Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia nr. 136/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 136/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 1784/103/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 136/2013
Ședința publică de la 03 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE -B. A.
JUDECĂTOR -N. C. I.
GREFIER -L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror V. P.
*
La ordine au venit spre soluționare apelurile declarate de inculpații C. V. A. și M. A. D., împotriva sentinței penale nr. 86/P din data de 25.07.2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-inculpat C. V. A., în stare de arest, asistat de avocat ales L. S. și apelantul-inculpat M. A. D., în stare de arest, asistat de avocat oficiu S. S..
Procedura este completă.
S-a expus referatul asupra cauzei, după care:
Curtea aduce la cunostintă apelanților-inculpați prevederile art.70 al.2 C.pr.penală în sensul că au dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-li-se atenția totodată că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor, iar dacă dau declarație, au obligația să declare tot ce știu cu privire la faptă și învinuirea ce li se aduce în legătură cu aceasta.
Apelanții-inculpați având cuvântul pe rând arată că se prevalează de dreptul la tăcere.
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat oficiu S. S., pentru apelantul-inculpat M. A. D., solicită admiterea apelului, desfiintarea sentinței penale și pe fond pronunțarea unei solutii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere întrucât sunt îndeplinite conditiile art.86/1 c.penal. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul are 23 de ani, are un copil, nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră, a recunoscut săvârsirea faptei si a înteles să se prevaleze de dispozitiile art.320/1 c.pr.penală, cu precizarea că va respecta legea si nu o să mai comită fapte penale. Solicită Solicită onorariu avocat oficiu din fondurile M.J. potrivit referatului depus la dosar, avizat de presedintele completului de judecată si fată de care s-a dispus plata sumei de 300 lei.
Avocat ales L. S., pentru apelantul-inculpat C. V. A., consideră că nu s-a dat eficiență maximă criteriilor de individualizarea a pedepselor prevăzute de art.72 C.penal raportat la circumstanțele reale si personale ale inculpatului și se impunea aplicarea unei pedepse cu suspendarea conditioantă a executării pedepsei sub supraveghere fiind îndeplinite conditiile art.86/1 C.penal. De asemenea, consideră că la stabilirea pedepsei ar trebui să existe un echilibru cu privire la pericolul concret al faptei săvârsite, circumstantele reale și personale ale faptei si făptuitorului, retinându-se doar 2 fapte de vânzare.
Solicită a se avea în vedere lipsa antecedentelor penale, starea de minoritatea precum și criteriile de individualizare a pedepsei fiind posibil să se dispună executarea potrivit art.86/1 C.penal și următoarele, scopul pedepsei putând fi atins și prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită în temeiul art.379 al.1 lit.b C.pr.penală respingerea apelurilor declarate ca nefondate, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat, având în vedere motivele invocate precum si adresa depusă la instanța de fond-fl. 115 de la Ministerul Public-P. de pe lângă Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial N. în sensul că nu se poate aplica art.16 din Legea nr. 143/2000 inculpaților. În cauză au fost retinute circumstantele atenuante prevăzute de art.74 C.penal, pedeapsa aplicată este legală și temeinică.
Avocat L. S. în replică precizează că unitatea de parchet s-a folosit de informatiile date de inculpatul C. si apreciază că se pot aplica dispozitiile art.16 din Legea nr. 143/2000.
Apelantul-inculpat C. V. A. în cuvântul său arată că regretă fapta săvârsită, a realizat consecintele comiterii acesteia și solicită o pedeapsă cu suspendarea conditionată a executării.
Apelantul-inculpat M. A. D. în cuvântul său arată că regretă fapta comisă și solicită a i se da o șansă pentru a fi alături de copil.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Prin sentința penală nr. 86/P din data de_, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ s-a dispus următoarele:
Condamnarea inculpatului C. V. A., fiul lui G. și A., născut la data de 10.06.1989 în municipiul R., județul N., cu același domiciliu, ., cetățenia română, studii 9 clase, fără antecedente penale, C.N.P.-_, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală și art. 74 alin. 1 lit. a, art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 1 (un) an, după executarea pedepsei principale.
