Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 624/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 624/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-05-2012 în dosarul nr. 624/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 624/2012
Ședința publică de la 08 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător D. G.
Judecător O. M. P.
Grefier I.-M. M.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:
M. C. – procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 19/2012 pronunțată de J. A. I. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent I. I..
Se prezintă apărător desemnat din oficiu M. D. pentru inculpatul intimat.
Se prezintă apărător ales T. C. N. pentru inculpatul recurent I. I..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat D. M., desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent I. I. depune cerere prin care solicită a se lua act de încetarea mandatului său din oficiu, față de prezentarea apărătorului desemnat din oficiu.
Instanța ia act de încetarea mandatului apărătorului desemnat din oficiu față de prezentarea apărătorului ales al inculpatului I. I..
Se constată că la dosar nu au fost cereri și nefiind cereri de formulat de către avocata inculpatului și reprezentanta parchetului, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului depune concluzii scrise și jurisprudență.
Reprezentanta parchetului solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă J. A. I., casarea în tot a sentinței penale atacate nr. 19/2012 a Judecătoriei Alba Iulia și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002. Solicită a se avea în vedere probele de la dosar, s-a procedat la testarea cu alcooltest. Inculpatul a fost oprit în trafic. Inculpatul nu a contestat consumul de alcool. S-a procedat la calculul retroactiv al alcoolemiei și s-a avut în vedere cele două buletine de analize. Ulterior inculpatul a revenit și a declara un alt consum. S-a procedat în conformitate cu normele legale. Nu există nici un indiciu că acele probe nu ar fi reale. Solicită condamnarea inculpatului cu suspendarea condiționată a acesteia.
Avocat T. C. N. pentru inculpatul recurent I. I. solicită respingerea recursului declarat de P. de pe lângă J. A. I., menținerea sentinței penale atacate ca legală și temeinică. S-a efectuat un raport de expertiză cu două variante. A doua dintre ele este cea corectă. Există o concordanță între alcoolemia declarată de inculpat și valorile certe ale inculpatului. Inculpatul a recunoscut că a consumat alcool și a menționat și cantitatea. Rezultatul analizelor arată că acestea sunt în limite legale. Asistenta a spus că nu știe dacă inculpatul este în stare de beție.
Având ultimul cuvânt, inculpatul I. I. arată că regretă fapta, a fost o întâmplare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 19/16.01.2012 pronunțată de J. A. I., în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. b C.p.pen. a fost achitat inculpatul I. I. (CNP_), cetățean român, fiul lui A. și V., născut la data de 15.09.1962 în Săsciori, jud. A., studii superioare, inginer la Primăria A. I., căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în A. I., ., jud. A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
În baza art. 192 alin. 3 C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 30 alin. 2 din OG nr. 2/2001, la data rămânerii definitive, copie de pe prezenta sentință și de pe procesul verbal din 30.05.2011 se trimite Poliției mun. A. I. – Biroul rutier.
În motivarea acestei hotărâri instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 895/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A., a fost trimis în judecată inculpatul I. I. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibatie alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 al 1 din OUG 195/2002.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului că în data de 30.05.2011, în jurul orelor 0351, a condus autoturismul marca Honda cu nr. de înmatriculare_ pe . din A. I., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Cauza fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 04.10.2011 sub dosar nr._ .
