Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 303/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 303/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 20-05-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.303 /2014
Ședința publică de la 20 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. M.
Grefier: C. F. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I., reprezentat de:
Procuror: I. N.
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de condamnatul M. G. V. împotriva sentinței penale nr. 89/10.02.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă condamnatul contestator M. G. V., aflat în stare de deținere, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că prezentul dosar a fost repus pe rol întrucât a încetat temeiul care a determinat suspendarea cauzei, ca urmare a pronunțării de către ÎCCJ - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Deciziei nr. 1/ 14 aprilie 2014 – dosar nr._ /HP/P.
Întrebate fiind părțile și reprezentantul parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul M. G. V. solicită admiterea contestației formulată de condamnat împotriva sentinței penale nr.89/2014 a Tribunalului A. și să se constate că sporul de 1 an și 3 luni poate fi redus, să se facă aplicarea legii mai favorabile, respectiv aplicarea art.595 C.p.p
Reprezentantul Ministerului Public în raport de dispozițiile deciziei nr.1/14 aprilie 2014 solicită respingerea contestației ca nefondată.
Având ultimul cuvânt condamnatul M. G. V. arată că solicită anularea sporului de pedeapsă.
C. DE A.
Asupra contestației de față;
I. Prin sentința penală nr.89/2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în baza art.23 din Legea nr.255/2013 raportat la art.595 C.pr.pen. s-a admis contestația la executare ca urmare a sesizării Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G.nr.836/2013 la nivelul Penitenciarului Aiud privind pe condamnatul M. G. V. născut la data de 09.07.1988 și în consecință:
S-a constatat că prin sentința penală nr. 299/2012 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul penal nr._ s-a aplicat condamnatului pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare ca urmare a contopirii următoarelor pedepse:
- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.623/28.10.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._, definitivă la data de 26.04.2011 pentru infracțiunea prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen. și art.38 C.pen. ;
- 334 zile rest rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.765/2006 a Judecătoriei Sibiu;
- 16 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.208/11.11.2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._, modificată prin decizia penală nr.1/A/17.02.2012 Curții de A. A. I., definitivă prin nerecurare pentru comiterea infracțiunii prev.de art.197 alin.1 și 3 teza I C.pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen.
- 1 an spor.
S-a dispus descontopirea pedepsei în elementele ei componente și înlătură sporul aplicat.
În baza art.6 alin.1 C.pen. raportat la art.218 alin.3 lit.c C.pen. s-a redus pedeapsa de 16 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen. aplicată condamnatului pentru comiterea infracțiunii prev.de art.197 alin.1 și 3 teza I C.pen. la 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen.
În baza art.104 C.pen s-a menținut revocarea liberării condiționate și conform art. 44 C.pen. raportat la art.104 alin.2 C.pen. și art.9 din Legea nr.187/2012 contopește pedeapsa de 3 ani închisoare cu restul de 334 zile închisoare în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă 1/3 din 334 zile rezultând pedeapsa de 3 ani și 111 zile închisoare.
În baza art.39 alin.1 lit.b C.pen., art.45 C.pen. a contopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 111 zile închisoare cu pedeapsa de 12 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen.la care adaugă 1/3 din 3 ani și 111 zile închisoare urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 13 ani și 37 zile închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen.
A dedus din pedeapsă perioadele de reținere din zilele de 02.02._ (24 de ore) și 02.04._ (24 de ore) precum și perioada executată începând cu 02.05.2011, la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare emise în baza sentinței nr. 299/2012 și dispune emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe.
A menținut în rest celelalte dispoziții ale sentinței penale anterioare.
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 299/2012 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul penal nr._ s-a aplicat condamnatului pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare ca urmare a contopirii următoarelor pedepse:
- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.623/28.10.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._, definitivă la data de 26.04.2011 pentru infracțiunea prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen. și art.38 C.pen. ;
- 334 zile rest rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.765/2006 a Judecătoriei Sibiu;
- 16 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.208/11.11.2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._, modificată prin decizia penală nr.1/A/17.02.2012 Curții de A. A. I., definitivă prin nerecurare pentru comiterea infracțiunii prev.de art.197 alin.1 și 3 teza I C.pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen.