Condamnarea aceluași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de introducerea în țară de droguri de risc, fără drept, prevăzută de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a, și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 1(un) an, după executarea pedepsei principale.
Condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de deținerea de droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală și art. 74 alin. 1 lit. a, art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 alin. 3 Cod penal, s-au contopit cele trei pedepse principale, în pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 1(un) an, după executarea pedepsei principale.
2. Condamnarea inculpatului M. A. D., fiul lui G. și D., născut la data de 18.05.1989 în municipiul R., județul N., cu același domiciliu, .. 39, ., ., cetățenia română, studii 9 clase, fără antecedente penale, C.N.P.-_, pentru săvârșirea infracțiunii de introducerea în țară de droguri de risc, fără drept, prevăzută de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a, și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 1(un) an, după executarea pedepsei principale.
S-a dispus condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală și art. 74 alin. 1 lit. a, și art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 alin. 1 Cod penal, s-au contopit cele două pedepse principale în pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 1(un) an, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal s-au interzis inculpaților, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților, iar în temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate acestora, durata reținerii și arestării preventive efectuată de la data de 25.12.2012 și până la data pronunțării prezentei sentințe, respectiv 25.07.2013.
În temeiul art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 alin. 1 lit. f Cod penal, s-a dispus confiscarea următoarelor cantități de droguri: 988,1 grame cannabis aparținând inculpaților și 1,3 grame cannabis aparținând inculpatului M. A. D., aflate în custodia I.G.P.R. București – Camera de corpuri delicte.
În temeiul art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e Cod penal, a fost obligat inculpatul C. V. A. să plătească statului suma de 200 lei, ca efect al confiscării speciale.
În temeiul art. 7 cu referire la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații C. V. A. și M. A. D., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
S-a constatat că inculpații C. V. A. și M. A. D. au fost asistați de apărători aleși.
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații să plătească statului câte 1.200 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 58 D/P/2012 din 18.03.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial N., înregistrat la această instanță sub nr._, au fost trimiși în judecată inculpații:
- C. V. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de droguri de risc și de mare risc, în formă continuată,prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal; introducerea în țară de droguri de risc,prevăzută de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 șideținerea de droguri de risc și de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 4 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
- M. A. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
introducerea în țară, fără drept, de droguri de risc,prevăzută de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 și deținerea de droguri de risc, în formă continuată, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată prin O.U.G. nr.6/2010, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La termenul de judecată din data de 29.05.2013, inculpații C. V. A. și M. A. D. au declarat că înțeleg să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, în sensul că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare și sunt de acord cu probele administrate în faza de urmărire penală.
Cererea de judecare potrivit procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală a fost admisă de instanță, fiind îndeplinite condițiile cerute de acest text de lege.
Luând act de declarațiile inculpaților și văzând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, respectiv procesul verbal de sesizare din oficiu (f.1 și f.353 dup); ordonanțele de autorizare a investigatorului și colaboratorilor (f.8-17 dup); procesul verbal de cumpărare autorizată (f.18 dup); raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 23.07.2012 (f.21-24 dup); procesul verbal de cumpărare autorizată (f.2 dup); raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 19.121.2012 (f.29-32 dup); notele de redare ale convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizațiilor emise în cauză (f.75-252 dup); procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșa fotografică anexă (f.287-288 și 290-295 dup); raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 28.12.2012 (f.299-310 dup); declarația martorului cu identitate protejată C. I. (f.313 dup); declarațiile martorilor V. Ș. S. (f.320 dup); B. R. A. (f.322 dup); M. R. M. (f.325 dup), M. M. A. (f.329 dup); C. V. A. (f.346-347 dup); C. M. (f.348 dup) și T. A. (f.349 dup), toate coroborate cu declarațiile inculpaților, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 28.03.2012, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O N., s-au sesizat din oficiu, cu privire la existența în municipiul R. a mai multor persoane necunoscute care procurau, consumau și comercializau droguri de risc (cannabis, hașiș), către diverși consumatori domiciliați pe raza municipiului R. ori a localităților învecinate.
