Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 1/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-01-2012 în dosarul nr. 1/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1/A/2012
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. M. P.
Judecător C. M.
Grefier S. L.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel reprezentat prin:
M. C. – procuror
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de revizuentul R. O. V. L. împotriva sentinței penale nr. 31/CC/05.10.2011 pronunțată de T. S. în dosarul nr._
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat revizentul apelant în stare de deținere în Penitenciarul Aiud, asistat de av. F. A. D. în substituirea av. M. R. – cu delegație de apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care apelantul revizuent, avocata acestuia și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata revizuentului, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând, în măsura în care instanța apreciază raportat la actele dosarului că motivele invocate se circumscriu celor prevăzute de art. 397 Cod procedură penală, admiterea cererii de revizuire.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, în mod corect fiind respinsă cererea de revizuire formulată de condamnat.
Având ultimul cuvânt, revizuentul apelant R. O. V. L., solicită admiterea apelului, arătând că nu este vinovat și nu are idee despre fapta pentru care a fost condamnat.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față :
Constată că prin sentința penală nr. 31/CC/2011 pronunțată de T. S. în dosarul nr._ , s-a respins cererea formulată de condamnatul R. O. V. L. privind revizuirea sentinței penale nr. 202/23.11.2009 pronunțată de T. S. în dosarul nr._ .
În considerente instanța a reținut că prin rechizitoriul din data de 31.03.2009, P. de pe lângă T. S. a dispus trimiterea în judecată a inculpatului R. O. V. L., reținând că în martie 2007 inculpatul a pretins și a primit suma de 450 lei de la M. I., în vederea obținerii permisului de conducere auto, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unor funcționari din cadrul Poliției S. iar în luna aprilie 2007, același inculpat a pretins și a primit de la V. A. suma de 1000 lei și o sticlă de whisky în vederea restituirii permisului de conducere ridicat de organele de poliție ca urmare a săvârșirii unei contravenții. S-a apreciat că faptele întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin sentința penală nr. 202/23.11.2009, T. S. în baza art. 257 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul R. O. V. L. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (1 act material) în dauna părții vătămate V. A.. Prin aceeași sentință penală, în baza art. 864 Cod penal a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului R. prin sentința penală nr. 311/2007 a Judecătoriei S., definitivă prin decizia penală nr. 200/2007 a Tribunalului S., dispunând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod pr. penală, raportat la art. 10 lit. a Cod pr. penală, prin aceeași hotărâre inculpatul R. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 alin. 1 Cod penal (1 act material), în dauna părții vătămate M. I..
Consecință a apelului declarat, prin decizia penală nr. 29/A/01.04.2010, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul declarat de P. de pe lângă T. S. și procedând la o nouă judecată, l-a condamnat pe inculpatul R. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal în dauna părții vătămate V. A. și la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în dauna părții vătămate M. I.; în baza art. 865 Cod penal s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 4 ani închisoare iar în baza art. 33 lit. a Cod penal ,34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare aplicate prin decizie cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 311/2007 a Judecătoriei S., în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
Prin decizia penală nr. 3036/07.09.2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondată cererea de repunere în termenul de recurs formulată de inculpatul R. O. V. L. și a respins ca tardiv formulat recursul declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 29/A/01.04.2010 a Curții de Apel A. I..
Anterior, urmare a rămânerii definitive - la data de 19.04.2010 – a deciziei penale nr. 29/A/01.04.2010 a Curții de Apel A. I., T. S. a emis mandatul de executare a pedepsei nr. 328/2009 din 2010, pentru pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului R. O. V. L..
În ceea ce privește cererea de revizuire formulată de condamnat în cauza de față, tribunalul a constatat că potrivit prevederilor art. 394-395 Cod pr.penală, revizuirea unei hotărâri penale definitive poate fi solicitată și acordată doar în anumite cazuri strict determinate și reglementate de legiuitor prin dispozițiile art. 394 Cod pr.penală.
Analizând motivele invocate de condamnat prin cererea sa, tribunalul a constatat că acestea nu se încadrează în niciuna dintre condițiile expres prevăzute de art. 394 Cod pr.penală.
Astfel, martorii care au dat declarații sub jurământ, nu au semnalat să se fi exercitat presiuni asupra lor.
S-a reținut că în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei și probatoriul administrat în cauză, acestea au fost examinate de instanța de fond și de cea de control judiciar; o eventuală reapreciere a probatoriului administrat ori o suplimentare a acestuia (cu confruntări, reaudieri, etc) nefiind posibile în calea extraordinară de atac a revizuirii.
Condamnatul a avut cunoștință de procesul derulat iar contrar susținerilor sale, rechizitoriul i-a fost citit la termenul de judecată din data de 14.10.2009 și prin urmare acesta avea posibilitatea de a formula orice cereri pe care le considera necesare, în faza de judecată ori în căile ordinare de atac.
Mai mult chiar, astfel după cum rezultă și din înscrisurile de la dosar, motivele de revizuire formulate în cauza de față au mai fost invocate și anterior de către condamnat, în alte cereri de revizuire formulate, cereri care au fost respinse prin sentințele penale nr. 5/2011, 25/2011 ale Tribunalului S.. Iar potrivit dispozițiilor art. 403 al. 3 1 Cod pr.penală cererile ulterioare de revizuire, dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și apărări, nu sunt admisibile.
Împotriva sentinței a declarat apel revizuentul R. O. V. L. și a solicitat admiterea lui și admiterea cererii de revizuire întrucât nu este vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate și sub toate aspectele, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut prima instanță împrejurarea că cererea de revizuire nu este admisibilă, având în vedere că nu sunt incidente niciunul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod pr. penală.
Apărările referitoare la greșita încadrare juridică a faptelor, caracterul incomplet al probelor sau nelegala administrare a acestora, sunt aspecte ce puteau fi invocate dosar în cadrul căilor ordinare de atac, nu și în procedura revizuirii.
Pe de altă parte, în mod corect s-a arătat că martorii au depus mărturie și în fața instanței de judecată și nu au invocat exercitarea unor presiuni asupra lor de organele de urmărire penală.
Atâta timp cât nu s-a constatat incidența unuia din cazurile prevăzute de art. 394 lit. a-e Cod pr. penală instanța nu poate proceda la o reapreciere a probatoriului cauzei.
În consecință, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr. penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul R. O. V. L. împotriva sentinței penale nr. 31/CC/05.10.2011 pronunțată de T. S. în dosar penal nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod pr. penală, va obliga apelantul să achite statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul R. O. V. L. împotriva sentinței penale nr. 31/CC/05.10.2011 pronunțată de T. S. în dosar penal nr._ .
Obligă apelantul să achite statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10.01.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
O. M. P. C. M.
C.O.-semnează președintele de complet
O. M. P.
Grefier
S. L.
Red.O.M.P./27.01.2012
Tehnored: LS/2ex/06.02.2012
Jud.fond: A.B.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 3/2012. Curtea de... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 2/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
