Abandonul de familie (art. 305 C.p.). Decizia nr. 34/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 34/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 2746/321/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 34
Ședința publică din data 15 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – B. A.
JUDECĂTOR – N. C. I.
*
GREFIER – E. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de procuror – V. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de partea vătămată S. A. S. prin reprezentant legal T. R., împotriva sentinței penale nr. 168 din data de 26.06.2014, pronunțată de Judecătoria Tîrgu N. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința de judecată din data de 06 ianuarie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
CURTEA
- deliberând –
Prin sentința penală nr. 168 din data de 26.06.2014, pronunțată de Judecătoria Târgu N. în dosarul nr._ /2014 s-au dispus următoarele:
În baza art. 386 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei puse în sarcina inculpatului S. R., respectiv din infracțiunea de abandon de familie, prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal anterior în infracțiunea de abandon de familie, prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal;
În baza art. 16 alin. 1 lit. c, art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, achitarea inculpatului S. R., fiul lui V. și S., născut la data de 04.07.1985 în București – sector 5, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Noul Cod penal.
În baza art. 275 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, obligarea persoanei vătămate T. R., domiciliată în .. N., CNP_, la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin plângerea penală înregistrată la data de 23.11.2012 la P. de pe lângă Judecătoria Tg.N., partea vătămată T. R. a reclamat pe S. R., fostul ei concubin, cu privire la faptul că acesta nu a achitat pensia de întreținere, astfel cum a fost stabilită de către instanța de judecată, în favoarea minorei S. A. S..
Prin rezoluția adoptată de procuror la data de 15.05.2013, în dosarul de urmărire penală nr. 2468/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.N., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului S. R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal anterior, respectiv în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală anterior – faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția.
Împotriva acestei soluții de scoatere de sub urmărire penală, petenta T. R. a formulat plângere la instanța de judecată, iar prin încheierea din data de 16.01.2014, a fost admisă plângerea, desființată rezoluția atacată și reținută cauza spre judecată în complet legal constituit, sub aspectul săvârșirii de către inculpatul S. R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal anterior.
Prin încheierea nr. 45/CP din 10 aprilie 2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu plângerea părții vătămate T. R., privind pe inculpatul S. R., trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea de abandon de familie, prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal anterior.
Fiind audiat în instanță (fila 70 din dosar), inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei puse în sarcina sa, învederând instanței următoarele:
A plătit minorei pensia de întreținere la care a fost obligat, funcție de veniturile pe care le-a realizat ca muncitor ziler, mai mult, sporadic a fost să o viziteze pe minoră cu pachete, însă nu a fost primit de familia părții vătămate, familie care nici în prezent nu îi permite să îi ofere minorei bunuri necesare întreținerii.
Din anul 2010 a lucrat doar ca muncitor ziler, atunci când a fost solicitat.
În anul 2009 s-a căsătorit, căsătorie din care au rezultat doi minori, aflați de asemenea în întreținerea sa.
Primește ajutor social de la primărie și prestează muncă în folosul comunității câte 62 ore lunar, astfel că muncile ocazionale le prestează doar atunci când are posibilitatea.
Autoturismul Daewo este al tatălui său și fiind nefuncțional a fost dat la fier vechi.
Sunt zile în care se descurcă foarte greu cu întreținerea familiei, tocmai din lipsa veniturilor.
La propunerea inculpatului, au fost audiați martorii S. Anemari și B. Miluță, declarațiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei.
De asemenea, instanța a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul inculpatului, concluziile autorității tutelare fiind consemnate la filele 62, 63 din dosar.
Analizând probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul este tatăl minorei S. A. S., născută la data de 21.03.2005.
Prin sentința civilă nr. 2427/04.11.2009 a Judecătoriei Tg.N. (fila 12 d.u.p.), a fost majorată pensia de întreținere datorată de inculpat fiicei sale, respectiv de la 80 lei lunar la 90 lei lunar, începând cu data de 16.06.2009 și până la majoratul acesteia.
Din cuprinsul declarației părții vătămate, declarație aflată la fila 16 d.u.p., rezultă că inculpatul a plătit pensia de întreținere minorei până în anul 2010, după care i-a plătit diverse sume de bani în lunile octombrie 2010, martie 2011, septembrie 2011, chitanțe aflate la fila 13 d.u.p.
Așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 114/15.01.2013 a Primăriei comunei Păstrăveni (fila 17 d.u.p.), dar și din cuprinsul anchetei sociale, inculpatul este beneficiar de ajutor social, pentru care prestează lunar activitate neremunerată în folosul comunității.
Instanța a reținut și că inculpatul este înregistrat în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă N., dar că în prezent nu este încadrat cu contract de muncă și nici nu a beneficiat de ajutor de șomaj (fila 20, 21 d.u.p.).
În cursul urmăririi penale, au fost audiați martorii T. V., care a declarat că în luna septembrie 2012 inculpatul și o altă persoană au lucrat la locuința sa, fiind remunerați, precum și T. I., care a declarat că în luna noiembrie 2012 inculpatul a lucrat la locuința sa, fără a primi vreo sumă de bani, munca fiind prestată în contul unei datorii contactate atât de inculpat, cât și de partea vătămată, în perioada concubinajului.
Instanța a reținut și declarațiile martorilor S. Anemari și B. Miluță (filele 72, 74 din dosar), din care rezultă că inculpatul realizează doar sporadic venituri din munci ocazionale necalificate, aceasta întrucât primește ajutor social de la primărie, o vizitează pe minoră și îi oferă diferite bunuri, însă nu este acceptat de familie părții vătămate, situația sa financiară este precară și abia că are cu ce să-și întrețină familia nou constituită, familie compusă din soția sa și alți doi copii minori.
Martora S. Anemari a declarat că timp de trei zile inculpatul a adunat bureți din pădure pentru a asigura hrana familiei.
Din cuprinsul anchetei sociale întocmită de Primăria Comunei Păstrăveni, a rezultat că inculpatul s-a căsătorit la data de 23.08.2009 și mai are doi copii minori în întreținere, că familia sa deține o anexă compusă dintr-o cameră și hol, iar veniturile familiei se compun din ajutorul social primit de inculpat și din alocațiile celor doi minori.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei puse în sarcina inculpatului, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În aplicarea acestui principiu, instanța a reținut, analizând limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de abandon de familie în art. 305 alin. 1 lit. c din Codul penal anterior (închisoarea de la 1 la 3 ani sau amenda) și cele prevăzute pentru aceeași infracțiune în art. 378 alin. 1 lit. c Noul Cod penal (închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda) că acest din urmă text de lege este favorabil în cauza dedusă judecății, urmând a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei în sensul arătat.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că abandonul de familie se caracterizează sub aspectul laturii subiective prin reaua-credință a făptuitorului, ceea ce presupune că acesta are posibilități de a-și îndeplinit obligația de întreținere, dar nu o face.
Din materialul probator administrat în cauză, așa cum probele au fost mai sus analizate, a rezultat că inculpatul nu realizează venituri stabile, primește doar ajutor social și efectuează ocazional munci necalificate, pentru a asigura traiul zilnic al familiei, familie care se compune din soția sa și alți doi copii minori.
Martorii T. V. și T. I. nu evidențiază aspecte din care să rezulte că inculpatul a realizat venituri considerabile sau stabile, ci aspecte din care rezultă că inculpatul a prestat o sigură dată martorului T. V. munci în gospodărie, dar fără a se specifica valoarea remunerației primite, iar martorului T. I. a prestat munci ocazionale în contul unei datorii comune, contactată în perioada concubinajului cu partea vătămată.
Faptul că inculpatul a folosit la un moment dat un autoturism Daewo nu are relevanță asupra relei sale credințe, atâta timp cât din probele administrate în cauză rezultă că acest autoturism aparține tatălui său, care oricum nu are nicio obligație legală de întreținere față de minora S. A. S..
Apoi, instanța nu poate ignora depozițiile martorilor S. Anemari și B. Miluță, din care rezultă că inculpatul o vizitează pe minoră și îi oferă diferite bunuri, însă nu este acceptat de familie părții vătămate; că situația sa financiară este precară și abia că are cu ce să-și întrețină familia nou constituită, familie compusă din soția sa și alți doi copii minori.
Inculpatul a făcut dovada că, fie și sporadic, plătește mamei minorei diverse sume de bani pentru întreținerea copilului (a se vedea chitanțele aflate la filele 13 d.u.p., fila 50 dosar fond).