În urma cercetărilor efectuate în cauză, două dintre acele persoane au fost identificate în persoana inculpaților C. V. A. și M. A. D..
Astfel, în cursul anului 2011, inculpatul C. V. A., consumator de droguri de risc, în special cannabis și hașiș dar și de substanțe psihotrope din categoria etnobotanicelor, a luat decizia de a se implica în activități de comercializare a unor cantități de droguri de risc, în scopul de a obține în acest mod, atât dozele necesare consumului propriu, cât și beneficii materiale importante .
La data de 03.04.2012, dată la care identitatea inculpaților nu era încă cunoscută, s-a dispus autorizarea în cauză a investigatorului sub acoperire Bărnoaia M. și a colaboratorului acestuia, P. I., în vederea strângerii de date și informații privind existența infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze și a identificării persoanelor față de care exista presupunerea că le vor săvârși.
Ulterior,în cauză au fost autorizați și alți investigatori și colaboratori, în vederea efectuării acelorași activități.
La data de 09.05.2012, s-a dispus autorizarea investigatorului B. I. și a colaboratorului C. I., la acel moment A.N. fiind identificat în persoana inculpatului C. V. A., dar au fost efectuate acte de verificare și față de alți făptuitori, despre care existau informații că se aflau în anturajul infracțional al inculpatului.
După o nouă autorizare, la data de 16.07.2012, sub directa supraveghere a investigatorului B. I., colaboratorul C. I. a achiziționat de la inculpatul C. V. A. o țiplă din material plastic transparent, în care se aflau fragmente de materie vegetală în stare uscată, de culoare verde-oliv, contra sumei de 100 de lei.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 23.07.2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Iași, proba achiziționată de la inculpatul C. V. A. a fost constituită din 0,90 grame cannabis, substanță ce face parte din tabelul anexă nr. III al Legii nr. 143/2000, modificată și completată de Legea nr. 522/2004 și OUG nr. 6/2010.
La data de 08.12.2012, după o nouă autorizare în cauză, colaboratorul C. I., sub directa supraveghere a investigatorului B. I., a achiziționat de la inculpatul C. V. A. o țiplă din material plastic transparent, în care se afla un comprimat de culoare verde, având pe față un logo în formă de cruce iar pe spate un altul în formă de X, contra sumei de 100 de lei.
Așa după cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 19.12.2012, tableta achiziționată de la inculpatul C. V. A. era un comprimat ce conținea ca substanțe active MDMA (ecstasy) și cafeina, MDMA făcând parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000, modificată și completată de Legea nr. 522/2004 și OUG nr. 6/2010.
Din notele de redare ale convorbirilor telefonice purtate de către inculpat și interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță, în toată perioada în care a fost monitorizat, inculpatul C. V. A. a desfășurat o activitate intensă de comercializare a drogurilor de risc și de mare risc pe raza municipiului R. și a localităților învecinate. Contactele cu persoanele interesate să achiziționeze droguri se realizau în principal prin telefon, discuțiile dintre inculpat și alți consumatori de droguri fiind limitate la strictul necesar și constând de obicei în informații referitoare la existența spre vânzare a substanțelor psihotrope și locul de întâlnire stabilit în vederea realizării tranzacției.
În cadrul convorbirilor și comunicațiilor pe care inculpatul C. V. A. le-a realizat cu diverși consumatori, substanțele psihotrope erau camuflate sub diverse denumiri (ca de exemplu: „papuci verzi”), prin această modalitate făcându-se referire la cannabis, însă în general convorbirile telefonice erau folosite doar pentru a se confirma sau infirma existența la inculpat sau la o altă persoană de la care acesta se aproviziona, a substanțelor psihotrope (fiind folosite în mod frecvent expresii de genul: „este ceva”, „am o veste bună”, ...etc.), după care tranzacția efectivă era realizată la locul de întâlnire stabilit în prealabil.
