Mărturia mincinoasă. Art.273 NCP. Decizia nr. 745/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 745/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-09-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 745/A/2015
Ședința publică de la 08 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător A. G. M.
Grefier D. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă C. de A. A. I. a fost reprezentat de procuror M. C.
Pe rol apelul declarat apelul declarat de inculpata M. C. împotriva sentinței penale nr. 701/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu, avocat Ș. N. pentru inculpata apelantă M. C., lipsă fiind aceasta.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Față de împrejurarea că apelul a fost formulat prin apărătorul ales, avocat M. A., conform delegației de la dosar (fila 8), la dosar nu a fost depusă nicio cerere, pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu, avocat Ș. N. pentru inculpata apelantă M. C., lipsă fiind aceasta.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat Ș. N., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata apelantă M. C., solicită admiterea apelului formulat de inculpată și achitarea inculpatei în baza art. 17 alin.2 raportat la art.16 lit.a din C. pr.pen apreciind că această faptă nu există. Arată că din declarațiile date de către inculpată rezultă că aceasta nu a văzut dacă a fost prezentă o anumită persoană la momentul incidentului deoarece incidentul a avut loc în afara barului și nu cunoaște dacă cele trei persoane au fost lovite
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului declarat de inculpată, menținerea sentinței penale atacate ca legală și temeinică. Arată că inculpata, constant, nu a recunoscut săvârșirea faptei, dar este dovedit că a văzut incidentul și că a determinat alte persoane care au fost de față la momentul incidentului, să nu spună că au văzut ceva, pentru a nu fi chemate la organele de poliție. Arată că pe lângă probațiunea amplă din vaza de urmărire penală, a fost audiată și martora Ș. L. care și-a menținut declarațiile din faza de urmărire penală și care atestă în mod cert vinovăția inculpatei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra apelului penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 701/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Aiud, în baza art. 273 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal, art. 5 Cod penal și art. art. 61 alin. 4 lit. c Cod penal a fost condamnată inculpata M. C., fiica lui I. și I., născută la data de 25.12.1983 în mun A. I., județul A., cetățean român, posesor al C.I. . nr._, eliberată de SCPLEP Teiuș, studii liceale, muncitor necalificat, fără antecedente penale, domiciliată în loc. Teiuș, .. 48 județul A., CNP_, la pedeapsa de 180 zile - amendă pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată (2 acte materiale).
În baza art. 61 alin. 2 Cod penal s-a stabilit o sumă de 10 lei pentru o zi-amendă, inculpata fiind obligată să plătească o amendă în cuantum de 1800 lei.
În baza art. 63 alin. 1 Cod penal s-a atras atenția inculpatei că în cazul neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
În baza art. 272 rap la art. 274 alin 1 Cod. pr. pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 145 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud din data de 11.09.2014 dat în dos. nr. 1869/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M. C., fiica lui I. și I., născută la data de 25.12.1983 în mun A. I., județul A., cetățean român, posesor al C.I. . nr._, eliberată de SCPLEP Teiuș, studii liceale, muncitor necalificat, fără antecedente penale, domiciliată în loc. Teiuș, .. 48 județul A., CNP_ pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 273 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal, art.5 Cod penal
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud la data de 01.10.2014 sub nr. dosar _ .
În fapt s-a reținut în esență prin actul de trimitere în judecată că la data de 24.09.2013, inculpata a fost audiată ca martor de către organul de cercetare penală al Poliției Teiuș, la sediul unității, în dosarul penal nr. 375/P/2013 al acestei unități de parchet, în care se desfășurau cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 alin.2, C. pen. 1969, de care erau învinuiți suspecții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., B. V., victimă/persoană vătămată fiind martorul B. F..
Starea de fapt reținută în dosarul penal menționat anterior, consta din aceea că la data de 12.02.2013 în jurul orelor 21:00, în timp ce se aflau pe ., lângă barul Mini hotel, în apropiere de barul „Exotic”, în care se afla inculpata ca barman de serviciu, învinuiții au lovit cu pumnii în față pe partea vătămată B. F. din . provocându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijire medicală, potrivit certificatului medico-legal nr. 377/IA /97 eliberat de SML A. la data de 13.02.2013.