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului, prin care acesta recunoaște fapta, respectiv că a consumat băuturi alcoolice și apoi a condus autoturismul pe drumurile publice, însă a precizat că avea o concentrație alcoolică sub limita legală; declarațiile martorului G. I., din care a rezultat că inculpatul a consumat whisky fără a putea preciza cantitatea și 400 ml de bere; declarațiile martorului D. O. V., din care a rezultat că inculpatul a consumat aproximativ 250 – 300 ml de whisky și 0,50 l bere și coniac și ulterior, s-a urcat la volanul mașinii personale pentru a se deplasa la domiciliul său; procesul verbal din data de 30.05.2011, în care s-a consemnat că inculpatul, aflat la volanul autoturismului Honda cu nr. de înmatriculare_, a fost oprit pe . din A. I. de organele de control ale poliției rutiere și, întrucât emana miros de alcool, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,69 mg/l, motiv pentru care a fost condus la spital pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei; buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1336/1337/IX/526/527 din 01.06.2011, care a indicat o alcoolemie a inculpatului de 1,30 g/l la ora 0415 și 1,15 g/l la ora 0515; buletinul de examinare clinică unde s-a concluzionat că inculpatul pare a fi sub influența alcoolului; rezultatul testării cu aparatul alcooltest, din care a rezultat că, la ora 0351 concentrația de alcool în aerul expirat a inculpatului era de 0,69 mg/l; raportul de expertiză medico legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 5377/IX/d/229 din 02.08.2011, unde s-a arătat că, la ora evenimentului rutier inculpatul putea avea o alcoolemie teoretică apropiată de 1,26 g/l alcool pur în sânge; raportul de expertiză medico legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 5377/IX/d/241 din 02.08.2011, unde s-a arătat că, la ora evenimentului rutier inculpatul putea avea o alcoolemie teoretică apropiată de 0,78 g/l alcool pur în sânge.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut:
La data de 30.05.2011, în jurul orei 03,51, inculpatul I. I. a condus autoturismul marca Honda cu nr. de înmatriculare_, pe . din municipiul A. I.. A fost oprit de organele de politie pentru control și, întrucât emana miros de alcool, a fost testat cu aparatul alcootest marca Drager, rezultatul fiind de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Judetean A. unde i s-au recoltat două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În drept, constituie infracțiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge
Având în vedere starea de fapt reținută și chestiunile de drept incidente în cauză, instanța a constatat că fapta există și a fost săvârșită de inculpat, dar nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune.
Pentru a ajunge la această concluzie, instanța a arătat că potrivit art. 63 C.p.pen. probele nu au valoare dinainte stabilită iar aprecierea fiecărei probe se face în urma examinării tuturor probelor administrate.
În acest sens, instanța a constatat că raportul de expertiză medico legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 5377/IX/d/229 din 02.08.2011 a fost întocmit pe baza datelor din buletinul de examinare clinică în care se consemnează că inculpatul ar fi consumat 1 l de bere și aproximativ 50 – 100 ml țuică. Inculpatul a declarat că la spital a menționat „tărie” și nu „țuică” așa cum este consemnat și nu a spus cantitatea consumată și că, în realitate, a consumat 250 – 300 ml de whisky și 500 ml bere, conform declarației din 14.07.2011. Consumul de alcool avut în vedere la acest raport de expertiză ar fi avut ca rezultat o valoare de 0,57 g/l a alcoolemiei la ora evenimentului rutier, fiind astfel în neconcordanță cu valorile stabilite prin analiza sângelui. De altfel, consumul avut în vedere în acest raport de expertiză nu rezultă din alt mijloc de probă decât buletinul de examinare clinică, contestat de inculpat. În consecință, instanța va înlătura ca mijloc de probă raportul de expertiză nr. 5377/IX/d/229 din 02.08.2011.
În ceea ce privește raportul de expertiză nr. 5377/IX/d/241 din 02.08.2011 instanța a constatat că a fost întocmit în baza consumului de alcool declarat de inculpat la data de 14.07.2011 care s-a coroborat cu declarațiile martorilor D. O. V. și G. I. (parțial). Prin acest raport s-a stabilit că la ora evenimentului rutier inculpatul putea avea o alcoolemie teoretică apropiată de 0,78 g/l alcool pur în sânge
Chiar dacă în raportul de expertiză de s-a menționat că singura valoare indubitabilă, de probă științifică obiectivă și care exprimă alcoolemia reală este numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul recoltării probelor biologice, instanța a arătat însă că rezultatul probelor biologice nu a indicat alcoolemia inculpatului la momentul în care acesta a fost depistat conducând un autovehicul pe drumurile publice ci la momentul când au fost recoltate cele două probe biologice, adică ulterior, la aproximativ 25 de minute de la testarea cu aparatul alcooltest, dacă ne referim doar la prima recoltare.