Împrejurarea că inculpatul C. V. A. a consumat și comercializat în mod constant droguri în cursul anului 2012, rezultă și din declarația martorului V. Ș. S., care a arătat că, într-o anume împrejurare, i-a fost oferită spre consum de către inculpat o țigaretă conținând marijuana, însă el a refuzat să o primească.
Și din declarațiile martorului M. M. A. rezultă că inculpatul C. V. A. avea spre vânzare cantități de hașiș și cannabis, însă martorul nu a achiziționat astfel de substanțe, întrucât aveau un preț ridicat, acesta rezumându-se doar la consumul de substanțe din categoria etnobotanicelor.
În cursul lunii decembrie 2012, inculpatul C. V. A. a luat decizia de a efectua o deplasare în Spania, în scopul de a achiziționa de acolo o cantitate mai mare de droguri de risc, pe care ulterior să o introducă în România și să o comercializeze către diverși consumatori aflați pe raza municipiului R. și a localităților învecinate.
În activitatea infracțională planificată, inculpatul C. V. A. 1-a cooptat pe inculpatul M. A. D., consumator de droguri, pe care îl cunoștea din copilărie. Implicarea în activitatea infracțională a inculpatului M. A. D. a fost determinată de împrejurarea că acesta din urmă avea posibilitatea, prin amanetarea sau vânzarea autoturismului pe care îl poseda în acel moment, să obțină suma de bani necesară achiziționării unei cantități mai mari de droguri de risc.
Anterior, inculpatul C. V. A. a încercat să obțină suma necesară achiziționării drogurilor, prin împrumutarea de la vreo altă persoană ori prin implicarea în cadrul operațiunii și a unui alt „investitor”, aspect ce rezultă din convorbirea pe care inculpatul a efectuat-o la data de 19.12.2012, orele 13:39:49.
În realizarea planului avut în vedere de către ambii inculpați, la data de 20.12.2012, inculpatul M. A. D. a vândut către numitul M. A. autoturismul proprietatea sa, marca „Chrysler”, contra sumei de 4.000 euro, iar o parte din prețul autoturismului a fost folosită de către inculpați pentru achiziționarea unor bilete de avion pe ruta București-Barcelona, pentru data de 21.12.2012.
În aceeași zi, inculpatul C. V. A. a luat legătura telefonic cu o persoană de sex masculin necunoscută, identificată doar după apelativul de „A.”, care la acel moment se afla în Spania, în apropierea localității Barcelona.
Din discuția purtată, rezultă că intenția inculpaților a fost de a achiziționa cantitatea de droguri de risc din Spania și de a o expedia apoi în România cu ajutorul unui serviciu de curierat.
La data de 21.12.2012, inculpații C. V. A. și M. A. D. s-au deplasat la Barcelona, fiind așteptați în aeroport de persoana cunoscută sub apelativul de „A.”, care i-a cazat într-o localitate din apropierea orașului Barcelona, iar în ziua următoare, acesta le-a făcut cunoștință inculpaților cu o persoană de la care au achiziționat cantitatea de 1 kg. cannabis, contra sumei de 3.000 euro. Drogurile au fost ambalate și introduse în bagajul aparținând inculpatului M. A. D., după care ambii inculpați au părăsit Spania, achiziționând bilete de transport cu autocarul de la transportatorul „Eurolines”, pe ruta Taragona-A.. Inculpații au ajuns pe teritoriul României, intrând prin Vama Nădlac la A. în data de 24.12.2012, după care au urcat într-un tren cu destinația R..