Fiind audiată ca martor, la data arătată în debutul prezentului, inculpata a încercat să inducă în eroare organele de poliție declarând în mod mincinos că nu cunoaște nimic despre scandal, că nu i-a văzut în bar pe niciunul dintre agresori iar declarațiile martorelor oculare Ș. L. I. și H. A. – din care rezulta că cei trei frați Ș. l-au bătut pe B. F., că au relatat aceste aspecte inculpatei, care le-a cerut însă să rămână în bar până se termină . și să nu spună nimănui ce au văzut (nici chiar poliției dacă vor fi citate) – sunt mincinoase.
La data de 11.11.2013, inculpata a fost audiată ca martor la P. de pe lângă Judecătoria Aiud, unde în prezența procurorului a susținut în întregime cele declarate la data de 24.09.2013. Mai mult chiar, pentru a întări cele declarate, inculpata a susținut că nepoata sa Ș. L. I. a fost influențată de tatăl ei, Ș. F., să mintă în fața organelor judiciare, cu scopul de a atrage sancționarea pe nedrept a numitului Ș. A., fostul soț al inculpatei, deoarece numitul Ș. F. nu o suportă pe inculpată și pe fostul ei soț. întrucât inculpata și fostul său soț au intervenit de mai multe ori în relația sus-numitului Ș. cu sora inculpatei, Ș. R., pe care numitul Ș. F. ar fi bătut-o în mod repetat. Inculpata a mai precizat și că este certată cu sora sa M. R., mama minorei Ș. L. I., din mai multe motive (inclusiv amestecul inculpatei în relația surorii sale cu numitul Ș., dar și existența unor neînțelegeri cauzate de împărțirea spațiului locativ din casa părintească). De asemenea, aceasta a arătat că nu este dispusă a susține testul poligraf, deoarece a fost „informată neoficial” că testele „nu sunt sigure 100%” și „în cazul în care persoana testată este mai sensibilă, este posibil să fie considerată mincinoasă”.
În respectiva cauză a fost audiat și numitul B. F. în calitate de persoană vătămată, care a declarat că înainte de a fi bătut de cei patru suspecți Ș. și respectiv B., toți aceștia au servit câte o bere în barul „Exotic” la care în acel moment era de serviciu M. C. (inculpata), cu care B. F. avusese o relație sentimentală, ceea ce îl deranjase pe numitul Ș. A.. La dosarul nr. 375/P/2013 a fost depus și certificat medico-legal, care atesta leziuni suferite prin agresiune de către B. F., ce necesitau spre vindecare 8-9 zile de îngrijire medicală, a fost audiată martora M. R., sora inculpatei, care a infirmat declarația mincinoasă dată de inculpată în fața procurorului, arătând că de mai mult de 1 an nu mai locuiește cu numitul Ș., că singurul lucru pe care acesta i l-a spus fiice sale minore Ș. L. I. a fost că, dacă va fi chemată la poliție, să declare numai adevărul, în nici un caz învățând-o să mintă, martora negând inclusiv pretinsa dușmănie între ea și inculpată.
Datorită declarațiilor mincinoase date în cauză, nu s-a reușit identificarea celui de-al patrulea agresor al numitului B. F., deși existau indicii că martora îi cunoștea pe toți patru, pe care, anterior bătăii administrate sus-numitului, i-a servit cu bere în chiar barul și la chiar momentul în care în aceeași locație se afla și martorul B. F..
La termenul de judecată din data de 11 februarie 2015, inculpata personal a învederat că nu dorește să uzeze de procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției prev. de art. 375 Cod. pr. pen. și că nu recunoaște săvârșirea faptei. La aceeași dată a fost audiată inculpata (fila 18).
La același termen de judecată, fiind puse în dezbatere contradictorie probele administrate în cursul urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin 7 Cod. pr. pen., inculpata prin apărător arătând că solicită audierea în condiții de contradictorialitate doar a martorei Ș. L. I., solicitare încuviințată de instanță.
În ședința publică din data de 01 aprilie 2015 instanța a audiat martora Ș. L. I. (fila 23).