În consecință, instanța a constatat că din probele administrate în cauză nu s-a putut stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că alcoolemia inculpatului depășea valoarea de 80 g/l când a condus autoturismul pe drumurile publice, existând probe din care rezultă că alcoolemia era, cel puțin la nivel teoretic, sub această limită. Prin urmare, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, astfel că, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.pen. coroborat cu art. 10 alin. 1 lit. b C.p.pen. l-a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată.
Întrucât fapta inculpatului ar putea constitui contravenția prevăzută la art. 102 alin. 3 din OUG 195/2002, în baza art. 30 alin. 2 din OG nr. 2/2001, la data rămânerii definitive, o copie de pe sentință și de pe procesul verbal din 30.05.2011 vor fi trimise Poliției mun. A. I. – Biroul rutier, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă J. A. I..
Prin recursul declarat P. a solicitat în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p., admiterea acestuia, casarea hotărârii penale atacate și rejudecând, condamnarea inculpatului I. I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de fond l-a achitat pe inculpat, neputându-se accepta ca alcoolemia unei persoane să fie stabilită pe baza propriei declarații de consum, declarații care nu pot preleva în fața unor probe științifice.
Curtea de Apel examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că recursul declarat de P. de pe lângă J. A. I. este fondat și va fi admis, din următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în cauză. Astfel, s-a reținut că la data de 30.05.2011, în jurul orei 03,51, inculpatul I. I. a condus autoturismul marca Honda cu nr. de înmatriculare_, pe . din municipiul A. I.. A fost oprit de organele de politie pentru control și, întrucât emana miros de alcool, a fost testat cu aparatul alcootest marca Drager, rezultatul fiind de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Judetean A. unde i s-au recoltat două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Inculpatul nu a contestat consumul de alcool.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1336,1337/IX/526,527/1.06.2011 a rezultat că la ora 04.15 inculpatul a avut o alcoolemie de 1,30 g0/00, iar la ora 05.15 a avut o alcoolemie de 1,15 g0/00.
Pe baza consumului de alcool declarat de inculpat în cauză s-a dispus o expertiză de calcul retroactiv a alcoolemiei iar din concluziile acestei expertize ( 5377/IX/d/229/2.08.2011 ) a rezultat că inculpatul a r fi putut avea o alcoolemie cu o valoare teoretică apropiată de 1,26 g 0/00.
Concluziile acestei expertize au fost contestate de către inculpat, care a declarat un alt consum de băuturi alcoolice. Pe baza acestui nou consum declarat, s-a efectuat o nouă expertiză de calcul retroactiv a alcoolemiei.
Din concluziile expertizei medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei cu nr. 5377/IX/d/229/2.09.2011 a rezultat că, pe baza noului consum declarat, inculpatul putea avea o alcoolemie cu o valoare teoretică apropiată de 0,78 g 0/00.
Cu ocazia depistării în trafic inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest care, la ora 03.51 a indicat o alcoolemie de 0,69 g0/00.
Se constată astfel că inculpatul a fost surprins în trafic conducând sub influența alcoolului la ora 03.51, iar prima probă biologică a fost recoltată la ora 04,15.
Curtea constată că deși instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în cauză și o corectă încadrare juridică a acestor fapte, în mod nelegal l-a achitat pe inculpat, apreciind că fapta sa nu este prevăzută de legea penală.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a înlăturat prima expertiză de calcul retroactiv a alcoolemiei, apreciind că aceasta nu se coroborează cu declarațiile martorilor care au confirmat a doua variantă de consum a inculpatului.
Curtea observă că alcoolemia unei persoane se determină științific și nu pe baza proprie declarații de consum de băuturi alcoolice.