Toate aceste mijloace de probă converg spre concluzia că inculpatul nu este de rea credință, urmând a se dispune achitarea lui, respectiv în baza art. 16 alin. 1 lit. c, art. 396 alin. 5 Cod procedură penală.
În baza dispozițiilor art. 275 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, a obligat pe partea vătămată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva sentinței a declarat apel în termenul legal partea vătămată S. A. S. prin reprezentant legal T. S..
În motivarea apelului, partea vătămată a invocat netemeinicia și nelegalitatea sentinței apelate, întrucât instanța de fond a dat eficiență juridică doar probelor propuse de inculpat, ignorând faptul că din probele administrate, în cauză, declarațiile martorilor audiați rezultă fără nici un dubiu că inculpatul realizează venituri muncind în construcții. De asemenea, nu s-a avut în vedere interesul suprem al minorei, care are nevoie de susținerea materială a tatălui.
Instanța de apel a procedat la audierea martorului B. I. B., declarația acestuia fiind atașată la dosar – fila 12.
Analizând sentința penală apel în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că apelul formulat este nefondat pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în cauză a fost reținută o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond, dispunându-se în mod corect achitarea inculpatului S. R. pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii subiective.
Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii analizând probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a arătat temeiurile de drept care justifică soluția dată în cauză.
Instanța de control judiciar își însușește motivarea hotărârii apelate făcută de instanța de fond, cu completările care vor fi făcute.
Infracțiunea de abandon de familie, prev. de art. 378a lin. 1 lit. c cp, presupune neplata, cu rea credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească.
Întrucât infracțiunea se realizează prin inacțiune, expresia „ cu rea credință” are menirea să arate că legiuitorul a înțeles să sancționeze respectivele inacțiuni numai dacă ele se săvârșesc cu intenție.
Obligația de întreținere constă în obligația de a furniza altei persoane mijloace de întreținere. Cel căruia îi revine această obligație poate avea sau nu posibilitatea de a și-o îndeplini. Dacă are posibilitatea de a și-o îndeplini și totuși nu și-o îndeplinește, poziția sa psihică nu se caracterizează numai prin intenție, ci și prin ceva mai mult, prin reaua sa credință. Dacă, dimpotrivă, titularul obligației de întreținere nu are posibilitatea de a-și îndeplini obligația sa, el este de bună credință și această bună credință a sa exclude atât intenția directă cât și indirectă. Dacă în prima situație fapta prezintă pericol social și constituie infracțiune, în a doua situație, ea nu are caracter penal.
Din probele administrate rezultă că inculpatul nu este încadrat cu contract de muncă și nu beneficiază de ajutor de șomaj, nu figurează cu venituri sau bunuri impozabile, nu crește animale, păsări, nu lucrează teren agricol. Inculpatul este căsătorit, având alți doi copii în întreținere, veniturile familie sale fiind compuse din alocațiile de stat ale minorilor, în sumă de 242 lei și 200 lei ca beneficiari ai Legii 416/2001.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că inculpatul efectuează ocazional munci necalificate dar nu a realizat venituri considerabile și stabile.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul a achitat ocazional pensia de întreținere:
- octombrie 2010, martie 2011, septembrie 2011 (fila13 dup);
- august 2011, decembrie 2012, aprilie 2013 ( filele 31-36 )
- ianuarie 2014, mai 2014 ( fila 50 dos. Fond ).
Raportat la situația familială și veniturile reduse ale inculpatului, precum și la atitudinea acestuia care a achitat ocazional pensia de întreținere, curtea apreciază că neîndeplinirea în totalitate a obligației de întreținere nu se datorează relei credințe, ci lipsei posibilităților materiale, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie sub aspectul laturii subiective.
Așa fiind, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de partea vătămată.
Văzând și disp. art. 275 alin. 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, respinge ca nefondat apelul formulat de partea vătămată S. A. S. prin reprezentant legal T. R. împotriva sent. pen. 168/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu N. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 ncpp obligă apelantul parte vătămată prin reprezentant legal la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi 15.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
B. A. N. C. I.
GREFIER,
E. D.
Red.s.p. – I.N.
Red.d.a. – N.C.I. – 27.01.2015
Tehnored. – E.D. – 5 ex.
28.01.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340... → |
|---|