Pentru stabilirea antecedenței penale a inculpatei a fost depusă la dosar fișa de cazier a acesteia (fila 17 dos inst)
Din analiza coroborată a probelor administrate în cauză în faza de urmărire penală și de judecată a reținut instanța următoarea stare de fapt:
Inculpata M. C. a fost audiată în calitate de martor în dosarul nr. 375/P/2013 al P. de pe lângă Judecătoria Aiud, în care erau cercetați numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., B. V. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev de art. 180 alin 2 Cod penal din 1969 față de persoana vătămată B. F..
La data de 12 februarie 2013 inculpata M. C. a perceput personal, fiind martor ocular, incidentul în urma căruia numitul B. F. a fost agresat de numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., B. V.. Mai reține instanța că deși a perceput aceste aspecte, întrebată fiind, atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața procurorului, a negat atât faptul că ar fi observat . dar chiar și prezența la locul săvârșirii agresiunii a numiților Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. și mai mult, a îndemnat-o pe martora Ș. L. I., minoră la acel moment, să nege că ar fi observat incidentul.
În ce-i privește pe numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., vinovăția acestora a putut fi stabilită prin restul probelor administrate, rezultând atât prezența acestora la data respectivă la Barul Exotic dar și agresarea de către aceștia a numitului B. F..
Prin urmare instanța a apreciat că starea de fapt pe care inculpata a încercat s-o susțină prin afirmațiile făcute în calitate de martor, cum că la data agresării numitului B. F. numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., nu au fost în bar și nu cunoaște nici să fi fost prin zonă iar numitul Ș. A. i-ar fi relatat într-o discuție ulterioară că ar fi fost plecat din Teiuș la momentul săvârșirii faptei, apărare pe care acesta a susținut-o și în dosarul penal nr. 375/P/2013 constituie o împrejurare esențială, întrucât în condițiile în care ar fi fost reținută ca fiind reală ar fi determinat exonerarea numiților Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. de vreo culpă privind agresarea numitului B. F.
Instanța a mai constatat că audiată fiind în cursul urmăririi penale a declarat că-și menține declarațiile date în calitate de martor, și că nu dorește să facă alte declarații.
Starea de fapt așa cum a fost expusă mai sus a fost susținută de probele administrate în cauză.
Din declarațiile coroborate atât ale martorilor audiați în respectiva cauză penală, H. A., Ș. L. I., M. R., dar și în prezentul dosar în faza de urmărire penală H. A., Ș. L. I., B. F. și în fața instanței în prezentul dosar, martora Ș. L. I., a rezultat că în data de 12 februarie 2013 inculpata se afla de serviciu la barul Exotic din Aiud, aici venind numitul B. F. pe care l-a servit cu o bere, aceste aspecte nefiind negate de inculpată.
Ulterior au venit și numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. care potrivit declarațiilor persoanei vătămate B. F. au intrat în bar, fiind serviți cu băutură de aceeași inculpată. Ulterior, aceștia au părăsit barul și la momentul l-a care a ieșit și numitul B. l-au agresat. . a fost percepută personal de martorele H. și Ș. ambele identificându-i pe numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. în timp ce agresau persoana vătămată, relatând martorele la unison că după ce au intrat în barul Exotic și martora Ș. a relatat inculpatei cele observate, inculpata le-a spus să rămână în bar până în momentul când incidentul urma să ia sfârșit. (filele 26 – 29 dos. urm. pen, fila 23 dos inst); prin urmare rezultă în mod clar faptul că inculpata a avut cunoștință atât de agresiune cât și de persoanele care s-au făcut vinovate de săvârșirea acestei fapte, iar prin declarațiile date, care susțin o altă realitate faptică, s-a urmărit exonerarea de răspundere penală a numiților Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C..
În fine, raportat la susținerile inculpatei privitor la relațiile de dușmănie dintre ea și sora sa, mama martorei Ș., instanța a observat că declarațiile date de această din urmă martoră se coroborează integral cu cele date de martora H. A., prin urmare nu există niciun motiv pentru a se presupune că nu prezintă reala stare de fapt așa cum a fost percepută de martoră, cu atât mai mult cu cât starea de dușmănie nu a fost confirmată de numita M. R., mama martorei Ș..
Instanța a reținut că varianta prezentată de inculpată, cum că nu i-a văzut pe numiții Ș. în zonă la data respectivă nu s-a coroborat cu niciun alt mijloc de probă administrat; s-a reținut astfel caracterul mincinos al afirmațiilor făcute de inculpată cu privire la împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebată.