La data de 25.12.2012, în jurul orei 08:00, inculpații C. V. A. și M. A. D. au fost surprinși în flagrant de către organele de urmărire penală în Gara din municipiul R., în timp ce coborau din trenul cu care efectuaseră deplasarea.
Așa cum rezultă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în geamantanul aparținând inculpatului M. A. D., printre diversele articole de îmbrăcăminte, au fost găsite trei pungi din material plastic transparent, una dintre acestea fiind învelită cu bandă adezivă de tip scotch, toate conținând o substanță vegetală de culoare verde.
O folie de tip țiplă, din material transparent, ce conținea fragmente de substanță vegetală, în stare uscată, de culoare verde-oliv, a fost găsită și într-unul din buzunarele hainei cu care era îmbrăcat inculpatul M. A. D..
Așa cum rezultă din adresa nr. 2.588.394 din 25.12.2012 a Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O Iași, cele trei pachete introduse în țară de către inculpații C. V. A. și M. A. D. conțineau cantitățile de 237,5 grame cannabis, 265,7 grame cannabis și 507,2 grame cannabis. Totodată, țipla identificată în posesia inculpatului M. A. D. conținea cantitatea de 2,1 grame cannabis.
În toate probele prelevate a fost pusă în evidență existența tetrahidrocannabinolului (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis și care face parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
În drept, fapta inculpatului C. V. A. care, în cursul anului 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale a comercializat și oferit spre consum, către mai mulți consumatori, droguri de risc, respectiv cannabis și hașiș și droguri de mare risc, respectiv ecstasy, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de trafic de droguri de risc și de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, la data de 24.12.2012, împreună cu inculpatul M. A. D. a introdus în țară, cantitatea de 1012, 5 grame cannabis, achiziționată din Spania, cu intenția de a o comercializa ulterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de introducerea în țară, fără drept, de droguri de risc, prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
Fapta aceluiași inculpat care, în cursul anului 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut în mod repetat, în vederea consumului propriu, diverse cantități de droguri de risc (cannabis, hașiș) și de mare risc (ecstasy), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de deținerea de droguri de risc și de mare risc, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Faptele fiind comise de inculpat în concurs real, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal.
În drept, fapta inculpatului M. A. D. care, la data de 24.12.2012, împreună cu inculpatul C. V. A. a introdus în țară, cantitatea de 1012,5 grame cannabis, achiziționată din Spania, cu intenția de a o comercializa ulterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de introducerea în țară, fără drept, de droguri de risc, prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
Fapta aceluiași inculpat care, în cursul anului 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut în mod repetat în vederea consumului propriu, diverse cantități de droguri de risc (cannabis, hașiș), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de deținerea de droguri de risc, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Faptele fiind comise de inculpat în concurs real, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere împrejurarea că infracțiunile comise de aceștia sunt de o gravitate deosebită, deoarece drogurile creează dependență, iar consumul lor este interzis. Traficul și consumul ilicit de droguri constituie în prezent un fenomen, mai ales în rândul tinerilor, iar rezolvarea acestui fenomen impune instituirea unui control riguros și represiv, motiv pentru care legiuitorul român a adoptat Legea nr. 143/2000, cu modificările ulterioare.
Drogurile sunt substanțe create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimică, iar consumul periodic de stupefiante duce la apariția unor boli grave, inclusiv psihice, precum anxietatea, schimbări ale stării de spirit, paranoia, oboseala extremă, iritabilitatea, depresia, insomnia gravă și somnul agitat. Majoritatea toxicomanilor care nu pun capăt consumului de droguri, sfârșesc prin sinucidere, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaje renale și ciroza hepatică.
Din datele prezentate de raportul A.N.A., rezultă că cel mai consumat drog este cannabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroină (0,3 %) și cocaină (0,3%).
Din declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, din notele de redare ale convorbirilor telefonice cât și din recunoașterile inculpaților, rezultă vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor concurente descrise mai sus.