În speță organele de poliție care l-au depistat în trafic pe inculpat au respectat dispozițiile legale de testare a acestuia cu aparatul etilotest, iar apoi, constatând consumul de alcool l-au prezentat pe acesta la spital pentru recoltarea de probe biologice. Prezentarea la spital s-a făcut într-un interval de 25 de minute, interval care se încadrează în cel specificat de Ordinul nr. 376/2006 al Ministerului Sănătății.
Este evident că respectându-se intervalul de timp pentru recoltarea de probe biologice și constatându-se că alcoolemia inculpatului a fost de 1,30 g 0/00, instanța de fond trebuia să țină seama de această probă științifică și nu de concluziile unei a două expertize de calcul retroactiv a alcoolemiei, expertiză efectuată pe baza unei a doua declarații de consum a inculpatului.
Mai mult, din adresa nr. 5377/IX/d/229/20.07.2011 a Institutului de Medicină Legală Cluj N. a rezultat că potrivit Ordinului nr. 1.134/C/25.05.200 al Ministerului Justiției și nr. 255/4.04.2000 al Ministerului Sănătății, la art. 33 al. 5 se arată că o expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemie se efectuează pentru o singură variantă de consum.
Curtea constată astfel că prima expertiză efectuată a relevat valoarea teoretică corectă, valoare care s-a coroborat cu valoarea științifică a alcoolemiei stabilită în urma recoltării de probe biologice și arătată în buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, precum și cu consumul de alcool declarat de către inculpat imediat după depistarea sa.
Instanța de fond în mod greșit nu a ținut seama de alcoolemia stabilită științific și a apreciat că cea de-a doua expertiză de calcul retroactiv este cea corectă deoarece se coroborează cu declarațiile martorilor și cu a doua variantă de consum a inculpatului.
De altfel, Curtea apreciază că această a doua variantă de consum a inculpatului este făcută „pro causa” și nu poate fi luată în considerare. Examinând și declarațiile martorilor audiați în cauză, G. I. și D. O. V., Curtea constată că aceștia nu au putut relata cu certitudine consumul de alcool a inculpatului, astfel că singura dovadă certă a valorii alcoolemiei este cea dată de recoltarea probelor biologice, în condițiile cerute de lege.
Față de cele expuse, Curtea constată că fapta există, a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție, astfel că acesta va fi condamnat.
La individualizarea pedepsei aplicate Curtea va ține seama de limitele generale de pedeapsă, de pericolul social a faptei săvârșite și de împrejurările săvârșirii acesteia, precum și de persoana inculpatului.
Față de aceste criterii Curtea va reține în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c C.p., având în vedere buna comportare anterioară a inculpatului și caracterizările bune ale acestuia și în baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplic. art. 74 lit. a și c Cod penal îl va condamna pe inculpatul I. I. 6 luni închisoare.
Constatând că în cauză sunt îndeplinite disp. art. 81 C.p. Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se vor suspenda și pedepsele accesorii aplicate.
În baza art. 83 Cod penal se va atrage atenția inculpatului asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în eventualitatea săvârșirii unei noi infracțiuni.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p. recursul declarat de P. de pe lângă J. A. I. va fi admis ca fondat.
În baza art. 191 al. 1 Cod pe. P.. inculpatul va fi obligat să achite statului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 19/16.01.2012 și în consecință:
Casează integral sentința penală atacată și rejudecând:
În baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplic. art. 74 lit. a și c Cod penal condamnă pe inculpatul:
I. I. – fiul lui A. și V., născut la 15.09.1962 în Săsciori, jud. A., cetățean român, studii superioare, inginer la Primăria mun. A. I., căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în A. I., ., jud. A., CNP_ la:
-6 luni închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe perioada unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se vor suspenda și pedepsele accesorii aplicate.
În baza art. 83 Cod penal atrage atenția inculpatului asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în eventualitatea săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art. 191 al. 1 Cod pe. P.. obligă inculpatul să achite statului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 08.05.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. D. G. O. M. P.
Grefier
I.-M. M.
Red. Tehn. DG/2 EX
Jud. fond- T. O.
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