Fapta inculpatei M. C., care fiind audiată în calitate de martor în dosarul penal nr. 375/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, atât de organele de poliție cât și de către procuror, la datele de 24.09.2013 și 11.11.2013, a făcut afirmații mincinoase menite a asigura exonerarea de răspundere penală a suspecților Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. care la data de 12.02.2013, în jurul orei 21:00 au săvârșit fapta de lovire și alte violențe, asupra numitului B. F., cauzându-i acestuia leziuni constatate prin certificat medico-legal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată prevăzută de art. 273 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. (2 acte materiale).
Având în vedere că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noile dispoziții ale Codului penal, la termenul de judecată din data de 01 aprilie 2015 a acordat instanța cuvântul în dezbateri, punând în discuție în același timp și aplicarea legii mai favorabile conform dispozițiilor art. 5 Cod penal.
Apreciind asupra prevederilor legale incidente în mod global, instanța a stabilit în concret, ca fiind mai favorabile pentru inculpata M. C. prevederile Codului penal actual, pentru considerentul că noile dispoziții prevăd posibilitatea aplicării pedepsei amenzii.
Prin urmare, instanța a apreciat că procurorul a făcut o corectă încadrare juridică a faptei, inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 273 alin.1 Cod penal.
În concluzie, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 C.pr.pen. întrucât fapta există, a fost săvârșită de către inculpată și constituie infracțiune, instanța va dispune condamnarea inculpatei M. C..
La individualizarea judiciară a pedepsei pe care instanța a aplicat-o inculpatei, au fost avute în vedere, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, respectiv nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială a acesteia.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatei M. C. prezintă un grad concret mediu de periculozitate, dedus din împrejurarea și modul de comitere a infracțiunii, respectiv din aceea că a declarat mincinos cu privire la faptele percepute, scopul fiind de a evita ca numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. să răspundă penal pentru faptele pentru care erau învinuiți.
În ce privește persoana inculpatei instanța a reținut că este integrată din punct de vedere social, are un domiciliul stabil are studii liceale și nu are antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar (f.17 dos. inst)
Referitor la atitudinea pe care inculpata a avut-o față de fapta săvârșită, aceasta a fost una nesinceră, atitudine pe care a adoptat-o atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, susținând, contrar oricăror evidențe că numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. nu au fost în barul Exotic la data incidentului și nici nu a văzut să fi fost agresat numitul B. F..
În alegerea sancțiunii pe care instanța a aplicat-o inculpatei, în considerarea lipsei antecedentelor penale ale acesteia și probabil a sentimentelor de afecțiune pe care le mai avea față de numitul Ș. A., fostul său soț (inculpata declarând că a intenționat o împăcare cu acesta după pronunțarea divorțului – fila 16 dos. urm. pen) s-a orientat către pedeapsa amenzii penale, considerând că aceasta este de natură a asigura scopul și în aceeași măsură funcția ei educativă.
Față de atitudinea complet nesinceră a inculpatei, menținută pe toată durata procesului penal, raportat și la natura infracțiunii săvârșite, infracțiune de pericol, al cărei obiect juridic îl reprezintă relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și aflarea adevărului instanța nu a amânat executarea pedepsei și nici nu a suspendat-o sub supraveghere, considerând că scopul acesteia nu poate fi atins decât prin executarea efectivă.
În ceea ce privește pedepsele accesorii și cele complementare s-au avut în vedere dispozițiile art. 12 al. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform cărora, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport de infracțiunea comisă.
Având în vedere că pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă pentru care a fost condamnată inculpata legea mai favorabilă a fost determinată ca fiind Cod penal actual, instanța a constatat că pedeapsa accesorie poate fi aplicată doar în condițiile în care se aplică și pedeapsa complementară.
Potrivit art. 67 alin 1 Cod penal pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului această pedeapsă este necesară.
Prin urmare față de elementele concrete ale cauzei, instanța a considerat că nu este necesară aplicarea unei pedepse complementare și în consecință nici a unei pedepse accesorii, în ce privește pedeapsa amenzii aplicată inculpatei.
D. fiind faptul că infracțiunea dedusă judecății este una de pericol și nu de rezultat, în cauză nu există constituire de parte civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata M. C..
Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpata M. C. a solicitat admiterea apelului și achitarea sa în baza art. 17 alin.2 raportat la art.16 lit.a din C. pr.pen apreciind că această faptă nu există.
În motivarea apelului s-a arătat că din declarațiile date de către inculpată rezultă că aceasta nu a văzut dacă a fost prezentă o anumită persoană la momentul incidentului deoarece incidentul a avut loc în afara barului și nu cunoaște dacă cele trei persoane au fost lovite.
C. de A. examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că apelul declarat de inculpata M. C. este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Instanța de fond, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, a reținut o corectă stare de fapt în cauză.
Astfel, s-a reținut că inculpata M. C. a fost audiată în calitate de martor în dosarul nr. 375/P/2013 al P. de pe lângă Judecătoria Aiud, în care erau cercetați numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., B. V. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev de art. 180 alin 2 Cod penal din 1969 față de persoana vătămată B. F..
La data de 12 februarie 2013 inculpata M. C. a perceput personal, fiind martor ocular, incidentul în urma căruia numitul B. F. a fost agresat de numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., B. V..
Deși a perceput aceste aspecte, întrebată fiind, atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața procurorului, a negat atât faptul că ar fi observat . dar chiar și prezența la locul săvârșirii agresiunii a numiților Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. și mai mult, a îndemnat-o pe martora Ș. L. I., minoră la acel moment, să nege că ar fi observat incidentul.
În ce-i privește pe numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., vinovăția acestora a putut fi stabilită prin restul probelor administrate, rezultând atât prezența acestora la data respectivă la Barul Exotic dar și agresarea de către aceștia a numitului B. F..
Din declarațiile coroborate atât ale martorilor audiați în respectiva cauză penală, H. A., Ș. L. I., M. R., dar și în prezentul dosar în faza de urmărire penală - H. A., Ș. L. I., B. F. și în fața instanței în prezentul dosar, martora Ș. L. I., a rezultat că în data de 12 februarie 2013 inculpata se afla de serviciu la barul Exotic din Aiud, aici venind numitul B. F. pe care l-a servit cu o bere, aceste aspecte nefiind negate de inculpată.
Ulterior au venit și numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. care potrivit declarațiilor persoanei vătămate B. F. au intrat în bar, fiind serviți cu băutură de aceeași inculpată. Ulterior, aceștia au părăsit barul și la momentul l-a care a ieșit și numitul B. l-au agresat. . a fost percepută personal de martorele H. și Ș. ambele identificându-i pe numiții Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C. în timp ce agresau persoana vătămată, relatând martorele la unison că după ce au intrat în barul Exotic și martora Ș. a relatat inculpatei cele observate, inculpata le-a spus să rămână în bar până în momentul când incidentul urma să ia sfârșit. (filele 26 – 29 dos. urm. pen, fila 23 dos inst);
Întrucât din probele administrate a rezultat clar faptul că inculpata a avut cunoștință atât de agresiune cât și de persoanele care s-au făcut vinovate de săvârșirea acestei fapte, iar prin declarațiile date, care susțin o altă realitate faptică, s-a urmărit exonerarea de răspundere penală a numiților Ș. A. I., Ș. D. N., Ș. A. C., în mod corect instanța de fond a reținut vinovăția inculpatei și a condamnat-o pe aceasta.
La fel, instanța de fond a reținut în mod legal că legea penală mai favorabilă este legea nouă și a precedat la o judicioasă individualizare judicioasă a pedepsei aplicate.
În condițiile în care sentința penală atacată este legală și temeinică iar motivele de apel ale inculpatei nu au relevat alte împrejurări care să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată de instanța de fond, apelul declarat de aceasta este nefondat și în baza art. 421 al. 1 lit. b C.p.p., va fi respins ca nefondat.
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. inculpata va fi obligată să plătească statului suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat apelul declarat de inculpata M. C. împotriva sentinței penale nr. 701/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Aiud.
Obligă inculpata să plătească statului suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată și ședința publică azi, 8.09.2015.
Președinte, Judecător,
D. G. A. G. M.
Grefier,
D. M.
Red./tehn./DG
2ex./15.09.2015
Jud.fond V. M.
← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 891/2015. Curtea... → |
---|