La stabilirea pedepselor au fost avute în vedere criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, modalitatea și împrejurările în care au fost comise, scopul urmărit, consecințele produse sau care s-ar fi putut produce și circumstanțele personale ale inculpaților.
Astfel, pentru inculpatul C. V. A. s-a reținut că a comis trei infracțiuni în concurs real la Legea nr. 143/2000, are vârsta de 23 de ani, nu este căsătorit, nu are ocupație, nu posedă antecedente penale și beneficiază de dispozițiile art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, privind reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.
Pentru inculpatul M. A. D. s-a reținut că a săvârșit două infracțiuni în concurs real la Legea nr. 143/2000, are 23 ani, nu este căsătorit, are un copil minor în întreținere, nu posedă antecedente penale și beneficiază de dispozițiile art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, privind reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.
S-a mai reținut pentru ambii inculpați că, infracțiunea de introducerea în țară de droguri de risc, prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, are limite de pedeapsă foarte mari, datorită pericolului social deosebit de ridicat, în raport de celelalte infracțiuni comise.
Cum inculpații nu posedă antecedente penale, au fost aplicate și dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, pentru toate infracțiunile aflate în concurs real, dispoziții care au avut ca efect reducerea pedepselor sub limita rămasă în urma aplicării art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, întrucât aceștia au avut o bună conduită înainte de săvârșirea infracțiunilor de față, cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. b, d și e Cod penal.
În raport de elementele de individualizare menționate, au fost aplicate inculpaților pedepse principale cu închisoarea, în aceleași limite pentru infracțiunea cea mai gravă, chiar dacă inculpatul C. V. A. a săvârșit trei infracțiuni, iar inculpatul M. A. D. a săvârșit doar două infracțiuni, deoarece gradul de participare al acestui din urmă inculpat la comiterea infracțiunii de introducerea în țară de droguri de risc, fără drept, este mai mare decât al celuilalt inculpat, întrucât inculpatul M. A. D. a oferit banii necesari achiziționării drogurilor din Spania, bani proveniți din vânzarea autoturismului proprietate personală, fără de care nu ar fi fost posibilă nici deplasarea inculpaților în orașul spaniol Barcelona și nici cumpărarea cantității de cca 1 Kg. cannabis.
A fost aplicată inculpaților și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în cazul infracțiunilor care prevăd și o astfel de pedeapsă.
În temeiul art. 33 alin. 1 lit. b și art. 35 Cod penal, au fost contopite pedepsele principale aplicate inculpaților, în pedeapsa cea mai grea, la care a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, au fost interzise inculpaților pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților, iar în temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate acestora, durata reținerii și arestării preventive efectuată de la data de 25.12.2012 și până la data pronunțării prezentei sentințe, respectiv 25.07.2013.
În temeiul art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 alin. 1 lit. f Cod penal, s-a dispus confiscarea următoarelor cantități de droguri: 988,1 grame cannabis aparținând inculpaților și 1,3 grame cannabis aparținând inculpatului M. A. D., aflate în custodia I.G.P.R. București – Camera de corpuri delicte, cantități rămase în urma efectuării determinărilor fizico-chimice și reținerea contraprobelor, după întocmirea rapoartelor de constatare tehnico-științifică.
În temeiul art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e Cod penal, a fost obligat inculpatul C. V. A. să plătească statului suma de 200 lei, ca efect al confiscării speciale, bani rezultați din vânzările de droguri de risc, respectiv de mare risc, efectuate în zilele de 16.07.2012 și 08.12.2012, care au rămas asupra acestuia.
Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind Organizarea și Funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa la lege, printre care se numără și infracțiunile de trafic de droguri de risc și de mare risc și introducerea în țară de droguri de risc, fără drept, prevăzute de art. 2 și 3 din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare.
Față de această dispoziție legală, instanța a dispus prelevarea, de la inculpați a probelor biologice, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
S-a constatat că inculpații C. V. A. și M. A. D. au fost asistați de apărători aleși.
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare ocazionate statului.
Împotriva sentinței au declarat apel în termenul legal apelanții inculpați C. V. A. și M. A. D..
În motivarea apelulurilor, inculpații au criticat modalitatea de executare a pedepselor, apreciind că pot beneficia de dispozițiile art. 86/1 cp, având în vedere că au recunoscut săvârșirea faptelor, nu au antecedente penale, are vârsta de 23 de ani și un copil minor în întreținere – inculpatul M. A. D., circumstanțele reale și personale ale faptei, reținându-se doar două fapte de vânzare – inculpatul C. V. A..
În considerarea acestor susțineri apelanții au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și suspendarea executării pedepselor sub supraveghere.
Analizând sentința penală apelată în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că apelurile inculpaților sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
Instanța de fond, în urma evaluării probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o încadrare juridică corectă.
Hotărârea apelată este legală și temeinică în ce privește cuantumul pedepselor aplicate, cât și a modalității de executare, aspecte ce se circumscriu scopului prev. de art.52 Cod penal.
Curtea subliniază că tratamentul sancționator al infracțiunilor și, implicit, individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, a acestora sunt aspecte importante de politică penală care, pentru a-și atinge scopul, trebuie să aibă caracter unitar și previzibil.
Curtea consideră că infracțiunile supuse judecății a căror comitere a atras condamnarea inculpaților, prezintă un grad maxim de pericol social, realitate ce determină imperativul adoptării de măsuri în consecință.
Pentru ca politica penală, privită sub aspectul acțiunii de luptă împotriva infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, să-și atingă scopul - reducerea treptată a acestui fenomen infracțional - este necesar ca fiecare pedeapsă aplicată să-și îndeplinească funcțiile sale, întrucât doar în acest mod scopul pedepsei va putea fi atins; în acest sens, o pedeapsă este aptă să-și îndeplinească funcțiile și să-și realizeze scopul numai dacă, atât în faza judecății, cât și în faza executării, este perfect individualizată, ca instrument adecvat de realizare practică a politicii penale.
Cu atât mai mult, în cazul infracțiunilor ce formează obiectul prezentului proces penal,comise prin cooperarea nemijlocită a mai multor persoane, trebuie avute în vedere în egală măsură persoana infractorilor și, respectiv, reeducarea, reintegrarea lor socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între cele două aspecte.
Prin urmare, instanța de apel nu poate avea în vedere criticile formulate de inculpați în apel cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate, observând că prima instanță a apreciat în mod corect, criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, cărora le-a dat eficiență în mod concret, având în vedere împrejurările faptice legate de implicarea infracțională a fiecărui inculpat, persoana fiecăruia dintre ei (prin prisma conduitei anterioare săvârșirii faptelor și atitudinii procesuale adoptate), respectând prin cuantumurile stabilite și modalitatea de executare, principiul proporționalității, care asigură o reflectare justă între gravitatea faptelor comise,contribuția infracțională și profilul socio-moral și de personalitate al inculpaților, astfel încât nu se impune reducerea cuantumurilor pedepselor principale, ori modificarea modalității de executare a acestora, întrucât ar fi inadecvat în raport cu aspectele concrete ale cauzei și ar afecta scopurile pedepselor.
În raport cu aceste considerente, Curtea apreciază că prima instanță a aplicat pedepse privative de libertate judicios alese atât sub aspectul cuantumului cât și sub cel al modalității de executare, fiind apte de a asigura scopul acestora,atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpaților, argumente pentru care nu va da curs n motivelor de apel secundare a inculpaților relative la individualizarea pedepselor.
Infracțiunile de trafic de droguri de risc și mare risc aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea persoanei, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate, cu impact social deosebit iar aplicarea unor pedepse foarte blânde, fără executare, ar echivala cu încurajarea tacită a inculpaților și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în plus, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional, și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Criminalitatea ce ține de traficul de droguri atentează la sănătatea și viața celor cărora li se creează dependența, astfel încât pericolul social al acestor infracțiuni este unul real și deosebit de ridicat, așa încât sancționarea trebuie să fie exemplară.
Atitudinea de recunoaștere a inculpaților manifestată în cursul procesului penal nu constituie o împrejurare suficientă doar prin ea însăși care să justifice reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c cp,producând deja efecte favorabile acestora prin reținerea prevederilor art.320/1 C.p.p. a căror aplicare a condus la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
Curtea constată că lipsa antecedentelor penale, vârsta și buna conduită a inculpaților avută înaintea săvârșirii faptelor a fost reținută de instanța de fond ca circumstanță atenuantă, producând deja efecte favorabile acestora prin aplicarea unor pedepse sub minimul special, neimpunându-se cu evidență o reducere și mai mare a pedepselor de către instanța de apel, raportat la gravitatea deosebită a faptelor comise
În raport cu cele menționate, curtea consideră că pedepsele principale stabilite pentru inculpați, cu executare în regim de detenție, de către prima instanță sunt legale, justificate și proporționale, fiind singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni și resocializarea lor viitoare pozitivă
Așa fiind,constatând că sentința apelată este legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. V. A. și M. A. D..
Analizând legalitatea și temeinicia măsurii preventive, aceasta se impune a fi menținută, atât prin prisma pronunțării soluției în cauză, cât și a condamnării dispuse de prima instanță.
Se poate constata așadar că în cauză sunt probe suficiente pentru a concluziona asupra faptului că inculpații se fac vinovați de faptele ce li se reține în sarcină, fără însă a fi încălcată prezumția de nevinovăție, cât și prin aprecierea pericolului pentru ordinea publică.
În aprecierea persistenței pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a apelanților inculpați trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența CEDO, care, în câteva cauze împotriva Franței (de exemplu, cauza Letellier, hotărârea din 26 iunie 2001) a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște – prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o „tulburare a societății” de natură să justifice o detenție preventivă.
În cauza dedusă judecății se constată, pentru aspectele mai sus prezentate, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent, infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată și condamnați apelanții inculpați de instanța de fond sunt în măsură, prin natura lor și consecințele produse, să releve un pericol cert, real și actual pe care l-ar prezenta aceștia pentru ordinea publică.
Așa fiind în baza art.383 alin. 1/1 Cod procedură penală, cu art.350 Cod procedură penală, va menține arestarea preventivă a apelanților-inculpați.
In baza art.383 alin.2 Cod procedură penală, va deduce în continuare din pedepsele principale aplicate apelanților-inculpați perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv de la data de 25.07.2013, la zi.
Va constata că apelantul-inculpat C. V. A. a fost asistat de apărător ales.
Va constata că apelantul-inculpat M. A. D. a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga apelanții-inculpați să plătească statului câte 400 lei, fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.379 pct.l lit.b Cod procedură penală, respinge ce nefondate apelurile declarate de inculpații C. V. A. și M. A. D. împotriva sentinței penale nr. 86/P din data de 25.07.2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul_ .
În baza art.383 alin. 1/1 Cod procedură penală, cu art.350 Cod procedură penală, menține arestarea preventivă a apelanților-inculpați.
In baza art.383 alin.2 Cod procedură penală, deduce în continuare din pedepsele principale aplicate apelanților-inculpați perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv de la data de 25.07.2013, la zi.
Constată că apelantul-inculpat C. V. A. a fost asistat de apărător ales.
Constată că apelantul-inculpat M. A. D. a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
In baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelanții-inculpați să plătească statului câte 400 lei, fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelanții-inculpați.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.09.2013, în prezența apelanților-inculpați.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
B. A. N. C. I.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f. V. M.
Red.d.p.a. I.N.C.
Tehnored.L.G./ 10.09.2013.
4 ex.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 944/2013. Curtea de... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 63/2013. Curtea de... → |
|---|