- 1 an spor.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 450/14.01.2013 de către Tribunalul A., executarea pedepsei începând la data de 02.05.2011.
Potrivit art.6 alin.1 C.pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
În cauză, persoana condamnată se află în executarea unei pedepse de 16 ani închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
Ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de viol s-au redus însă, pedeapsa prevăzută de art.218 alin.3 lit.c C.pen. fiind închisoarea de la 5 la 12 ani.
Astfel fiind, se arată că pedeapsa aplicată sub legea veche depășește maximul special din noua normă de incriminare și va fi redusă la aceasta.
În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni, instanța a comparat pedeapsa aplicată inculpatului cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., luându-se în calcul pedeapsa redusă la maximul special prevăzut de legea nouă, precum și regulile aplicabile pluralității intermediare cu privire la fapta săvârșită în intervalul de timp de la liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.765/2006 a Judecătoriei Sibiu și până la împlinirea duratei pedepsei (sent.pen. nr. 623/28.10.2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ ).
Având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului de 17 ani închisoare depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi, instanța a redus pedeapsa aplicată la 13 ani și 37 zile închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teze a II-a, lit.b, d și e C.pen.
II. Împotriva acestei soluții a formulat contestație în termenul legal prevăzut de art.23 alin.9 din Legea nr.255/2013 persoana condamnată M. G. V., care solicită aplicarea legii penale mai favorabile în sensul înlăturării sporului de pedeapsă.
III. C. verificând hotărârea contestată în raport de dispozițiile art.23 din Legea nr.255/2013 raportat la art.6 alin.1 C. pen și cu referire la art.425 1 C.pr.pen constată că această contestație este nefondată pentru următoarele motive:
Potrivit disp. art. 6 C. pen. „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.”.
Tribunalul a examinat situația juridică a persoanei condamnate în raport de noile dispoziții legale care reglementează infracțiunile comise de acesta și limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal actual.
În mod justificat pe fondul îndeplinirii condiției reglementate de art. 6 C. pen. Tribunalul a apreciat ca întemeiată cererea Comisiei de evaluare.
În speță, pedeapsa principală rezultantă de 16 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit a teza a II-a lit b, d și e C. pen anterior a fost verificată prin prisma componentelor care compun pedeapsa rezultantă, evaluându-se situația juridică analizată în raport de incidența art.6 C. pen. cu privire la pedepsele individuale și ulterior rezultanta a fost verificată din perspectiva posibilei depășirii a maximului la care se poate ajunge în baza legii noi.
Tribunalul a operat corect analiza situației juridice în care se găsește persoana condamnată, în concordanță cu opinia exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.1/2014, ce reprezintă o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni.
Incidența legii penale mai favorabile nu presupune o reindividualizare judiciară a pedepsei rezultante ci aplicarea efectivă a normei reglementată de art. 6 alin. 1 C. pen. actual, expusă anterior.
IV. În raport de dispozițiile art.4251alin 7.pct.1 lit.b C.pr.pen va respinge ca nefondată contestația formulată de persoana condamnată M. G. V. împotriva sentinței penale nr. 89/10.02.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală va obliga contestatorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din bugetul Ministerului Justiției în favoarea Baroului de avocați A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de persoana condamnată M. G. V. împotriva sentinței penale nr. 89/10.02.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din bugetul Ministerului Justiției în favoarea Baroului de avocați A..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2014.
Președinte, Grefier,
C. M. M. C. F. B.
Red.CMM
Tehnored.CFB/2ex/22.05.2014
Jud. f. M. E. F..
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 962/2014. Curtea de... → |
|---|
