei de 1700 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire atât în reglementarea art.221 alin.1 din C.pen. din 1969, cât și în reglementarea actualului art.270 alin.1 C.pen.

Ținând seama de pedepsele prevăzute de art.221 alin.1 din C.pen. din 1969 și respectiv de art.270 alin.1 C.pen. pentru infracțiunea de tăinuire, instanța a constatat că noua reglementare este mai favorabilă numai în situația în care instanța alege pedeapsa amenzii sau se orientează spre o pedeapsă îndreptată spre maximul special al închisorii (5 ani), vechea reglementare rămânând mai favorabilă în cazul în care instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cuprinsă între minimul special din vechea reglementare (3 luni închisoare) și actualul minim special (1 an).

Examinând atât criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 din C.pen. din 1969 (dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală), cât și pe cele prevăzute de art.74 alin.1 C.pen. (împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială), instanța a constatat că fapta comisă de inculpatul T. A. I. prezintă o gravitate medie, date fiind atât contribuția sa importantă la înstrăinarea țigărilor (găsirea șoferului care să le transporte și care să le înstrăineze pe toate odată), cât și faptul că acesta a obținut o sumă de bani relativ redusă din vânzarea acestora (100 lei). Inculpatul T. A. I. a negat săvârșirea infracțiunii, a absolvit 8 clase, nu are ocupație, este căsătorit, are un copil minor, iar din fișa de cazier judiciar a rezultat că a comis infracțiunea în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.288/2010 a Judecătoriei Sibiu, fiind îndeplinite condițiile recidivei postcondamnatorii atât conform art.39 alin.1 din C.pen. din 1969, cât și conform art.41 alin.1 C.pen. (tratamentul sancționator este identic în această situație în ambele reglementări, operând o revocare a suspendării condiționate și un cumul aritmetic al celor două pedepse).

Ținând seama de aceste aspecte instanța a apreciat că se impune aplicarea pedepsei închisorii inculpatului T. A. I., iar o durată de 5 luni este considerată suficientă în vederea realizării scopului educativ și preventiv al pedepsei.

P. urmare, instanța a încadrat fapta inculpatului T. A. I. de a-l contacta, în data de 2.08.2013, pe inculpatul M. D. A., de a se deplasa cu taxiul condus de acesta din urmă până în loc Ruși la locuința numitului R. Ș. A. de unde au fost preluate cartușele de țigări iar apoi s-a deplasat pe . unde inculpatul M. D. A. le-a valorificat pentru suma de 1600 lei, din care lui i-a revenit suma de 100 lei, înlesnind astfel valorificarea unui număr de 15 cartușe de țigări sustrase de către T. P. V. știind că provin din săvârșirea unei infracțiuni urmărind astfel să obțină atât pentru sine cât și pentru altul un folos material, în prevederile art.221 alin.1 din C.pen. din 1969.

2. În privința inculpatului M. D. A. instanța a constatat că nu s-a dovedit prin probe, dincolo de orice îndoială rezonabilă nici faptul acesta cunoștea că țigările pe care le-a vândut provin din furt și nici faptul că acesta a urmărit obținerea unui folos material pentru sine în urma vânzării țigărilor, așa cum se arată în rechizitoriu.

Astfel, spre deosebire de inculpatul T. A. I., inculpatul M. D. A. nu se cunoștea anterior nici cu martorul D. R. E. și nici cu martorul C. R., iar inculpatul T. A. I., precum și martorul D. R. E. au declarat că nu au existat niciun fel de discuții cu inculpatul M. D. A. sau în prezența acestuia despre proveniența țigărilor.

În plus, din toate declarațiile a rezultat că inculpatul M. D. A. nu se cunoștea cu niciuna din persoanele care au făcut deplasarea la Ruși (cu excepția inculpatului T. A. I.) și nici cu persoanele care au sustras țigările în noaptea precedentă.

Apoi, din declarațiile inculpatului T. A. I. și ale celor doi martori menționați a rezultat că inculpatul M. D. A. a rămas în mașină atunci când țigările au fost preluate peste gard, că inculpatul M. D. A. nu a văzut nici modalitatea în care au fost preluate (peste gard) și că nu a văzut țigările decât în momentul în care le-a luat din portbagaj pentru a le vinde.

În fine, deși faptul că inculpatul M. D. A. a primit la despărțirea de inculpatul T. A. I. și de cei doi martori suma de 100 lei a fost dovedit prin declarațiile tuturor acestor persoane, inculpatul M. D. A. a arătat că suma menționată reprezenta contravaloarea cursei cu taxiul pe ruta Sibiu-Ruși și retur, ceilalți confirmând susținerile acestuia. Ținând cont de faptul că distanța Sibiu-Ruși este de aproximativ 24 km, de tariful pe km (aprox.2 lei), instanța a constatat că susținerile acestora în sensul că suma de 100 lei reprezenta doar prețul cursei menționate, confirmate de cele ale martorilor și ale inculpatului T. A. I., corespund adevărului.

Chiar dacă inculpatul M. D. A. ar fi putut bănui faptul că țigările provin din furt, pentru existența infracțiunii de tăinuire, în forma reglementată de art.221 din C.pen. din 1969 (care, așa cum s-a arătat mai sus, reprezintă legea mai favorabilă în cauza de față), această simplă bănuială, o astfel de prezumție, în lipsa altor probe care să dovedească faptul cunoașterii provenienței ilicite a bunurilor, nu poate sta la baza unei soluții de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, deci a unor soluții prin care instanța să rețină comiterea infracțiunii, deoarece, conform art.396 alin.2-4 C.proc.pen. aceste soluții se pot dispune numai dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Cum prin probele administrate s-a dovedit că inculpatul T. A. I. a fost cel care a comis infracțiunea de tăinuire așa cum s-a arătat mai sus, instanța, în baza art.396 alin.5 C.proc.pen. rap.la art.16 lit.c C.proc.pen. a dispus achitarea inculpatului M. D. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art.221 din C.pen. din 1969 cu aplic.art.5 C.pen.

Deoarece infracțiunea a fost comisă de inculpatul T. A. I. în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.288/2010 a Judecătoriei Sibiu, instanța, în baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 rap.la art.83 alin.1 din C.pen. din 1969 a revocat această suspendare condiționată și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute 3 ani și 5 luni închisoare.

În baza art.71 din C.pen. din 1969 s-au interzis inculpatului T. A. I. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b din C.pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului T. A. I. durata reținerii de 24 de ore din 29.12.2009 (dedusă prin sentința penală nr.288/2010 a Judecătoriei Sibiu).

În baza art.25 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.397 alin.1 C.proc.pen., față de cuprinsul înscrisului depus la fila 77 din dosarul Curții de Apel A.-I., menționat mai sus, instanța a constatat recuperat integral prejudiciul produs părții civile .. Sibiu.

În baza art.118 alin.1 lit.e din C.pen. din 1969 s-a confiscat de la inculpatul T. A. I. suma de 100 lei, sumă dobândită prin săvârșirea infracțiunii.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul T. A. I..

P. apelul declarat P. a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, a se pronunța o soluție de condamnare a inculpatului M. pentru săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Se mai solicită ca în cazul în care se va menține soluția de achitare a inculpatului M., obligarea la cheltuieli judiciare doar a inculpatului T., fiind nelegală obligarea inculpatului M. la cheltuieli judiciare.

În motivarea apelului se consideră că soluția de achitare a inculpatului M. nu este o soluție legală în condițiile în care din probele administrate în cauză a rezultat vinovăția acestuia și se solicită coroborarea tuturor probelor administrate în cauză și interpretarea acestora în mod corect.

Arată că, în timp, fiecare dintre inculpați și fiecare dintre martori au venit cu diverse variante sau au încercat pe parcurs să facă diverse nuanțări ale declarațiilor, cu scopul de a fi absolviți de răspundere cei doi inculpați T. și M.. Ultimele declarații nuanțate în această manieră sunt declarații făcute pro causa și se solicită a se avea în vedere primele declarații date de aceste persoane, respectiv în faza de urmărire penală.

În ceea ce privește infracțiunea de tăinuire apreciază că sunt esențiale două aspecte, respectiv să se cunoască de către făptuitor că bunul provine dintr-o infracțiune și să se urmărească obținerea unui folos pentru sine sau pentru alții. Din acest punct de vedere se consideră că există dovezi în sensul că inculpatul M. avea cunoștință de proveniența bunurilor care au fost valorificate și a obținut un folos pentru el dar și pentru alte persoane. Arată ca fiind esențial pentru tăinuire și împrejurarea ca la momentul când se valorifică bunurile inculpatul să aibă cunoștință de faptul că acestea provin din infracțiune, și nu este obligatoriu ca acesta să cunoască ce infracțiune s-a comis. Consideră că în speță, raportat la modalitatea în care fapta a fost comisă, există elemente suficiente care să formeze convingerea instanței despre faptul că inculpatul M. cunoștea că celelalte persoane în mod ilegal au intrat în posesia țigărilor respective. Consideră că nimeni nu vinde țigări cu sacul în condițiile în care provenința acestora ar fi licită.

Se solicită a se avea în vedere declarația martorului D. de la acest termen de judecată care a relatat, în prima varianță, faptul că ajungând la domiciliul inculpatului R. toți au coborât din mașină, ca ulterior să revină si să afirme că nu mai știe dacă și inculpatul M. a coborât. Consideră că și aceste afirmații ale martorului D. au rolul de a încerca să se înlăture răspunderea penală a inculpatului M.. De asemenea se arată că martorul D. a declarat faptul că în mașină nu s-a discutat absolut nimic și ulterior, din nou a revenit, și a menționat că în mașină, în prezența inculpatului M. s-a stabilit prețul pentru țigări respectiv „le dăm cu 7-8 lei să scăpăm de ele” și raportat la toate acestea apreciază că declarația acestui martor creează convingerea că inculpatul M. cunoștea provenința țigărilor, având în vedere că acesta în momentul în care au ajuns în piața Cibin a luat țigările, le-a lăsat și a venit cu suma de bani pe care a știut exact cui să o dea, iar cei din mașină au știut exact cum acești bani trebuie distribuiți.

P. apărătorul ales inculpatul apelant T. A. I. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând a se pronunța, în temeiul art. 396 alin. 5 C. pr. pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C. pr. pen., o hotărâre de achitare a sa pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 220 alin. 1 C. pen.

În motivarea apelului se consideră că se impune achitarea inculpatului având în vedere că fapta principală, de furt, a fost soluționată prin decizia 169/2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I. în sensul că s-a constatat încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților.

Arată că prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. P. pentru săvârșirea infracțiunii de furt, a inculpatului R. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt, și a inculpaților T. și M. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, dispunându-se scoaterea de sub învinuire a învinuitului D. R. E. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

Apreciază că din declarația dată la acest termen de judecată de martorul D. R. E. a rezultat în mod clar că este singurul care a avut cunoștință despre proveniența țigărilor.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul T. a fost doar un intermediar, căruia nu i s-a spus proveniența țigărilor și căruia i s-a cerut doar să valorifice aceste țigări. Arată că din toate declarațiile aflate la dosarul cauzei rezultă că nu s-a făcut vorbire despre marca țigărilor.

Analizând întreg dosarul prin prisma sancțiunilor date în dosarul principal solicită a se avea în vedere că cea mai gravă pedeapsă a fost aplicată inculpatului T..

Art. 221 teza finală C. pen. prevede că sancțiunea aplicată tăinuitorului nu poate depăși pedeapsa principală, pentru infracțiunea din care provine bunul. Consideră că prin analiza limitelor de pedeapsă, pedeapsa aplicată inculpatului T. se încadrează, dar având în vedere că pedeapsa pentru infracțiunea de furt nu mai există, consideră că este nedrept pedepsirea tăinuitorului. Consideră că în ceea ce privește probațiunea din dosar există un mare dubiu în sensul că nu s-a dovedit cu certitudine că inculpatul T. a cunoscut că bunurile au proveniență ilicită.

Curtea de Apel examinând sentința penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul T. A. I. sunt fondate și vor fi admise, din următoarele considerente:

Cu referire la faptele care fac obiectul prezentei cauze instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în cauză.

Astfel, s-a reținut că la data de 02.08.2013 în jurul orelor 10:30-11:00, numitul R. Ș. O. l-a contactat telefonic pe martorul D. R. E. căruia i-a cerut să vorbească cu inculpatul T. A. I. - cumnatul martorului, pentru a-l întreba dacă poate să vândă țigările. Martorul D. l-a sunat pe inculpatul T. A. I. căruia i-a comunicat solicitarea numitului R. Ș. O., cerându-i să vândă țigările pentru suma de 8 lei/pachet. După puțin timp inculpatul T. A. I. l-a sunat pe martorul D., spunându-i că a găsit cumpărător, dar că oferă doar 7 lei/pachet, martorul spunându-i acest lucru numitului R. Ș. O., care a fost de acord. Inculpatul T. A. I. l-a sunat apoi pe inculpatul M. D. A., care lucra ca taximetrist la firma 942 pe autoturismul Dacia L. cu nr de înmatriculare_, căruia i-a spus că martorul D. R. are o cantitate mai mare de țigări de vânzare, întrebându-l dacă dorește să îl ajute să o valorifice.

Cei doi martori au coborât din taxi îndreptându-se spre centrul orașului iar inculpații M. D. A. și T. A. I. au plecat spre locuința acestuia din urmă.

Cu toate acestea și având relevanță pentru o corectă reținere a stării de fapt în cauză, Curtea a procedat la o nouă audiere a martorului D. pentru a clarifica aspecte contradictorii rezultate din probele administrate.

Se reține de către Curte că în permanență Martorul D. a nuanțat fiecare dintre declarațiile date, scopul evident fiind exonerarea de răspundere a inculpaților T. și M..

Cu toate acestea și coroborând toate probele administrate, atât cele administrate în cursul urmăririi penale, cât și cele administrate în cursul cercetării judecătorești și a apelului, Curtea constată că s-a dovedit cu certitudine și implicarea, în cunoștință de cauză, a inculpatului M. în vânzarea țigărilor sustrase, cunoscând proveniența ilicită a acestora.

Astfel, audiat în apel martorul D. a arătat că atunci când au ajuns în satul Ruși pentru a recupera țigările sustrase pentru a fi vândute, inculpatul M. a coborât din mașină, astfel că a avut posibilitatea să vadă în ce condiții le-au fost înmânate țigările și cum erau acestea ambalate, fiind evident că țigările nu provin dintr-o sursă legală.

Mai mult, martorul a afirmat că pe parcursul drumului s-a discutat în prezența inculpatului M. despre prețul cu care urma a se vinde țigările – prețul mic reflectând proveniența ilegală a acestora.

Chiar dacă martorul a fost oscilant și a încercat să creeze aparența că inculpatul M. nu ar fi cunoscut proveniența țigărilor, analizând toată probațiunea administrată în cauză se constată că cele afirmate de către martor se coroborează cu declarațiile date la urmărire penală, în special cu declarația lui C. R., probe din care rezultă că atât inculpatul T. cât și inculpatul M. cunoșteau proveniența ilegală a țigărilor și, mai mult, modul în care ambii au procedat la vânzarea lor relevă o practică în acest sens. Astel, inculpatul M. cunoștea exact locul în care aceste bunuri cu proveniență ilegală puteau fi vândute și chiar a procedat personal la vânzarea acestora primind și bani în schimbul acestui serviciu, chiar dacă a susținut că banii ar fi reprezentat costul cursei efectuate, cost pe care însă nu l-a putut dovedi cu acte.

Cu toate acestea, Curtea apreciază că în cauză deși faptele au fost dovedite, nu se impune sancționarea penală a inculpatului M., fiind suficientă o sancțiune administrativă care să constituie un avertisment pentru inculpat ca pe viitor să se abțină de la săvârșirea de alte fapte penale.

În ce-l privește pe inculpatul T., chiar dacă acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, se apreciază că în raport de sancțiunile aplicate celorlalți inculpați implicați în sustragerea țigărilor, de fapte săvârșită, de faptul că prejudiciul a fost recuperat și de natura faptei, este suficientă o sancțiune administrativă.

În ce privește ambii inculpați, sancțiunea administrativă este mai favorabilă, astfel că în cauză le sunt aplicabile prevederile vechiului cod penal și se va face aplicarea disp. art. 5 C.p. și art. 19 din Legea nr. 255/2013.

În aceste condiții celelalte critici ale Parchetului apar a fi neîntemeiate, iar în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., Curtea va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul T. A. I. în limitele arătate.

În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, în sumă de 150 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul T. A. I. împotriva sentinței penale nr. 360/9.07.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu – Secția penală și în consecință:

Desființează sentința penală atacată sub aspectul soluționării laturii penale și, procedând la o nouă judecată a cauzei:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p., art. 10 pct. 1 lit. b/1 C.p.p., cu aplic. art. 5 C.p. și art. 19 din Legea nr. 255/2013 achită pe inculpatul T. A. I., fiul lui L. și A., născut la data de 7.08.1990 în Sibiu, jud.Sibiu, domiciliat în Sibiu, ., jud. Sibiu, CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii 8 clase, fără ocupație, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin.1 din C.pen. din 1969 cu aplic.art.37 lit.a din C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen.

Constată că inculpatul T. A. I. a fost reținut de 24 de ore în data de 29.12.2009.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p., art. 10 pct. 1 lit. b/1 C.p.p., cu aplic. art. 5 C.p. și art. 19 din Legea nr. 255/2013 achită pe inculpatul M. D. A., fiul lui D. și S., născut la data de 10.02.1985 în Sibiu, jud. Sibiu, domiciliat în Sibiu, ., ., jud.Sibiu, CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, angajat la S.C. Inhera Trans S.R.L. Sibiu, necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art.221 din C.pen. din 1969 cu aplic.art. 5 C.pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, în sumă de 150 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.01.2015.

Președinte, Judecător,

D. G. A. G. M.

Grefier

L. B.

Red/tehn DG/02.02.2015/2 exp.

Jud fond A. S.

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 3/2015....		Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Sentința nr.... →

Tăinuirea (art. 221 C.p.). Decizia nr. 8/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tăinuirea (art. 221 C.p.). Decizia nr. 8/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA