Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 293/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 293/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 5654/243/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 293/A/2014

Ședința publică de la 17 Martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. D. B.

Judecător A. P.

Grefier D. M. H.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin: I. N. - procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și inculpații C. L. A. și U. C. V. împotriva sentinței penale nr. 10/20 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de stabilire a termenului de pronunțare din data de 16 martie 2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față,

Prin sentința penală nr. 10/20 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr._ s-au dispus următoarele:

A fost condamnat pe inculpatul C. L.-A., fiul lui A. și L., născut la 10.09.1994, în mun. Hunedoara, domiciliat în Hunedoara, ., ., C.N.P._, cetățean român, necăsătorit, 8 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, la pedeapsa de:

- 1 (un) an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 din Codul penal, cu aplicarea art. 396 al 10 din Codul de procedură penală.

S-a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de liberare din centrul de detenție, anterior împlinirii duratei internării de 3 ani într-un centrul de detenție, dispusă prin sentința penală 454/17.03.2014 a Judecătoriei Târgu M..

În temeiul art. 129 alin. 2 lit. b C. penal a fost majorată pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința de față, la 2 ani închisoare (cu cel puțin ¼ din restul de 384 zile rămas neexecutat din măsura educativă a internării într-un centru de detenție susmenționată).

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție al executării pedepsei, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la data de 26.10.2014 până la zi.

În temeiul art. 399 al. 1 din Codul de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat.

A fost condamnat inculpatul U. C.-V., fiul lui V. și M., născut la data de 14.02.1989 în Petroșani, Județul Hunedoara, domiciliat în Petroșani, ., ., .., C.N.P._, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, un copil minor, fără ocupație, recidivist, la pedeapsa de:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., 43 al. 5 din Codul penal, art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării de la data de 26.10.2014 până la zi.

În temeiul art. 399 al. 1 din Codul de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la, art. 1357, art. 1369 și art. 1382 din Codul civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă L. A. cu domiciliul în Municipiul Hunedoara, . nr. 2, ., CNP_, și inculpații au fost obligați în solidar, să–i plătească părții civile, suma de 5.106 lei.

În temeiul art. 397 al 3 rap la art. 162 al. 3 din Codul de procedură penală, s-a dispus restituirea bancnotei de 100 euro cu seria_, ridicată la data de 23.10.2014 de organele de poliție, către numita B. C. domiciliată în Municipiul Hunedoara, ., ., (Municipiul Hunedoara, ., nr.3, .), CNP_, după soluționarea definitivă a cauzei.

În temeiul art. 397 al 3 rap la art. 162 al. 3 din Codul de procedură penală s-a dispus restituirea către inculpați a obiectelor de îmbrăcăminte purtate la săvârșirea faptelor, ridicate de organele de poliție (o geacă de culoare maro deschis, o pereche de pantaloni trening de culoare neagră, o pereche de pantaloni de culoare neagră și șnur de culoare roz, o geacă de culoare albastră cu fermoar și glugă, o pereche de adidași din pânză de culoare gri), după soluționarea definitivă a cauzei.

În baza art. 274 alin. (1) și 2 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. S-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului C. L. A. în sumă de 300 lei să fie achitat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 20.11.2014 întocmit în Dosarul penal 2960/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, au fost trimiși în judecată inculpații:

1. C. L.-A., pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 C.pen. și

2. U. C.-V., pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

S-a constatat că prin rechizitoriu s-a reținut că, în după-amiaza zilei de 23.10.2014, cei doi inculpați au hotărât să comită o infracțiune de tâlhărie și pentru a nu putea fi identificați, s-au îmbrăcat cu două rânduri de îmbrăcăminte, cu scopul de a-l da jos și abandona pe cel folosit la comiterea faptei, după care s-au deplasat în zona Tosca de pe . Hunedoara, pentru a acosta victima.

În cursul aceleași zile persoana vătămată L. A.-E. a cumpărat suma de 1200 Euro din zona Tosca, apoi s-a deplasat la BRD – Agenția Hunedoara situată în Complexul Gambrinus unde a achitat o rată de 200 Euro, după care s-a îndreptat spre casă, purtând peste umăr geanta în care se aflau suma de 1000 Euro, 52 lei, C.I., un portmoneu cu două carduri BRD, chitanță BRD, contract locuință, sentință de divorț, cheile locuinței, telefon mobil Huawei cu ._ cu carcasă albă și husă imitație de piele de culoare roz, ceas de damă cu carcasă și brățară din metal aurite, bunuri în valoare totală de 6260 lei, fiind urmărită de inculpații C. L.-A. și U. C.-V., care au observat-o cumpărând euro.

În jurul orelor 17,00, ajungând în parcarea din spatele Complexului P., în timp ce inculpatul U. C.-V. a asigurat paza, persoana vătămată a fost atacată din spate de inculpatul C. L.-A. care i-a smuls și sustras geanta a cărei curea s-a rupt și a căzut pe jos, după care cei doi inculpați au luat-o la fugă în direcții diferite.

La scurt timp s-au reîntâlnit în clădirea dezafectată a Cinematografului Modern din apropierea zonei comiterii faptei, unde s-au dezbrăcat de hainele ce le purtaseră la comiterea faptei, pe care le-au abandonat în incinta clădirii, de unde au fost ridicate de organele de poliție, după care au împărțit bunurile sustrase, respectiv fiecare a luat câte 500 euro, în plus, inculpatul U. C.-V. a luat și telefonul mobil în schimbul căruia i-a dat inculpatului C. L.-A. suma de 30 lei, telefon ce a fost recuperat de organele de poliție cu ocazia perchezițiilor efectuate pe raza municipiului Petroșani.

G. cu celelalte obiecte aparținând persoanei vătămate au fost abandonate în incinta cinematografului și parțial recuperate de organele de poliție cu ocazia reconstituirii efectuate cu inculpatul C. L.-A..

În aceeași seară, inculpatul C. L.-A. a schimbat 100 de euro din banii sustrași de la persoana vătămată, în localul public din Complexul P., din apropierea locului comiterii faptei, martora B. C., barmana localului, plătindu-i inculpatului echivalentul în lei, pe care apoi i-a jucat și i-a pierdut la aparate. Bancnota de 100 euro ridicată de organele de cercetare penală de la martora B. C. a fost examinată din punct de vedere criminalistic, fiind prelevată de pe suprafața acesteia o urmă papilară, stabilindu-se, pe baza constatării criminalistice dactiloscopice, că a fost creată de inculpatul U. C. – V..

Conform înțelegerii dintre cei doi, telefonul sustras de la persoana vătămată a rămas în posesia inculpatului U. C.-V., care i l-a dat concubinei sale C. M. D., cei doi utilizând telefonul cu o cartelă telefonică de pe care au purtat convorbiri în perioada 24 – 25.10.2014, așa cum rezultă din procesul-verbale de transcriere.

Telefonul a fost ridicat din posesia acestora cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în municipiul Petroșani în data 26.10.2014, unde cei doi au plecat a doua zi după data comiterii faptei. În memoria telefonului au fost descoperite fișiere cu fotografii cu membri de familie ai inculpatului U. C. V., ce au fost executate chiar în ziua săvârșirii faptei (23.10.2014) și în ziua următoare.

Prejudiciul cauzat persoanei vătămate L. A.-E. este de 6260 lei și a rămas nerecuperat în sumă de 5106 lei cu care persoana vătămată se constituie parte civilă.

Pentru dovedirea stării de fapt menționate mai sus, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația persoanei vătămate L. A. E. (fila 9-18), procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică (fila 19-25), procesul verbal de verificări și investigații cu planșa fotografică din care rezultă că suspectul C. L. – A., la scurt timp după comiterea faptei, a oferit spre schimb martorei B. C., angajată ca barman la localul public situat în Complexul P., din apropierea locului faptei, suma de 300 euro (fila 26-30), dovadă de primire bancnotă 100 euro(fila 32), raportul de constatare criminalistică privind urma papilară digitală ridicată de pe bancnota de 100 euro (fila 52-64), procesele verbale de vizionare a înregistrărilor de pe camerele de supraveghere de la stația de carburant ”Agip”, cazinoul ”Colonial” și barul S.C. C&N Agency Interactiv S.R.L. Hunedoara (fila 35-46), procese-verbale de efectuare de verificări și investigații (fila 47-51), declarațiile martorilor R. R.-M.(fila 65), B. C. (fila 67-68), P. R. D. (fila 69-70), D. M. (fila 71-72), C. M. D. (fila 73-79), Ghurka P.-S.(fila 80-82), A. A. C. (fila 83-84), H. D. N. (fila 85-87), procesele-verbale de consemnare rezumativă a activităților de supraveghere tehnică (fila 93-95), procese-verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică(fila 96-99), procese-verbale de percheziții domiciliare( fila 116-173), proces-verbal de identificare de obiecte (fila 175-180), procesele verbale și dovezile de ridicare/predare ale unor bunuri și înscrisuri (fila 181-182, 185, 217, 218), plic conținând două bilete pentru transport (fila 183), procesele verbale de reconstituire(fila 187-207, 220-223), proces-verbal privind fixarea prin fotografiere a unui lănțișor purtat de martora C. M. D. (fila 208-210), proces-verbal privind comunicarea datelor informatice existente în memoria miocardului Toshiba și a celui cu .-F06500-711 (fila 212-21, 215-216), declarațiile suspecților C. L. – A. (fila 227-229, 260-261) și U. C. – V. (fila 242-245, 266-267).

Prin încheierea din data de 18.12.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriu, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații care au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii (f 50-51), cererile lor fiind admise de către instanță. Având în vedere încuviințarea judecății conform procedurii recunoașterii învinuirii, nu au mai fost administrate alte probe.

Analizând lucrările dosarului, instanța a reținut că starea de fapt descrisă în rechizitoriu se confirmă, în sensul că la data de 23.10.2014 inculpații C. L.-A. și U. C.-V. s-au hotărât să săvârșească o infracțiune de tâlhărie și s-au deplasat pe . Hunedoara într-un loc cunoscut că se schimbă valută în stradă, și au urmărit eventuale persoane vulnerabile care schimbau valută pentru a le urmări și jefui. Astfel, inculpații au observat-o pe persoana vătămată L. A. E. care a cumpărat 1200 euro și au urmărit-o pentru a găsi prilejul să-i smulgă geanta. Inculpații au urmărit persoana vătămată mai multe sute de metri pe stradă, fiind surprinși de camerele de supraveghere de la benzinăria Agip, iar când persoana vătămată a intrat pe o alee între blocuri din spatele Complexului P., în timp ce inculpatul U. C.-V. a asigurat paza, inculpatul C. L.-A. a atacat-o pe persoana vătămată căreia i-a smuls geanta purtată pe umăr, a cărei curea s-a rupt, geantă în care se aflau sume de bani în euro și lei și alte bunuri în valoare totală de 6260 lei, după care ambii inculpați au fugit de la locul faptei și au împărțit banii și bunurile aflate în poșetă.

Procedând la încadrarea juridică a faptelor, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului C. L.-A. care la data de 23.10.2014 a atacat persoana vătămată L. A.-E. pe o alee din Municipiul Hunedoara în scopul sustragerii banilor pe care-i avea asupra sa, smulgând-i geanta purtată pe umăr, în care se aflau sume de bani în euro și lei și alte bunuri în valoare totală de 6260 lei, după care a fugit și și-a însușit banii respectivi, constituie infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 C.pen.

Fapta inculpatului U. C.-V. care, după o prealabilă înțelegere cu inculpatul C. L. A., au urmărit persoana vătămată L. A.-E. mai multe sute de metri prin Municipiul Hunedoara, în scopul sustragerii sumelor de bani pe care persoana vătămată le avea asupra acesteia, iar în parcarea din spatele Complexului P., inculpatul U. C.-V. a asigurat paza iar inculpatul C. L.-A. a atacat-o pe persoana vătămată căreia i-a smuls și sustras geanta purtată pe umăr, în care se aflau sume de bani în euro și lei și alte bunuri în valoare totală de 6260 lei, după care a fugit, iar ulterior a primit parte din banii sustrași de la celălalt inculpat, constituie infracțiunea de complicitate la tâlhărie, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap la art. 233 C.pen.

S-a constatat că săvârșirea faptei de către inculpați rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale, enumerate mai sus, din care mai relevante sunt: plângerea persoanei vătămate; declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor; procesul verbal de cercetare la fața locului (fila 19-25), procesul verbal de verificări și investigații din care rezultă că inculpatul C. L. – A., la scurt timp după comiterea faptei, a oferit spre schimb martorei B. C., angajată ca barman la localul public situat în Complexul P., din apropierea locului faptei, suma de 300 euro (fila 26-30); dovadă de primire bancnotă 100 euro(fila 32); raportul de constatare criminalistică privind urma papilară digitală ridicată de pe bancnota de 100 euro ca aparținând inculpatului U. C.-V. (fila 52-64); declarațiile martorilor B. C.(fila 67-68), P. R. D. (fila 69-70), D. M.(fila 71-72), C. M. D. (fila 73-79), procesele-verbale de consemnare rezumativă a activităților de supraveghere tehnică(fila 93-95, 96-99), procese-verbale de percheziții domiciliare( fila 116-173), proces-verbal de identificare de obiecte(fila 175-180), procesele verbale de reconstituire (fila 187-207, 220-223). Constatând că inculpații au săvârșit infracțiunile deduse judecății, cu vinovăția prevăzută de lege, instanța urmează a dispune condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor stabilite în sarcina inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În privința inculpatului C. L. A. s-a constatat că aceasta a comis fapta după împlinirea vârstei de 18 ani și după ce a fost liberat din penitenciar, unde a executat o măsură educativă privativă de libertate de 3 ani pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de tâlhărie, cu un rest neexecutat de 384 zile. Fapta de tâlhărie dedusă judecății a fost săvârșită anterior împlinirii duratei internării în centrul de detenție.

Pentru criteriile arătate mai sus, instanța l-a condamnat pe inculpatul C. L. A. la pedeapsa de 1 (un) an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 din Codul penal, cu aplicarea art. 396 al 10 din Codul de procedură penală. Deși minimul pedepsei ar fi doar de 1 an și 4 luni închisoare prin aplicarea art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală, instanța a adăgat 4 luni la acest minim ținând seama de premeditarea minuțioasă a faptei, inculpatul luându-și două rânduri de haine pentru a-l arunca pe cel folosit la săvârșirea infracțiunii pentru a nu fi depistat, precum și de împrejurarea că și-a ales victima dintre persoane vulnerabile și a urmări-o pe stradă mai multe sute de metri până a găsit prilejul să o atace. De asemenea, instanța a avut în vedere împrejurarea că prejudiciul cauzat persoanei vătămate a rămas nereparat. S-a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse mai mari, ținând seama de împrejurarea că fapta s-a săvârșit prin simpla smulgere a poșetei de pe umărul persoanei vătămate, inculpatul deși a mai fost condamnat anterior, condamnările respective au fost pentru fapte săvârșite în timpul minorității.

Instanța a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de liberare din centrul de detenție, anterior împlinirii duratei internării de 3 ani într-un centrul de detenție, dispusă prin sentința penală 454/17.03.2014 a Judecătoriei Târgu M.. Prin urmare, în temeiul art. 129 alin. 2 lit. b C. penal, a majorat pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința de față, la 2 ani închisoare (cu cel puțin ¼ din restul de 384 zile rămas neexecutat din măsura educativă a internării într-un centru de detenție susmenționată).

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Instanța a apreciat că faptele inculpatului îl fac nedemn de-a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la data de 26.10.2014 până la zi.

În temeiul art. 399 al. 1 din Codul de procedură penală, instanța a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat, ținând seama că acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar respectiva măsură preventivă este încă necesară, în scopul înlăturării unui pericol pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul, în condițiile în care ar putea ataca pe stradă persoane vulnerabile în scop de jaf.

În privința inculpatului U. C. V., instanța a constatat că acesta este recidivist postexecutoriu, suferind anterior trei condamnări pentru infracțiuni de furt, din care ultima la 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală 187/24.03.2014 a Judecătoriei Petroșani din a cărei executare a fost liberat condiționat la data de 04.06.2013 cu un rest de 209 zile, rest împlinit anterior săvârșirii infracțiunii deduse judecății. S-a reținut că inculpatul trăiește în concubinaj, având un copil minor în vârstă sub 1 an, nu are ocupație.

Raportat la aceste criterii, instanța l-a condamnat pe inculpatul U. C. V. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., 43 al. 5 din Codul penal, art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală. Această pedeapsă reprezintă minimul legal prevăzut de lege, prin aplicarea dispozițiilor art. 43 al. 5 din Codul penal și art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală. Instanța a reținut că că inculpatul a avut o contribuție mică la săvârșirea faptei, acesta însoțindu-l pe inculpatul C. L. A. la săvârșirea faptei și întărindu-i acestuia din urmă hotărârea infracțională. De asemenea s-a reținut împrejurarea că fapta a fost săvârșită de celălalt inculpat prin simpla smulgere a poșetei de pe umărul persoanei vătămate, iar inculpatul, deși este recidivist a fost condamnat anterior pentru infracțiuni de furt săvârșite pe fondul mediului social de sărăcie din care provine și în care se săvârșesc frecvent astfel de infracțiuni.

Pentru motivele arătate mai sus, în cazul celuilalt inculpat, instanța i-a interzis inculpatului U. C. V. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție al executării pedepsei, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării de la data de 26.10.2014 până la zi.

În temeiul art. 399 al. 1 din Codul de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat pentru motivele arătate mai sus în privința celuilalt inculpat.

În privința laturii civile a cauzei, instanța a constatat că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză împotriva inculpaților, solicitând obligarea acestora să-i plătească suma de 5106 lei reprezentând 1000 de euro și 52 de lei și ceasul de damă care se aflau în poșeta sustrasă, precum și contravaloarea poșetei respective pe care n-o mai poate folosi, fiind deteriorată.

S-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea acțiunii civile a părții civile și obligarea inculpaților să-i plătească daune materiale solicitate. Potrivit art. 1357 din Codul Civil: cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. În speță, s-au dovedit faptele ilicite ale inculpaților sub forma sustragerii prin violență a bunurilor părții civile. A fost dovedit prejudiciul adus părții civile constând în contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate. A fost dovedită și legătura de cauzalitate dintre faptele ilicite ale inculpaților și prejudiciul produs. A fost dovedită și vinovăția inculpaților sub forma intenției directe. Potrivit art. 1369 din Noul Cod Civil: „cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască … răspunde solidar cu autorul faptei.

Prin urmare, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1369 și art. 1382 din Codul civil, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și i-a obligat pe inculpați în solidar, să–i plătească părții civile, suma de 5.106 lei.

Instanța a reținut că inculpații au declarat în fața instanței că sunt de acord să-i plătească părții civile daunele solicitate în totalitate, astfel că soluția de admitere în totalitate a acțiunii civile este justificată și ținând seama de acordul inculpaților.

În temeiul art. 397 al 3 rap la art. 162 al. 3 din Codul de procedură penală, instanța a dispus restituirea bancnotei de 100 euro cu seria_, ridicată la data de 23.10.2014 de organele de poliție, către numita B. C., după soluționarea definitivă a cauzei. Instanța a reținut că numita B. C. a cumpărat de la inculpatul C. L. A., bancnota de 100 euro sustrasă prin fapta de tâlhărie dedusă judecății, fără a cunoaște că acea bancnotă a fost obținută ilicit de către inculpat, astfel că se impune restituirea către B. C. a sumei respective.

De asemenea, în temeiul art. 397 al 3 rap la art. 162 al. 3 din Codul de procedură penală, instanța a dispus restituirea către inculpați a obiectelor de îmbrăcăminte purtate la săvârșirea faptelor, ridicate de organele de poliție (o geacă de culoare maro deschis, o pereche de pantaloni trening de culoare neagră, o pereche de pantaloni de culoare neagră și șnur de culoare roz, o geacă de culoare albastră cu fermoar și glugă, o pereche de adidași din pânză de culoare gri), după soluționarea definitivă a cauzei, având în vedere că aceste articole de îmbrăcăminte nu au fost destinate la săvârșirea faptei de tâlhărie, fiind piese de îmbrăcăminte obișnuite purtate de inculpați.

În baza art. 274 alin. (1) și 2 C. proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat la plata sumei de câte 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului C. L. A. în sumă de 300 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel inculpații C. L.-A. și U. C.-V. și P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara.

P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara a invocat următoarele motive de apel: instanța de fond a omis să dispună prelevarea de probe biologice de la inculpați în baza art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008; pedepsele aplicate inculpaților sunt prea blânde, nefiind adaptate gravității faptei și persoanei acestora, impunându-se aplicarea unor pedepse în limita maximului special redus cu o treime.

În susținerea ultimului motiv de apel s-a arătat că fapta săvârșită de inculpați este una gravă, raportat la limitele de pedeapsă, la modul de comitere, după o prealabilă înțelegere, cu scopul declarat de a comite o tâlhărie, inculpații purtând două rânduri de haine pentru ca după săvârșirea faptei să dea unul jos, pentru a nu fi recunoscuți. S-a făcut referire la faptul că inculpații au urmărit persoana vătămată, au atacat-o din spate și i-au smuls prin violență geanta care o purta peste umăr, rupându-i cureaua. Apelantul a invocat și faptul că valoarea prejudiciului cauzat a fost ridicată, fiind recuperată parțial doar prin intervenția organelor de poliție.

În ceea ce privește persoana inculpaților s-a arătat că nu au ocupație, ambii posedă antecedente penale, inculpatul C. pentru infracțiuni de același gen comise în timpul minorității, fiind liberat condiționat, iar inculpatul U. pentru infracțiuni de furt calificat eliberat condiționat în cursul anului 2013, ceea ce arată perseverența infracțională a acestora și faptul că pedepsele aplicate nu și-au atins scopul și nu au dus la îndreptarea lor. S-a menționat că inculpatul C. a negat inițial orice participare la comiterea faptei, iar inculpatul U. a încercat să-și minimalizeze contribuția, afirmând că nu l-a ajutat pe celălalt inculpat la comiterea faptei, susținând că i-a refuzat categoric propunerea.

Inculpații C. L.-A. și U. C.-V. au arătat la termenul de judecată din data de 16 martie 2015 că doresc reducerea pedepselor și dispunerea suspendării executării acesteia. Inculpații au precizat că sunt de acord cu prestarea muncii în folosul comunității.

Analizând apelurile formulate prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

Inculpații C. L.-A. și U. C.-V. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din Codul penal.

Curtea constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală cauza fiind soluționată prin aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, raportat la poziția exprimată de inculpați care au arătat că recunosc fapta reținută în actul de sesizare și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Probele administrate în faza de urmărire penală au dovedit fără dubiu vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în forma autoratului pentru inculpatul C. L.-A. și în forma complicității pentru inculpatul U. C.-V..

Reevaluând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, Curtea reține sub aspectul stării de fapt că, în data de 23.10.2014 inculpații C. L.-A. și U. C.-V., în urma unei înțelegeri prealabile, au urmărit-o pe persoana vătămată L. A. E., pe care o văzuseră anterior schimbând suma de 1.200 euro, iar când aceasta a intrat pe o alee între blocuri din spatele Complexului P., în timp ce inculpatul U. C.-V. a asigurat paza, inculpatul C. L.-A. a atacat-o pe persoana vătămată căreia i-a smuls geanta purtată pe umăr, a cărei curea s-a rupt, geantă în care se aflau sume de bani în euro și lei și alte bunuri în valoare totală de 6260 lei, după care ambii inculpați au fugit de la locul faptei și au împărțit banii și bunurile aflate în poșetă.

În privința încadrării juridice a faptei, Curtea constată că instanța de fond a reținut că fapta comisă de inculpați realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, pentru inculpatul U. fiind reținute dispozițiile art. 48 Cod penal referitoare la complicitate și dispozițiile art. 41 alin. 1 Cod penal referitoare la starea de recidivă.

Hotărârea a fost criticată atât de către P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara, cât și de către inculpați sub aspectul individualizării modalității de executare a pedepsei.

Curtea constată că instanța de fond i-a aplicat inculpatului C. L. A. pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea în calitate de autor a infracțiunii de tâlhărie, apropiată mult de limita minimă de 1 an și 4 luni închisoare care putea fi aplicată, raportat la încadrarea reținută (limitele de pedeapsă prevăzute de art. 233 Cod penal fiind cuprinse între 2 și 7 ani) și la reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Având în vedere împrejurările concrete de comitere a infracțiunii, fiind vorba de planificarea activității infracționale de către cei doi inculpați, cu mențiunea că inițiativa i-a aparținut inculpatului C. L. A., inculpații urmărind victima după ce au constatat că a schimbat o sumă mare de bani, până când a ajuns pe o alee situată între blocuri, unde nu se aflau persoane care să poată interveni în ajutor, contribuția efectivă a inculpatului la săvârșirea faptei, acesta fiind cel care i-a smuls persoanei vătămate prin violență poșeta, precum și cel care i-a cerut coinculpatului U. să îmbrace două rânduri de haine, dintre care un rând urma să fie aruncat pentru a evita posibila recunoaștere de către persoana vătămată, aspectele care caracterizează persoana inculpatului, condamnat anterior în repetate rânduri pentru infracțiuni de tâlhărie comise în minorat, care deși nu atrag starea de recidivă, în sensul art. 41 Cod penal, relevă perseverența inculpatului în comiterea unor infracțiuni de același gen, Curtea apreciază întemeiată solicitarea de majorare a pedepsei formulată de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara.

Din fișa de cazier judiciar reiese că inculpatul a fost arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor anterioare, a fost condamnat la pedepse cu executare în regim de detenție, care au fost contopite anterior intrării în vigoare a noului Cod penal în pedeapsa de 3 ani închisoare. Această pedeapsă a fost înlocuită ulterior cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție, inculpatul fiind privat de libertate în perioada 10.07.2012 – 20.06.2014, când a fost liberat cu un rest de 384 zile, prezenta infracțiune fiind comisă în stare de liberare din centrul de detenție anterior împlinirii duratei măsurii internării. Faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea la câteva luni după liberarea din centrul de detenție, relevă în mod cert că sancțiunile aplicate anterior nu și-au atins scopul, condiții în care este necesară aplicarea unei pedepse mai ferme, infracțiunea comisă fiind de gravitate considerabilă.

Din aceste motive, în urma admiterii apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara, se va dispune majorarea pedepsei aplicate inculpatului C. L.-A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 1 an și 8 luni închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare.

Se va constata că infracțiunea a fost săvârșită în stare de liberare din centrul de detenție anterior împlinirii duratei măsurii internării dispusă pe o perioadă de 3 ani prin sentința penală nr. 454/17.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M., rămânând un rest neexecutat de 384 zile și în baza art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal va fi majorată pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu 120 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare.

Referitor la individualizarea modalității de executare a pedepsei, Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod penal, potrivit cărora pedeapsa stabilită potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal, cum este cazul inculpatului, nu poate face obiectul amânării aplicării pedepsei sau al suspendării executării sub supraveghere. Astfel solicitarea inculpatului de a se dispune o altă modalitate de individualizare a executării pedepsei nu are niciun suport legal.

În privința inculpatului U. C. V., Curtea constată că instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea în calitate de complice a infracțiunii de tâlhărie, pedeapsă egală cu limita minimă, care putea fi aplicată, raportat la încadrarea reținută (limitele de pedeapsă prevăzute de art. 233 Cod penal fiind cuprinse între 2 și 7 ani), la majorarea limitelor de pedeapsă în baza art. 41 alin. 1 Cod penal, inculpatul fiind recidivist postexecutoriu (limitele fiind cuprinse între 3 și 10 ani și 6 luni) și la reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală. Aplicarea unei pedepse egală cu limita minimă care putea fi aplicată nu este justificată, chiar dacă inculpatul U. a acționat în calitate de complice, asigurând paza în timp ce inculpatul C. a smuls geanta persoanei vătămate, având în vedere că din declarațiile acestuia, reiese că a achiesat întru-totul propunerilor inculpatului C. L. A., fiind de acord să îmbrace hainele care i-au fost oferite peste hainele sale în ideea de a nu fi recunoscuți, să urmărească victima pe parcursul deplasării sale, conștient fiind de faptul că acesteia urma să-i fie smulsă geanta de pe umăr. La individualizarea judiciară a pedepsei prezintă relevanță și faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie, după executarea unor pedepse în regim de detenție pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului.

Concluzionând, Curtea constată întemeiată solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara de majorare a pedepsei stabilite în sarcina inculpatului U. C. V. și în urma admiterii apelului se va dispune majorarea pedpsei aplicate inculpatului U. C.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în forma complicității prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin. 5 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 2 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare.

Referitor la solicitarea inculpatului de a i se aplica o altă modalitate de executare a pedepsei, Curtea constată că raportat la faptul că anterior inculpatul a fost condamnat la pedepse cu închisoarea mai mari de 1 an, nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere, legiuitorul impunând executarea în regim privativ de libertate a pedepselor aplicate inculpaților recidiviști.

Curtea constată întemeiat și motivul de apel al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, referitor la omisiunea instanței de fond de a dispune prelevarea probelor biologice de la inculpați în baza art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008.

Raportat la cele de mai sus, în baza art.421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea de Apel va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara împotriva sentinței penale nr. 10/20 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr._, pe care o va desființa în parte sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților C. L.-A. și U. C.-V., al omisiunii dispunerii prelevării probelor biologice de la inculpați și, rejudecând în aceste limite:

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului C. L.-A. compusă din pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și 120 zile închisoare, adăugate în baza art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal.

Se va dispune majorarea pedepsei aplicate inculpatului C. L.-A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 1 an și 8 luni închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare.

Va fi menținută pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie aplicată inculpatului C. L. A. prin hotărârea apelată.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și arestării preventive din data de 26 octombrie 2014 până în data de 17 martie 2015.

Pentru motivele expuse în considerentele prezentei decizii se va majora pedeapsa aplicată inculpatului U. C.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în forma complicității prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin. 5 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 2 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare.

Va fi menținută pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie aplicată inculpatului U. C.-V. prin hotărârea apelată.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și arestării preventive din data de 26 octombrie 2014 până în data de 17 martie 2015.

În baza art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpații C. L. A. și U. C.-V..

Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. L. A. și U. C.-V., împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală inculpații C. L. A. și U. C.-V. vor fi obligați la plata parțială a cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, în sumă de câte 233 lei fiecare.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Se vor acorda onorariile în sumă de câte 300 lei apărătorilor desemnați din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpaților, sume care se avansează din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara împotriva sentinței penale nr. 10/20 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr._, pe care o desființează în parte sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților C. L.-A. și U. C.-V., al omisiunii dispunerii prelevării probelor biologice de la inculpați și, rejudecând în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului C. L.-A. compusă din pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și 120 zile închisoare, adăugate în baza art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului C. L.-A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 1 an și 8 luni închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare.

Constată că infracțiunea a fost săvârșită în stare de liberare din centrul de detenție anterior împlinirii duratei măsurii internării dispusă pe o perioadă de 3 ani prin sentința penală nr. 454/17.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M., rămânând un rest neexecutat de 384 zile și în baza art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal majorează pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu 120 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare.

Menține pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie aplicată inculpatului C. L. A. prin hotărârea apelată.

Deduce din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și arestării preventive din data de 26 octombrie 2014 până în data de 17 martie 2015.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului U. C.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în forma complicității prevăzută de art. 48 Cod penal, raportat la art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin. 5 Cod penal, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 2 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare.

Menține pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie aplicată inculpatului U. C.-V. prin hotărârea apelată.

Deduce din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și arestării preventive din data de 26 octombrie 2014 până în data de 17 martie 2015.

În baza art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpații C. L. A. și U. C.-V..

Menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. L. A. și U. C.-V., împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpații C. L. A. și U. C.-V. la plata parțială a cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, în sumă de câte 233 lei fiecare.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Acordă onorariile în sumă de câte 300 lei apărătorilor desemnați din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpaților, sume care se avansează din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2015.

Președinte, Judecător,

A. D. B. A. P.

Grefier,

D. M. H.

Red. P.A.

Tehnored. D.M.H.

2 ex/26 martie 2015

J. Fond I. N.

← Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr....		Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 261/2015. Curtea de... →

Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 293/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 293/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA